Rutarea IP

Rețele IP

Când scrieți o scrisoare cuiva, de obicei puneți adresa completă pe plic, specificând țara, codul poștal, etc. După ce puneți scrisoarea în cutia poștală, serviciul poștal o va duce la destinație: ea va fi trimisă în țara indicată, țară al cărei serviciu de poștă o va trimite în regiunea specificată, etc. Avantajul acestei scheme ierarhice este evident: oriunde veți trimite scrisoarea serviciul local va știi în mare direcția în care să trimită scrisoarea însă nu trebuie să se preocupe pe ce cale va ajunge scrisoarea până la distinație.

Rețelele IP sunt structurate într-un mod analog. Intregul Internet este format dintr-un număr de rețele chemate sisteme autonome. Fiecare astfel de sistem realizează rutarea internă între membrii ei astfel încât sarcina trimiterii datagramei este redusă la găsirea unei căi către rețeaua din care face parte gazda destinatară. Aceasta înseamnă că îndată ce datagrama este înmânată oricărei gazde din rețeaua gazdei destinatare, rutarea va fi făcută mai departe de cărtre rețeaua însăși.

Subrețele

Această structură este obținută prin împărțirea adresei IP într-o parte corespunzătoarei gazdei și într-o parete corespunzătoare rețelei, așa cum am arătat mai sus. Implicit rețeaua destinatară este dedusă din partea de rețea a adresei IP. Astfel, gazdele cu numere de rețea identice ar trebui să se găsească in interiorul aceleiași rețele.

Are sens să folosim o schemă asemănătoare înăuntrul unei rețele de vreme ce o rețea poate fi formată din sute de rețele mai mici. Astfel protocolul IP, vă dă voie să împărțiți o rețea IP în mai multe subrețele .

O subrețea are responsabilitate trimiterii datagramelor anumitor clase de adrese IP din rețeaua IP din care face parte. La fel cu clasele A, B sau C ele sunt definite de o parte de rețea din adresa IP. Insă acum partea de rețea este extinsă astfel încât cuprinde câțiva biți din parte de gazdă. Numărul de biți ce sunt interpretați ca numărul de subrețea este dat de așa numita mască de rețea (subnet mask sau netmask) sa. Aceasta este un număr pe 32 de biți care specifică masca de biți pentru partea de rețea a adresei IP.

Figura Fig. 2-1 arată cum 149.76.12.4, adresa lui quark este interpretată diferit când este considerată o rețea obișnuită de clasă B, sau când se folosesc subrețele.

Fig. 2-1. Impărțirea unei rețele de clasă B în subrețele

Dacă subrețelele ar fi numai diviziuni interne ale rețelei atunci acestea nu ar fi de mare folos. Subrețelele sunt generate de proprietarul rețelei pentru a reflecta granițele existente fie ele fizice (între două rețele Ethernet), administrative (între două departamente) sau geografice. Insă această structură afectează numai comportarea internă a rețelei, și este complet invizibilă lumii de afară.