Spovedanii 



Nu beau, 
Nu cânt
Si nu iubesc!...

Sunt ca un vechi raboj de lemn,
Pe care-ncep sa recitesc
Înfrângerile-n sens invers,
Ca-n suflet, fiecare semn
De pe raboj se schimba-n vers...

Privesc pe cei ce trec mereu
Pe jos, pe sus, pe strazi, prin gari -
Botezuri, nunti si-nmormântari,
Si parca-n fiecare grup
Obiectul principal sunt Eu,
Ca aurul lichid din stup...

Si ma revad asa cum ieri,
Si patruzeci de ani în sir,
Schimbam ciresii-n palmieri,
Pe tata mare-n "Uncle Sam"
Si Oltul în Gualalquivir...
Pe când iubeam,
Cântam
Si beam!...