Al meu suflet, Psyhée 

A venit un inger si mi-a zis:
-Esti un porc de câine,
o jigodie si un rât.
Pute iarba sub umbra ta care o apasa;
mocirla se numeste respiratia ta!
-De ce, i-am strigat, de ce?
-Fara pricina!
A venit ingerul si mi-a zis:
-Mai stravezie este sticla
decât cel mai statornic gând al tau!
In curand ai să mori si viermi
iti vor forfoti în nari, în bot, în rat, în trompa!
-De ce, i-am strigat, de ce?
-Fara pricina! îmi zise ingerul...
Apoi ingerul, ah, ingerul, ah, ingerul, ah, ingerul
a plecat cu aripi de aur zburand
intr-un aer de aur.
Fluturi de aur
falfaiau în aura ingerului de aur.
El zbura aiurit,
el era cu totul si cu totul de aur.
El se departa catre o departare de aur,
în care apunea soarele de aur.
-De ce te indepartezi de la mine, i-am strigat,
de ce pleci, de ce?
-Fara pricina mi-a raspuns, fără pricina...