ADUCEREA CINSTITELOR MOAŞTE ALE CUVIOSULUI MAXIM MĂRTURISITORUL
(13 august)
Sfântul Maxim Mărturisitorul
a trăit pe vremea răucredincio-şului împărat Constans, nepotul lui
Iraclie, şi era filosof desăvârşit. Impodobindu-se cu înţelepciunea, şi
lăsând toate avuţiile sale fratelui său, s-a făcut monah. Iar văzând
cum creştea eresul monoteliţilor -adică al celor ce mărturisesc o
singură voie în Domnul nostru Iisus Hristos -, s-a aprins de
dumnezeiască râvnă şi s-a dus la Roma, unde a înduplecat pe Sfântul
Martin papa, ca să adune un Sinod local şi să-i anatematizeze pe cei ce
cugetau acel eres, împreună cu începătorul lui. Şi a alcătuit Sfântul
Maxim şi cărţi împotriva acelui eres.
Impăratul, fiind
înştiinţat de aceasta, a trimis ca să-l aducă în cetatea
Constantinopolului şi l-a pus înaintea judecăţii sale. Iar sfântul a
ruşinat pe ereticii care se adunaseră acolo, biruindu-i pe toţi cu
cuvântul adevărului. După aceasta a fost izgonit în Tracia, tăindu-i-se
mâna dreaptă şi limba. De acolo, împreună cu doi ucenici ai săi, a fost
trimis în părţile Laziei, însă şi acolo, cu Duhul lui Dumnezeu,
mărturisea şi scria; fiindcă se spune că după tăierea limbii i s-a
făcut, cu minune dumnezeiască, limba la loc, şi a vorbit curat cât a
trăit.
După acea chinuire fără
omenie, l-au trimis în surghiun, fără purtare de grijă. Apoi multe
nevoi şi necazuri răbdând pe cale Cuviosul Maxim, a fost dus într-o
ţară a sciţilor, unde a mai petrecut trei luni încuiat într-o temniţă.
Şi venindu-i vremea şi ceasul cel dorit, cu veselie şi-a dat sufletul
său în mâinile lui Hristos Dumnezeu (Viaţa Cuviosului Maxim
Mărturisitorul se găseşte la 21 ianuarie, în care zi se cinsteşte
moartea lui. Iar în această zi, 13 august, săvârşim pomenirea aducerii
moaştelor lui, după cum este arătat în Mineiul cel mare, din stihurile
cele puse la dânsul; însă în ce vreme, în zilele cărui împărat şi cum
s-au adus, n-am aflat). |