Cap. 2. Ideile principale pentru rețelele TCPIP

Cuprins
Interfețe de rețea
Adrese IP
Căutarea adreselor
Rutarea IP

Vom intra acum in amanuntele de care veți avea nevoie când vă veți conecta calculatorul la o rețea TCP/IP. Astfel vom discuta despre adrese IP, nume de gazdă precum vom discuta și câteva chestii despre rutare. Acest capitol vă va oferi informațiile de bază de care aveți nevoie pentru a înțelege configurația pe care doriți să o realizați, în timp ce capitolele următoare se vor ocupa de instrumentele necesare pentru realizarea configurației dorite.

Interfețe de rețea

Pentru a ascunde diversitea echipamentelor ce pot fi folosite intr-o rețea, TCP/IP definește o interfață abstractă prin care sunt accesate dispozitivele fizice (hardware). Această interfața oferă o mulțime de operații care sunt identice pentru toate tipurile de dispozitive fizice și care în principal se ocupă cu primirea și trimiterea pachetelor.

Fiecărui dispozitiv periferic pe care veți vrea să-l folosiți pentru rețea, îi va corespunde o interfață in nucleu. De exemplu interfețele Ethernet se numesc eth0 și eth1 iar interfețele SLIP se numesc sl0, sl1, etc. Aceste nume de interfețe sunt folosite pentru configurare, și anume atunci când veți vrea să vă referiți la un dispozitiv fizic particular. Ele nu au nici o însemnătate mai presus de aceasta.

Pentru a putea fi folosită intr-o rețea TCP/IP, o interfața trebuie să aibă asociată o adresă IP care folosește pentru identificarea interfeței respective când comunică cu restul lumii. Această adresă este diferită de numele interfeței pe care l-am menționat adineauri; dacă comparăm o interfață cu o ușă, atunci adresa ei este ca plăcuța cu numele lipită pe ea.

Desigur sunt și alți parametri ai dispozitivului care pot fi setați; unul dintre aceștia este mărimea maximă a unei datagrame ce poate fi procesată de un anumit dispozitiv hardware, care se mai numește și MTU (Maximal Transfer Unit). Vom introduce mai târziu și alte caracteristici ale dispozitivelor de rețea.