V I S





	Ce vis ciudat avui! dar visuri 

	Sunt ale somnului fapturi:

	A noptii minte le scorneste;

	Le spun a noptii negre guri.



	.................



	Pluteam pe-un riu. Sclipiri bolnave

	Fantastic trec din val in val;

	In urma'mi - noaptea de dumbrave,

	Nainte'mi - domul cel regal.



	Caci pe-o insula,in farmec,

	Se'nalta negre,sfinte bolti -

	Iar luna murii lungi albeste,

	Cu umbra imple orice colt.

	

	Ma urc pe scari,intru'nlauntru -

	Tacere-adanca l'al meu pas,

	Prin intunerec vad inalte

	Chipuri de sfinti p'iconostas;



	Sub bolta mare doar straluce

	Un singur sambure de foc -

	In dreptul lui s'arat'o cruce

	Si'ntunecime'n orice loc.



	Acum de sus,din chor,apasa

	Un cantec trist,pe murii reci - 

	Ca o cersire tanguioasa

	Pentru repaosul de veci;

 

	Prin tristul zgomot'mi se-arata

	Incet,sub val,un chip ca'n somn

	Cu o faclie'n mana'i slaba,

	In alba mantie,de domn,



	Si ochii mei in cap ingheata

	Si spaima'mi saca glasul meu;

	Eu ii smulg valul de pe fata - 

	Tresar,incremenesc:sunt eu!



	...........



	De-atunci ca'n somn eu umblu ziua

	Si uit ce spun adeseori;

	Soptesc cuvinte ne'ntelese - 

 	Si parca-astept ceva:sa mor!

	

		Mihail Eminescu

				(1876 - publ. postum)

.