»
Megabancile americane si europene care au beneficiat de fonduri de
salvare considerabile nu numai ca nu sunt victime ale crizei financiare
globale, ci chiar au provocat-o, "facilitand deliberat imprumuturile cu
grad de risc ridicat, care ameninta in prezent sistemul financiar",
indica o ancheta a organizatiei americane de jurnalism de investigatie
Center for Public Integrity.
Principalele organisme financiare
care au acordat credite subprime, blamate pentru provocarea crizei
economice globale, au fost detinute
Banci de
investitii americane si europene au investit sume enorme in creditele
subprime datorita cererii in continua crestere (pana la un moment dat)
de imprumuturi cu grad de risc ridicat si cu dobanzi mari, garantate
prin ipotecare. Bancile au obtinut profituri uriase, iar directorii lor
au incasat prime considerabile, pana cand piata imobiliara s-a prabusit.
Bancile
de investitii Lehman Brothers, Merrill Lynch, JPMorgan & Co. si
Citigroup Inc. au detinut si au finantat organisme financiare care
acordau credite subprime. Alte banci, ca RBS Greenwich Capital
Investments Corp. (parte a Royal Bank of Scotland), Swiss Bank Credit
Suisse First Boston sau Goldman Sachs & Co., au sustinut financiar
institutii care acordau credite subprime.
Cel putin 21 dintre
principalele 25 de organisme financiare care au acordat credite
subprime au fost finantate, prin acorduri de creditare sau prin
cumpararea imprumuturilor, de banci care au primit fonduri de salvare.
20 dintre aceste 25 de companii au fost inchise, au incetat acordarea
de imprumuturi sau au fost vandute pentru a evita falimentul. 11 dintre
cele 25 de institutii analizate au platit pentru a scapa de reclamatii
de abuzuri, patru dintre ele – printre care American International
Group si Citrigroup – au primit fonduri de salvare.
» Calea spre dezastru
Center
for Public Integrity aminteste faptul ca bazele industriei creditelor
subprime (cu grad ridicat de risc si dobanzi mari) au fost puse in anii
‘80, prin adoptarea de catre Congresul american a doua legi propuse de
democratul Fernand St. Germain. Prima, din 1980, sustinuta cu entuziasm
de presedintele democrat Jimmy Carter, includea o clauza care, practic,
impiedica statele sa limiteze ratele ipotecilor, iar a doua, din 1982,
le dadea posibilitatea creditorilor sa ofere ipoteci diversificate, in
locul creditelor cu dobanzi fixe, pe 30 de ani. Astfel, li s-a deschis
calea acordarii de credite ipotecare unor persoane care, in mod
evident, nu si le puteau permite, colapsul fiind inevitabil dupa mai
bine de doua decenii in care s-au obtinut profituri uriase.
|