@TITLE = @TITLE = LUNA APRILIE @TITLE = ZIUA A OPTA @SUBTITLE = <%4>POMENIREA SFIN@ILOR APOSTOLI<%0> @SUBTITLE = <%4>IRODION, AGAV, RUF, ASINCRIT, FALEGONT @SUBTITLE = ^I ERMIE, <%4>DIN NUM[RUL CELOR ^APTEZECI @FP+1 = Sf|ntul Apostol Irodion era de neam din Tarsul Ciliciei, ruda Sf|ntului Apostol Pavel ~i slujitor al Sfin`ilor Apostoli }n toate. El a fost pus episcop de d|n~ii al Neopatarelor ~i pe mul`i din elini i-a }ntors prin sf|nta lui }nv{`{tur{ la Hristos. Pentru acest lucru pizmuindu-l evreii, au n{v{lit asupra lui }mpreun{ cu slujitorii de idoli ~i l-au muncit tare, c{ci unii }l b{teau pe Sf|ntul Irodion, unii cu pietre }i sf{r|mau gura, iar al`ii cu lemne }l loveau peste cap. Dup{ aceea cu un cu`it a fost lovit, fiind ca ~i mort sc{ldat }n s|nge. Socotind c{ a murit, l-au l{sat ~i s-au dus, dar Sf|ntul Apostol, cu darul lui Dumnezeu r{m|n|nd viu, a propov{duit dup{ aceea Cuv|ntul Domnului }n Roma, }mpreun{ cu Sf|ntul Apostol Petru. Sf|ntul Apostol Pavel, scriind de la Corint Epistola c{tre romani, a pomenit despre Sf|ntul Irodion, care era pe atunci }n Roma l|ng{ Sf|ntul Petru, zic|nd: ]nchina`i-v{ lui Irodion, ruda mea. C|nd Sf|ntul Petru a fost r{stignit, atunci Sf|ntul Irodion, dup{ m{rturia lui Metafrast, a fost t{iat }mpreun{ cu Sf|ntul Olimp ~i cu mul`ime de credincio~i. Sf|ntul Apostol Agav, a fost plin de proorocescul dar. Despre el vorbesc Faptele Apostolilor astfel: S-au pogor|t din Ierusalim prooroci }n Antiohia ~i, scul|ndu-se unul dintre d|n~ii cu numele Agav, ar{ta cu duhul, c{ avea s{ fie foamete mare }n toat{ lumea, care a ~i fost pe vremea lui Claudie Cezarul. ^i iar{~i }n Cezareea Sf|ntul Agav a spus mai dinainte Sf|ntului Apostol Pavel, p{timirile cele ce avea s{ le aib{ }n Ierusalim. Lu|nd br|ul lui Pavel ~i leg|ndu-~i m|inile ~i picioarele sale, a zis: A~a gr{ie~te Duhul Sf|nt: pe b{rbatul al c{ruia este br|ul acesta, a~a }l vor lega }n Ierusalim iudeii ~i-l vor da }n m|inile neamurilor. Sf|ntul Agav a propov{duit pe Hristos }n p{r`ile ce i se or|nduiser{ lui ~i pe mul`i a }ntors la Hristos Dumnezeu. Sf|ntul Apostol Ruf, despre care gr{ie~te Sf|ntul Pavel, }n Epistola c{tre Romani, zic|nd: ]nchina`i-v{ lui Ruf celui ales }ntru Domnul, a fost episcop }n Teba din Elada. Sf|ntul Apostol Asincrit se pomene~te }n aceea~i Epistol{ a lui Pavel c{tre Romani, c{ a fost episcop }n Iraclea, }n p{r`ile Asiei. Despre Sf|ntul Apostol Falegont se pomene~te }n aceea~i epistol{ c{ a fost episcop }n Maratoni, cetatea Frachiei. Despre Sf|ntul Apostol Ermie se pomene~te }n aceia~i epistol{, c{ a fost episcop }n Dalma`ia. To`i ace~ti apostoli din num{rul celor 70 au propov{duit }n lume bunavestire a lui Hristos, aduc|nd pe cei necredincio~i la adev{rata credin`{ ~i munci`i fiind }n multe feluri de c{tre iudei ~i de elini, s-au sf|r~it. @SUBTITLE = <%4>TOT ]N ACEAST[ ZI,<%0> @SUBTITLE = <%4>VIA@A CUVIOSULUI NIFON,<%0> @SUBTITLE = <%4>EPISCOPUL NOVGORODULUI<%0> @BT-1 = Fericitul Nifon s-a f{cut monah al sfintei M|n{stiri Pecersca, }n zilele egumenului Timotei. ^i r|vnea preamult vie`ii cuvio~ilor ~i marilor p{rin`i, ostenindu-se cu dumnezeiasc{ pl{cere }n rug{ciune, priveghere, post ~i }n toate obiceiurile cele }mbun{t{`ite. Iar c|nd fericitul Ioan, episcopul Novgorodului, s-a l{sat de bun{voie de scaunul s{u, unde s-a ostenit dou{zeci de ani, fiind sl{bit, s-a retras la lini~te }n m|n{stire. Atunci fericitul Nifon, str{lucind cu razele bun{t{`ilor sale cele multe ~i }n p{r`ile cele mai dep{rtate, prin voia lui Dumnezeu, a fost ales de to`i cu un glas la scaunul episcopiei Novgorodului; ~i s-a sfin`it }n Kiev de preasfin`itul mitropolit Mihail al doilea. @BT-1 = Astfel, venind la scaunul s{u ~i fiind ca o f{clie pus{ }n sfe~tnic, cu mult mai luminos a str{lucit cu r|vna cea mare pentru oc|rmuirea cea cu bun{ r|nduial{ a dreptei credin`e, s|rguindu-se foarte mult spre }nmul`irea slavei lui Dumnezeu ~i spre paza vie`ii celei vremelnice ~i a celei ve~nice, a oilor sale cuv|nt{toare. C{ci mai }nainte de toate, }nmul`ind slava lui Dumnezeu prin s|rguin`a sa a zidit o biseric{ de piatr{, a Preasfintei N{sc{toare de Dumnezeu, }n mijlocul Novgorodului ~i cu dumnezeiescul ajutor a terminat-o }n pu`in timp. Iar biserica Sfintei Sofia din acea cetate, a }nfrumuse`at-o cu zugr{vire de icoane p|n{ la pridvor ~i cu plumb a acoperit-o pe deasupra. P{zind cu credin`{ via`a oilor cuv|nt{toare, se afla acest bun p{stor }ntr-o bun{tate ca aceasta. De se }nt|mpla c|ndva r{zboi }ntre ei, el se s|rguia cu totul s{-i }mpace. A~a a auzit odat{ c{ st{teau }mpotriv{ kievenii ~i cernigovenii, cu mul`ime de osta~i, voind s{ fac{ r{zboi. De aceea lu|nd cu sine pe dreg{torii Novgorodului, s-a dus la cei ce se preg{teau de r{zboi ~i, Dumnezeu ajut|ndu-i, i-a }mp{cat. Asemenea ~i }n alte r{zboaie binecuv|nta poporul Domnului cu pace, p{zindu-le vremelnica lor via`{. Dar mai mult se }ngrijea de p{zirea vie`ii ve~nice a oilor celor cuv|nt{toare ~i la aceasta }~i aducea aminte de cuvintele Domnului cele gr{ite pentru Dumnezeu Tat{l. <192>^tiu, zice, c{ porunca Lui este via`a ve~nic{<170>, ~i de aceea sf{tuia cu toat{ puterea pe credincio~i, s{ nu se dep{rteze de poruncile Domnului ~i de }nv{`{turile cele de pravil{ ale Bisericii Lui, ca s{ nu se dep{rteze de ve~nica via`{. Iar pe cei ce se dep{rtau ~i f{ceau c{lcare de lege, }i mustra, propo-v{duindu-le deschis c{ vor pieri pentru f{r{delegea lor, st|ndu-le asupra }n bun{ vreme ~i f{r{ de vreme, mustr|ndu-i, cert|ndu-i ~i rug|ndu-i cu toat{ }ndelunga r{bdare precum a poruncit Apostolul. ]n zilele acestui fericit, izgonind novgorodenii pe voievodul lor Vsevolod Mstislavici, a venit la d|n~ii spre domnie, fiind chemat, Sviatoslav Olgovici ~i s-a }nsurat cu o femeie care dup{ }nv{`{tura pravilei nu i se c{dea. Atunci acest fericit arhiereu nu numai c{ nu a voit s{-l cunune, dar pe tot clerul s{u l-a oprit, ca s{ nu-i vad{ nici cununia, ca unui f{r{delege, c|nd s-a cununat de preo`ii care veniser{ cu d|n~ii, ~i mustra pe voievod cu }ndr{zneal{ pentru c{lcarea lui de lege, urm|nd psalmului ce zice: Gr{it-am m{rturiile Tale }naintea }mp{ra`ilor ~i nu m-am ru~inat. Acest b{rbat r|vnitor, a scos din c{lcarea de lege Biserica Rusiei, ce era }mpotriva pravilei, }n acest fel. A ajuns sf|r~itul fericit al lui Mihail, preasfin`itul mitropolit al Kievului, nu al celui dint|i care de mult se prist{vise, ci al altuia mai din urm{, de la care acest sf|nt episcop Nifon a primit sfin`irea. Iar marele voievod al Kievului Iziaslav Mstislavici a ales }n locul lui la arhierescul scaun al mitropoliei Kievului, pe unul Clima filozoful, care era c{lug{rit }n schim{ ~i a voit s{ fie sfin`it, netrimi`|nd, pentru oarecare }mpiedicare, ca s{ ia binecuv|ntare de la preasfin`itul scaun la Patriarhia Constantinopolului. @BT-1 = Deci a adunat pentru aceasta sobor din episcopii p{m|ntului Rusiei, }ntre care s-au adunat: Onufrie al Cernigovului, Teodor al Belgorodului, Eftimie al Periaslavului, Damian al Iorbevului, Teodor al Vladimirului, sf|ntul acesta al Novgorodului, Manuil al Smolenscului, Ioachim al Turovii ~i Cosma al Poloniei. La acest sobor Sf|ntul Nifon, episcopul Novgorodului, nu voia nicidecum ca episcopii Rusiei s{ }ndr{zneasc{ a-~i sfin`i mitropolit f{r{ binecuv|ntarea celui a toat{ lumea Patriarh al Constantinopolului, pentru c{ m{rturisea cu vrednic{ credin`{ ~i cu t{rie, c{ acest lucru este potrivnic }nv{`{turii sfintei Biserici a R{s{ritului, care prin Sf|ntul Botez s-au luminat fiii Rusiei de la scaunul Constantinopolului f{c|ndu-se fii ai Ortodoxiei, adic{ ne-a f{cut fii ai lui Dumnezeu, Care ne-a cercetat de sus. C{ci de acolo ~i pe Mihail, }nt|iul Mitropolit al Kievului l-a dat ~i cu putere a }nt{rit ca s{ fie mitropolit }n Kiev cu binecuv|ntarea Patriarhului Constantinopolului. @BT-1 = Gr{ind acestea viteazul m{rturisitor, }ngrozea pe fiii Rusiei cu b{rb{`ia, ca nu cumva prin }mpotrivire s{ cad{ din alegerea de fii ai R{s{ritului, cu voia lui Dumnezeu, pentru c{ zicea: <192>Vine m|nia lui Dumnezeu peste fiii cei nesupu~i<170>. ^i se `ineau de m{rturisirea lui cinci episcopi ai Rusiei, Cosma al Poloschiei, Ioachim al Turovchiei, Manuil de Smolensc, Eftimie al Periaslaviei, Teodor al Belgorodiei. ]ns{ ca s{ nu fie ru~inat pentru a sa nedreapt{ voin`{, n-a ascultat pe fericitul Nifon, ci ceea ce a voit, aceea a ~i f{cut cu ceilal`i episcopi pleca`i lui. ^i a~a cu porunca voievodului, Clima cel care avea capul Sf|ntului Clement Papa al Romei, pe care marele Sf|nt Vladimir c|nd a primit Sf|ntul Botez, l-a adus din Herson, d|ndu-i-se lui }n dar de episcopul Hersonului spre binecuv|ntare, a fost sfin`it aici, }n loc de binecuv|ntarea ce se c{dea s{ aib{ de la Patriarhul Constantinopolului, dup{ sfatul lui Onufrie episcopul Cernigovului. ^i n-a fost dup{ pravil{ pe scaunul arhieresc al Mitropoliei Kievului. @BT-1 = Apoi i s-a }nt|mplat a avea trebuin`{ de acest fericit Episcop Nifon, ca s{ slujeasc{ cu d|nsul dumnezeiasca Liturghie. Dar Sf|ntul Nifon, r|vnitorul dreptei credin`e, }i zicea: <192>Deoarece n-ai luat binecuv|ntare de la Patriarhul Constantinopolului, cel a toat{ lumea, precum nu ne-am }nvoit la sfin`irea ta, a~a ~i acum nu mi se cade a sluji cu tine<170>. Atunci Clima, m|niindu-se pe fericitul, }ndemna pe voievodul Iziaslav asupra lui ~i pe ajut{torii s{i ca s{-l trimit{ }n surghiun. Iar voievodul Iziaslav, pentru aceea, nu }l l{sa pe fericitul }n Novgorod la scaunul episcopiei, ci }l `inea }n M|n{stirea Pecersca }n surghiun. Dar fericitul petrecea acolo, foarte mult bucur|ndu-se, ~i mul`umea lui Dumnezeu c{ s-a }ntors la lini~tita sa via`{ cu sfin`ii. Iar c|nd iubitorul de Hristos domnul Gheorghe Monomaho-vici, a biruit pe Iziaslav Mstislavici ~i a luat domnia Kievului, atunci a liberat pe sf|ntul la scaunul lui din Novgorod cu mare cinste. Iar novgorodenii cei ce erau tulbura`i ~i lep{da`i ca oile ce n-au p{stor, l-au primit cu bucurie negr{it{. Apoi patriarhul Constantinopolului cel a toat{ lumea, auzind despre fericitul toate acestea, ar{t|nd b{rb{`ie pentru }nv{`{turile p{rinte~ti, a trimis scrisoare la d|nsul, fericindu-l pentru m{rimea }n`elegerii ~i a t{riei ~i num{r|ndu-l cu cei de demult sfin`i p{rin`i, care s-au luptat cu t{rie pentru dreapta credin`{. Iar el, citind patriarhiceasca binecuv|ntare, se }nt{rea cu mai mult{ r|vn{. De aceea nu a fost lipsit de plata cea vrednic{ a ostenelilor sale de la Iisus ]ncep{torul p{storilor, precum ne-a ar{tat fericitul lui sf|r~it, de care vom spune aici. Dup{ c|t{va vreme de la }ntoarcerea sa pe scaunul lui din Novgorod, fericitul episcop Nifon a auzit, c{ de la patriarhul a toat{ lumea din Constantinopol se aduce }n Rusia un mitropolit Constantin, ca pe Clima mitropolitul Kievului, cel nesfin`it dup{ pravil{ ~i care a tulburat pe credincio~i, s{-l pogoare de pe scaun ~i s{ se suie el. Atunci, umpl|ndu-se de bucurie duhovniceasc{, a g|ndit }n sine, ca s{ le }mplineasc{ pe am|ndou{ odat{, ~i de la acest arhiereu s{ ia binecuv|ntare ~i s{ se }nchine }n sf|nta M|n{stire Pecersca, Preasfintei N{sc{toare de Dumnezeu ~i Cuvio~ilor P{rin`i. Pentru acea pricin{ a venit iar{~i }n cetatea Kievului ~i a~tepta venirea mitropolitului, care de cur|nd ie~ise din Constantinopol, precum cu }ncredin`are se }n~tiin`ase. ^i vie`uind }n sf|nta M|n{stire Pecersca, avea mare dragoste c{tre Preasf|nta N{sc{toare de Dumnezeu ~i c{tre Sfin`ii P{rin`i. Dar nu dup{ mult{ vreme a venit acolo o boal{ cumplit{, care a adus moartea cuviosului acesta. Atunci a spus fra`ilor o minunat{ vedenie, pe care a v{zut-o, cu trei zile mai }nainte de a se }mboln{vi. Venind eu }n chilie, zicea el, dup{ c|ntarea Utreniei, aveam nevoie de pu`in{ odihn{ ~i }ndat{ un somn u~or mi-a venit ~i iat{ m-am aflat }n biserica aceasta a sfintei M|n{stiri Pecersca, la locul lui Nicolae Sviato~a ~i m{ rugam mult cu lacrimi c{tre Preasf|nta N{sc{toare de Dumnezeu, c{ doar a~a a~ vedea pe bunul egumen, care ~i dup{ moarte are s|rguin`{ pentru }nmul`irea faptelor bune }n loca~ul s{u, adic{ pe Cuviosul Teodosie. Apoi duc|ndu-se }n biseric{ fra`i mul`i, ~i unul dintr-}n~ii apropiindu-se de mine, mi-a zis: <192>Oare voie~ti ca s{ vezi pe Cuviosul P{rintele nostru Teodosie?<170> Iar eu v{z|ndu-l pe d|nsul ~i alerg|nd de bucurie, am c{zut la picioarele lui ~i m-am }nchinat p|n{ la p{m|nt. Iar el, ridic|ndu-m{, m-a binecuv|ntat ~i mi-a zis: <192>Bine ai venit, frate ~i fiule Nifone! De acum vei fi nedesp{r`it de noi<170>. ^i `inea }n m|inile sale o carte, pe care, dac{ am cerut-o, mi-a <%-1>dat-o; iar eu, desf{c|nd-o, am citit-o. Aceast{ vedenie f{c|ndu-mi-se<%0> - zice fericitul Nifon -, }ndat{ mi-am venit }n sim`iri ~i acum ~tiu, c{ aceast{ boal{ }mi este }ncercare de la Dumnezeu. Bolind astfel treisprezece zile, a adormit cu pace }ntru Domnul, }n opt zile ale lunii Aprilie, s|mb{t{ }n S{pt{m|na cea Luminat{ ~i s-a pus trupul lui cu cinste, }n pe~tera Cuviosului Teodosie. Iar cu duhul st{ }mpreun{ cu Cuviosul cel cu numele darului, }naintea scaunului St{p|nului Hristos, unde, }ndulcindu-se de cere~tile frumuse`i cele negr{ite, se roag{ ~i pentru noi fiii s{i, zic|nd: Iat{ noi ~i pruncii pe care ni i-a dat Dumnezeu! C{ruia, }n Treimea cea nedesp{r`it{, adic{ Tat{lui, }mpreun{ ~i Fiului ~i Sf|ntului Duh, I se cuvine toat{ slava, cinstea ~i }nchin{ciunea, acum ~i pururea ~i }n nesf|r~i`ii veci. Amin.