Sfîntul Ignatie Briancianinov, Episcop de Stavropol
(30 aprilie)
Acest mare dascăl al rugăciunii lui Iisus s-a născut în anul
1807, dintr-o familie de nobili ruși, în provincia Vologda. Din botez s-a
numit Dimitrie. De mic se arăta foarte înțelept și evlavios, iubind mai ales
liniștea, rugăciunea, slujbele Bisericii și citirea cărților sfinte.
În urma unei boli, tînărul Dimitrie părăsește lumea și, în
anul 1826 intră în nevoința monahală, sub povățuirea fericitului stareț Leonida.
Pentru smerenia și ascultarea lui, tînărul nevoitor era iubit de toți părinții
din mănăstire.
În anul 1828 se stabilește, împreună cu starețul său, în obștea
Mănăstirii Obtina, o vestită sihăstrie a Rusiei pravoslavnice din secolul
XVIII. Primind tunderea monahală sub numele de Ignatie, a ajuns egumen la
Mănăstirea Lapov. Apoi este numit stareț la Mănăstirea Sfîntul Serghie, aproape
de Petersburg, unde a înnoit în întregime viața duhovnicească și a crescut
mai mulți fii sufletești.
Dobîndind darul lacrimilor, al smereniei și al sfintei rugăciuni
cea din inimă, Cuviosul Ignatie a adunat în jurul său multe suflete cu viață
aleasă, arzînd ca o făclie nestinsă în mijlocul lor, fiind căutat de toți
ca un mare dascăl al rugăciunii lui Iisus. Încă a scris cu mare înțelepciune
și cîteva cărți de zidire duhovnicească, arătînd tuturor calea dobîndirii
sfintei rugăciuni a inimii.
În anul 1857 a fost hirotonit episcop de Stavropol, un oraș
din Caucaz. Însă, după patru ani, din cauza bolii se retrage iarăși la liniște,
devenind doctor iscusit de suflete, căutat de mulți fii.
La 30 aprilie, 1867, își dă duhul în mîinile Domnului, lăsînd
în urmă numeroși ucenici. Pentru sfințenia vieții lui, Sfîntul Ierarh Ignatie
a fost canonizat în anul 1988 de Biserica Ortodoxă Rusă, cu zi de prăznuire
tot la 30 aprilie.
La începutul paginii | Vietile Sfintilor
pe luna aprilie
|