"Ne-am legat de maini singuri"
- Ce inseamna vanzarea Rompetrol pentru evolutia economiei romanesti? O influenteaza in vreun fel? Produce anumite nelinisti?
- Rompetrol era o firma privata, care apartinuse candva statului roman. Acum insa statul roman nu mai avea nici o implicare in Rompetrol. Asadar, tranzactionarea Rompetrol s-a facut intre un grup privat si o firma a unui stat strain. Dinu Patriciu nu avea nevoie de vreo aprobare din partea Romaniei pentru a face aceasta vanzare. Mai putin "ortodox" este insa faptul ca a fost cumparata de un stat strain, si nu unul oarecare, ci unul care are mari rezerve de petrol. Cu aceasta tranzactie a reintrat si Rompetrol in logica post-decembrista de "privatizare" a unor intreprinderi strategice, pun ghilimele la "privatizare", pentru ca in cazul intreprinderilor care prezentau interes strategic nu a fost vorba despre o vanzare catre privati, ci despre transferarea unor monopoluri de la statul roman catre alte state. Rompetrol - cu a sa rafinarie importanta, Petromidia - scapase, fusese, intr-adevar, privatizata.
- Detaliati putin, va rugam: de ce sustineti ca au fost transferuri, si nu privatizari?
- Privatizarea inseamna vanzarea pachetului majoritar catre o firma privata, iar transferul este vanzarea controlului intr-o firma catre un stat strain. Asa s-a intamplat cu Petrom, care a fost preluat de statul austriac, cu Romtelecom, care a fost dat statului grec; trei retele de distributie a energiei electrice, in frunte cu Muntenia Sud, care era si cea mai prospera, au ajuns pe mainile statului italian; Electrica Oltenia - la statul ceh; Distrigaz Sud - este a statului francez... Noi nu am privatizat, noi am facut trans-feruri si ne batem cu pumnii in piept ca asta trebuia sa facem. De fapt, asa ne-am legat de maini singuri si ne-am privat de atuurile noastre economice.
"Daca pana acum aveam de-a face cu o globalizare
dinspre Vest spre Est, acum sensul de circulatie este invers"
- Societatile enumerate au fost preluate de firme ale unor state central si vest-europene, Rompetrol a ajuns la statul kazah, adica in Est. Este vreo diferenta ingrijoratoare?
- Se marcheaza o schimbare in tendintele globalizarii. Daca pana acum aveam de-a face cu o globalizare dinspre Vest spre Est, acum sensul de circulatie este invers. Kazahstanul a intrat pe contra-sens si ne arata ca statele cu mari resurse din Est se ambitioneaza sa fie mai mult decat exportatori de materii prime. Interesul statului kazah, ca si al altor state din Est, in frunte cu Rusia, este de a patrunde in sistemele de distributie si procesare de energie din tarile mari consumatoare. Vor sa obtina pozitii economice dominante in statele vest-europene.
De ce credeti ca si-a vandut Dinu Patriciu gaina cu ouale de aur? L-a convins suma colosala pe care a incasat-o sau are vreo strategie care ne scapa?
- Pe de o parte, Rompetrol voia o expansiune internationala pe care nu o putea realiza prin forte proprii. Avea nevoie de capital si de materie prima. Acum le are. Firma kazaha are o cifra de afaceri de 60 de miliarde de dolari pe an si petrol la discretie. Deci, prin aceasta miscare, Dinu Patriciu isi ajuta compania pe care a construit-o sa se extinda si sa devina mai puternica. Pe de alta parte, Patriciu devine si mai bogat. Pe langa banii primiti pe 75% din companie, el va castiga si din cresterea valorii Rompetrol. Pentru ca daca Rompetrol se va dezvolta conform asteptarilor, in cativa ani, cele 25% din actiuni, cat i-au ramas lui Patriciu, vor valora mult mai mult decat azi.
"Ni s-a spus clar: nu privatizati, nu intrati in UE!"
- A fost pretul corect, ori afacerea a fost supraevaluata, cum reclama acum analisti din Kazahstan?
- Nu putem vorbi de supraevaluare sau subevaluare, decat in cazul cand statul vinde. Intr-un caz ca acesta, tranzactia se face la pretul la care este convenit de parti, nu la pretul corect. Va dau un exemplu clasic deja de subevaluare de la noi: Petrom. Probabil sub presiune externa, dar si prin implicarea unor forte clientelare, sa le zic asa, statul a dat Petromul pe nimic. Subevaluarea este evidenta, si prin compararea Petrom cu Rompetrol. In timp ce Rompetrol a pus la bataie doar o rafinarie si o retea de distributie, Petrom a vandut si mai multe rafinarii, si o retea de distributie mai mare, si rezervele de petrol, si jumatate din rezervele de gaze pe care le-a lasat Dumnezeu romanilor. Este o diferenta neta intre ce au vandut si preturile obtinute.
- Sugerati ca este vorba de santaj si coruptie in cazul Petrom? Coruptii n-au fost prinsi. Cine ne-a santajat?
- Ni s-a spus clar: nu privatizati, nu intrati in UE! Si asa, compania de stat austriaca OMV a luat mai totul la pret infim.
"Asistam la un fenomen irepresibil, in fata caruia Occidentul s-a facut arici, dar pe care nu-l va putea opri"
- Odata cu vanzarea Rompetrol catre Kazahstan, este Romania mai vulnerabila?
- Nu, noi eram deja vulnerabili. Voi dezvolta imediat ideea, dar vreau sa va spun ca asistam la un fenomen irepresibil, in fata caruia Occidentul s-a facut arici, dar pe care nu-l va putea opri. Vanzarea Rompetrol a creat un precedent. Globalizarea a fost pana acum cu sens unic: a fost propovaduita de occidentali, infaptuita de occidentali, care au fost globalizatorii. In momentul de fata exista unii, ca Rusia si Kazahstan, care prin forta financiara si pe baza resurselor energetice pe care le detin - ma refer la petrol si gaze - intra pe contrasens. In acest joc, Rompetrol a oferit un cap de pod in Uniunea Europeana.
- Spuneati ca Romania era vulnerabila inca inainte de vanzarea Rompetrol...
- Da, nu tranzactia Rompetrol e lovitura de gratie, nu ea ingenuncheaza Romania. Daca am fi vrut sa construim o parghie de sprijin, nu cu Rompetrol o faceam, ca nici nu dispunea statul roman de Rompetrol. Va reamintesc ca atunci cand Patriciu a cumparat Petromidia, principala avere a Rompetrol, aceasta rafinarie statea de ani de zile sa fie inchisa de stat, pentru ca nu reusea sa o rentabilizeze. Inca o data: vulnerabilitatea statului roman nu a fost provocata de Rompetrol, ci din cedarea monopolurilor de stat catre alte state, din renuntarea la rezerve naturale si la intreprinderi strategice, petrecuta in ultimii ani. Romania este un pod de trecere a resurselor din Est spre Vest. Daca din asta putem castiga ceva, e bine. Va veni petrol, deci va fi de munca pentru lucratorii romani. Kazahstan isi va apoviziona rafinaria din Romania, pentru ca astfel isi sustine expansiunea spre Vest.
"Nu am stiut sa ne jucam cartea"
- Suntem asadar in situatia de a culege faramiturile...
- Asa este. Pentru ca nu am stiut sa ne jucam cartea. Statele au dreptul sa-si prezerve pozitiile strategice din economie. Romania si le-a cedat. Nu Rompetrol e problema, ci Petrom si alte mari companii foste de stat, pe care le-am dat altor tari. Noi ne-am pierdut parghiile importante de mult, cand am cedat si bruma de resurse care ne dadea, pentru o perioada de maximum 15 ani, garantia ca, in caz de criza, ne putem descurca singuri un timp. Faptul ca aveam anumite resurse functiona ca un tampon in fata amenintarilor cu taierea gazului rusesc, de pilda. Sigur, nu vorbim aici de independenta, ca nu se poate sa fii independent energetic, decat daca ai rezerve naturale uriase. Dar nimeni nu si-a cedat in Europa resursele proprii, ca noi.
- Sa ne comparam cu vecinii nostri, alaturi de care am fost mereu in procesul integrarii euro-atlantice, Bulgaria si Ungaria. Acolo cum s-a procedat?
- Bulgaria conteaza mai putin, ca n-a avut cine stie ce. Dar Ungaria e un foarte bun exemplu. A scos foarte mult la privatizare, dar a reusit sa-si pastreze controlul autohton. De pilda, compania Mol a fost privatizata, dar nu cu investitor strategic, adica nu i-a fost transferat altcuiva monopolul. Ci a fost vandut un pachet de actiuni unui actionariat diseminat. Statul maghiar nu mai detine controlul si nici nu trebuie sa mai aiba grija managementului si a rentabilitatii. Dar compania a ramas pe mainile capitalistilor maghiari, fara ca vreunul sa aiba singur putere de decizie. Statul ungar a refuzat sa dea Mol OMV-ului, tocmai pentru ca aceasta din urma era a statului austriac. Si-acum Mol-ul cunoaste o importanta expansiune, inclusiv in Romania. Sa privim si spre tarile occidentale - propovaduitoare ale globalizarii, deschiderii pietelor, rolului capitalui privat - si vom vedea ca in toate, cu exceptia Germaniei, sistemele energetice sunt controlate de capitalul public autohton, adica de stat.
"Bucurestiul nu realizeaza ca pierdem Ardealul"
- Ce-ar fi de facut pentru a repara ce-am stricat? Exista o solutie pe care s-o adopte maine un guvern competent, responsabil si atasat cauzei nationale?
- Parerea mea este ca nu. Deja am pierdut tot pe ce puteam construi. Toata axa majora a economiei. Nu mai avem distributia energetica, productia de otel, de ciment, telecomunicatiile mobile si fixe, sistemul bancar... Cu ce sa construiesti? In plus, nu exista nici o gandire strategica in acest sens. De exemplu, Bucurestiul - care este centrul economic al tarii - nu realizeaza ca pierde Ardealul. Regiunile se polarizeaza in jurul factorilor de putere. Fara sa fim adeptii conspirationismului si al unor scenarii antinationale, observam ca Ardealul nu este in sfera de influenta a Bucurestiului, ci aspirat de Budapesta si Viena. Deja economia din Ardeal e detinuta de firme maghiare si austriece. Luati un simplu orar de zbor al aeroportului Timisoara: din 40 de zboruri, doar 3-4 sunt catre Bucuresti, restul in Ungaria, Austria si alte tari occidentale. Asta spune totul. In aceste conditii, noi construim autostrada Brasov-Bors, ca sa usuram conectarea Ardealului la noii poli de putere economica, Budapesta si Viena. Nu se gandeste nimeni sa lege Bucurestiul de Ardeal printr-o autostrada. Un proiect national al Romaniei ar trebui sa prevada construirea urgenta, in maximum un an si cateva luni, a unei autostrazi Bucuresti - Cluj.
- Si-atunci, mai putem vorbi de siguranta nationala?
- Nu. Din punct de vedere energetic - adica al motorului economiei - suntem dependenti total de altii. Bine macar ca suntem in NATO si avem aparare din punct de vedere militar.
