Scara la cer 

Un fir de paianjen 
Atārna de tavan. 
Exact deasupra patului meu. 

Īn fiecare zi observ 
Cum se lasa tot mai jos. 
Mi se trimite si 
Scara la cer - zic, 

Mi se arunca de sus. 

Desi am slabit īngrozitor de mult 
Sunt doar fantoma celui ce am fost 
Ma gāndesc ca trupul meu 
Este totusi prea greu 
Pentru scara asta delicata. 

- Suflete, ia-o tu īnainte. 
Pās! Pās!