Pomenirea Sfinților Mucenici Maxim, Dada și Cvintilian
(28 aprilie)
Împărățind Dioclețian și Maximian, păgînii împărați, iar antipați
fiind Tarcvinie și Gavinie, în al doilea an al stăpînirii lor, s-a ridicat
diavoleasca mînie asupra creștinilor. Pentru că, stăpînind acei împărați și
antipați toată lumea, a ieșit de la dînșii această poruncă: "Deși știm că
toți cei ce sînteți sub stăpînirea noastră cinstiți cu cucernicie pe zei,
însă noi avem purtare de grijă pentru buna îndreptare a toată împărăția. Și
pe toți care în vremurile noastre stăpînesc părțile Romanilor, îi rugăm și
îi sfătuim, ca și pe ceilalți să-i aducă spre cinstirea zeilor și spre dragostea
către dînșii în toate chipurile. Iar de se va afla cineva, în orice loc, pomenind
numele lui Hristos, unul ca acela va porni mînia noastră asupra sa".
Această poruncă auzind-o, popoarele s-au adunat vrînd să săvîrșească
cele ce li se poruncise lor, adică să aducă zeilor jertfe și lăudau pe boierii
lor, zicînd: "Să se bucure și la mulți ani să fie sănătoși stăpînii noștri,
cei ce au purtare de grijă pentru cinstirea zeilor!" A zis către dînșii antipatul
Tarcvinie: "De vreme ce vedem la voi o atît de mare osîrdie, vă rugăm ca mîine
dimineață să vă adunați ca să aducem zeilor jertfe împreună. Dar acum să vă
odihniți, că ați venit de departe și cu noi vă veți veseli; iar după săvîrșirea
jertfei, fiecare se va întoarce la cetatea sa".
A doua zi s-au adunat toți și s-a săvîrșit praznicul cel urît
de Dumnezeu, aducînd jertfe necurate zeilor lor, apoi Tarcvinie i-a liberat.
Iar a doua zi, un oarecare din păgînii închinători la idoli, mergînd la Tarcvinie,
i-a zis: "Sînt aici trei bărbați, care în ziua de ieri, n-au voit să asculte
poruncile voastre și să aducă jertfe zeilor; și se zice despre ei că se închină
Unui Dumnezeu Care este în ceruri". Deci, Tarcvinie a trimis de îndată pe
slujitorii săi, ca să-i prindă și căutîndu-i, i-au aflat în satul lor care
se chema Ozovia, petrecînd în rugăciune către Dumnezeu. Prinzîndu-i, i-au
legat cu lanțuri de fier și i-au dus îndată în cetatea Dorostol (Dorostol,
în sudul Dobrogei de astăzi). Acolo s-au întîlnit amîndoi antipații de atunci.
Cînd au sosit în cetate, se înserase și, fiind înștiințat
Tarcvinie despre prinderea acestor trei creștini, a poruncit ostașilor să-i
păzească pînă a doua zi. Toată noaptea aceea, sfinții au petrecut-o în rugăciuni,
zicînd: "Doamne Iisuse Hristoase, dă-ne din cer puterea Ta spre ajutor, ca
să putem birui pe potrivnicii noștri și cu darul Tău învrednicește-ne să luăm
cununile biruinței". Iar după ce s-a făcut ziuă, Tarcvinie, mergînd la judecată
împreună cu Gavinie, a poruncit să aducă înaintea lor pe creștinii cei prinși.
Tarcvinie a întrebat: "Aceștia sînt cei ce defaimă porunca noastră și își
țin credința după a lor voie?" Apoi a zis către sfinți: "Spuneți-vă mai întîi
numele voastre". Sfîntul Maxim a răspuns: "Eu sînt creștin după credința lui
Hristos, precum și acești frați ai mei, iar după obiceiul omenesc mă numesc
Maxim". Ighemonul a zis: "Ai răspuns, arătîndu-te îndată că nu slujești zeilor
noștri, ci altora. Dar celălalt care îți urmează, cum se numește?" Iar acela
singur a răspuns: "Mă numesc Dada și sînt, de asemenea, creștin, ca și întîiul
nostru frate". Tarcvinie a zis: "Dar al treilea cum se numește?" Acesta a
răspuns: "Eu mă numesc Cvintilian și sînt și eu creștin".
Notarul Magnilian scria cuvintele fiecăruia. Antipatul Gavinie
a zis către notar: "Le-ai scris numele lor?" Notarul a răspuns: "De va porunci
stăpînirea voastră, le voi citi". Gavinie a poruncit și notarul a citit, zicînd:
"Numele creștinilor celor ce sînt acum de față, după spusele lor înaintea
tuturor, sînt acestea: Maxim, Dada și Cvintilian". Tarcvinie a zis către sfinți:
"Iată, viața voastră se află în mîinile noastre; deci, de voiți ca să trăiți,
mergeți de aduceți jertfă la maica zeilor și veți fi slujitori ai aceleia,
în locul celui care a murit și care s-a dus la Dia, cerescul împărat, ca să-i
slujească acolo". Iar Sfîntul Maxim a răspuns: "Preanemilostivule și preanerușinatule,
oare nu te temi tu de Domnul, numind Dumnezeu pe necuratul desfrînat și împărat
zicîndu-i aceluia? Să știți, oameni buni, că Hristos este Împăratul cerului,
Care poartă grijă de toți și pe toate le ține pe palma Sa; aceasta să o știți,
că noi nu vom împlini pierzătoarea voastră poruncă, fiindcă sîntem zidire
a adevăratului Dumnezeu". Iar antipatul Gavinie, chemînd la dînsul pe Dada
și pe Cvintilian, a vorbit cu dînșii multe cuvinte deșarte, vrînd să-i înșele
cu credința lui păgînă.
Sfinții i-au răspuns: "Noi ținem ceea ce a zis fratele nostru
Maxim, deoarece acesta este citeț al bisericii sobornicești și înțelege foarte
bine dumnezeiasca Scriptură și știe ce ne este nouă de folos; iar tu cu diavoleasca
nebunie înșelîndu-te, nu știi ce-ți este de folos. Și de ai fi voit să ne
asculți, ai fi văzut lumina cea cerească". Gavinie cu Tarcvinie au zis: "Iată
în atîtea chipuri vă îndemnăm, sfătuindu-vă cele bune, iar voi nu vă supuneți,
ci petreceți în îndărătnicia voastră". Răspuns-a Sfîntul Maxim: "Voi singuri
vă îndrăciți, vrînd ca pe oamenii cei ce bine viețuiesc și slujesc Unuia Dumnezeu,
să-i atrageți la diavoleasca credință; ci acum faceți nouă ceea ce voiți să
faceți, că nu ne veți întoarce de la a noastră credință niciodată". Atunci
antipații Gavinie și Tarcvinie sfătuindu-se unul cu altul ce să facă cu dînșii,
au poruncit să ducă pe sfinți în temniță. Iar ei mergeau, bucurîndu-se și
vorbind despre a lor mîntuire.
Șezînd sfinții în temniță, se îndeletniceau în duhovniceasca
vorbire. Pentru că Maxim, din dumnezeiasca Scriptură, mult învăța pe Dada
și pe Cvintilian. Apoi, la miezul nopții a adormit și a văzut în vedenie pe
diavol încingîndu-și armele și tăbărînd asupra lor. Deșteptîndu-se din somn,
au văzut pe Îngerul Domnului, zicîndu-le: "Nu vă temeți, căci Dumnezeu, Căruia
v-ați încredințat, vă va primi și nu este departe de voi, ajutîndu-vă!" Cu
acea îngerească arătare și cu cuvintele lui întărindu-se mucenicii, au binecuvîntat
pe Dumnezeu preamărindu-L pînă dimineața. Iar antipații iarăși, șezînd la
judecată, au poruncit să aducă la dînșii pe cei legați. Și, aducîndu-i pe
ei, le-a zis Gavinie: "Iată, înaintea noastră stați! Deci, acum vă sfătuim
să aduceți jertfă zeilor, că nu puține daruri veți cîștiga de la noi; iar
de nu ne veți asculta, apoi morți veți fi, fiind singuri vinovați, căci aceasta
ne-au poruncit în vis zeii noștri pentru voi, în noaptea trecută". Iar sfinții
mucenici au răspuns: "Și nouă ne-a arătat Dumnezeul nostru în vedenie ca pentru
numele Lui cel Sfînt să răbdăm toate chinurile".
Tarcvinie zise către Gavinie: "Aceștia, de nu vor fi trimiși
la mucenicie, niciodată nu se vor supune, ca să ne asculte". Gavinie zise:
"Deoarece singuri și-au ales suferința, singuri și-au scris pricina". Și au
poruncit antipații slujitorilor, să dezbrace de pe mucenici hainele, iar după
ce i-au dezbrăcat, a zis Gavinie: "Legați-i, întindeți-i pe pămînt și-i bateți!"
Și îndată slujitorii au împlinit porunca. Apoi Tarcvinie a zis către slujitori:
"Întrebați-i de voiesc să ne asculte și să jertfească zeilor. Iar de nu, apoi
alte munci le vom găti, ca să-i pierdem de tot".
Deci, întrebînd pe mucenici, au răspuns toți odată: "Noi,
fiind întăriți de Dumnezeul nostru, nu ne îngrijim de muncile voastre, nici
nu ascultăm sfatul vostru cel viclean și nici nu vom jertfi diavolilor". Tarcvinie
a zis către slujitori: "Aruncați-i iarăși în temniță, fiindcă este vremea
prînzului". Fiind aruncați sfinții, după ce a trecut al șaptelea ceas, amîndoi
antipații, șezînd la judecată, au pus înaintea lor pe sfinții mucenici. Și
a zis Gavinie: "Maxime, nu te-ai înduplecat să asculți sfatul nostru, ca să
jertfești zeilor?" Sfîntul Maxim răspunse: "Noi nu primim un sfat ca acesta,
ci, precum v-am spus mai înainte, așa zicem și acum: că nici unuia nu ne vom
închina, decît numai Domnului nostru Iisus Hristos, Cel împreună slăvit cu
Tatăl și cu Duhul Sfînt". Atunci, mîniindu-se, Gavinie a zis către mucenici:
"Dacă nu voiți să vă înțelepțiți și să vă închinați zeilor, apoi vă vom pierde;
căci vom porunci să vă ducă la locuri barbare și acolo să vă taie capetele".
Iar mucenicii au zis: "Vă jurăm ca prin faptă să săvîrșiți cuvintele voastre".
Atunci sfinții luînd asupra lor hotărîre de moarte, au preamărit
pe Dumnezeu și au zis: "Doamne Iisuse Hristoase, Cel ce ne-ai izbăvit de acest
veac rău de acum, primește-ne în odihna Ta și ne învrednicește Împărăției
Tale celei cerești!" Astfel rugîndu-se sfinții mucenici, i-au dus la locul
cel mai sus zis, care se numea Ozevia și acolo le-au tăiat capetele. Astfel
și-au dat sufletele lor în mîinile lui Dumnezeu, Sfinții Mucenici Maxim, Dada
și Cvintilian, în 28 de zile ale lui Aprilie, împărățind Dioclețian și Maximian,
iar Tarcvinie și Gavinie fiind antipați. Însă în noi toți stăpînește Domnul
nostru Iisus Hristos, Căruia I se cuvine slava, stăpînirea și împărăția, în
vecii vecilor. Amin.
La începutul paginii | Vietile Sfintilor
pe luna aprilie
|