ORICATE STELE



Oricite stele ard in inaltime,

Oricite unde-arunca-n fata-i marea,

Cu-a lor lumina si cu scinteierea 

Ce-o fi -nsemnind, ce vor -  nu stie nime.



Deci cum voiest tu poti urma cararea.

Fi bun si mare, ori patat de crime,

Acelasi praf aceeasi adincime,

Iar mostenirea ta si-a tot: uitarea.



Parca ma vad murind... in umbra portii 

Asteapta cei ce vor sa ma ingroape...

Aud cintari si vad lumini de tortii.



O, umbra dulce, vino mai aproape -

Sa simt plutind deasupra-mi geniul mortii

Cu aripi negre, umede pleoape.



	Mihai Eminescu

	1878

.