Pătimirea Sfintei Mucenițe Miropia
(2 decembrie)
Sfînta fecioară Miropia s-a născut în cetatea Efesului, din
părinți creștini și a fost luminată cu sfîntul botez, după ce tatăl ei se
mutase din acestă viață. A fost crescută apoi de maica sa în frică de Dumnezeu
și avea dragoste a merge adeseori la mormîntul Sfintei mucenițe Ermionia,
una din fetele Sfîntului Apostol Filip, din ale cărei sfinte moaște curgea
mir plin de tămăduiri. Deci luînd Miropia din mirul sfintei mucenițe Ermionia
și dîndu-l neputincioșilor, îi tămăduia. Împărățind atunci Decie și pornind
prigoana asupra creștinilor, maica sa a luat pe Miropia și s-au dus în insula
Hiului, unde avea o moștenire. Închizîndu-se cu fiica sa într-o casă, se rugau
lui Dumnezeu.
Venind odată ighemonul Numerian în insula aceia, a fost prins,
fiind creștin, fericitul Isidor, bărbatul cel minunat și cu bună cucernicie,
care avea dregătoria de ostaș. Pe acesta, ca unul ce păstra cu sfințenie credința
în Hristos și se lepăda de închinăciunea idolească, chinuindu-l ighemonul
cu felurite munci, l-a ucis prin tăiere de sabie și l-a aruncat într-o rîpă
spre mîncarea fiarelor și a păsărilor; și a pus strajă de departe ca să nu
fure creștinii trupul mucenicului.
Sfînta fecioară Miropia, pornindu-se cu rîvnă dumnezeiască,
a mers noaptea cu roabele sale și a luat în taină trupul mucenicului și tăinuindu-l
cu cinste, l-au pus în loc însemnat. Apoi, fiind înștiințat ighemonul că s-a
furat trupul lui Isidor, a ferecat cu fiare pe străjeri și a poruncit ca să-i
poarte pe dînșii prin toată insula aceia și să-i ispitească zicînd că de nu
vor afla trupul cel furat pînă la ziua cea însemnată lor, să li se taie capetele.
Atunci văzînd Sfînta Miropia pe străjeri chinuiți cu lanțuri,
legați și tîrîți, și mai auzind că de nu vor afla trupul li se vor tăia și
capetele lor, s-a umilit cu sufletul și a zis în sine: "Dacă aceștia pătimesc
așa pentru mine, care am luat pe ascuns trupul mucenicului, și vor fi tăiați,
apoi amar va fi mie la judecata lui Dumnezeu, căci se va munci sufletul meu,
ca una ce am fost pricinuitoarea uciderii acestor oameni". Și îndată a strigat
către dînșii: "O! prietenilor, trupul pe care l-ați pierdut, eu l-am luat,
pe cînd voi dormeați".
Ostașii auzind aceasta îndată au luat-o și au dus-o înaintea
lui Numerian ighemonul, zicînd: "Stăpînul nostru, aceasta este care a furat
mortul". Iar ighemonul a întrebat pe sfîntă: "Adevărate sînt cele grăite despre
tine?". Sfînta a răspuns: "Adevărat". Și a zis ighemonul: "Cum ai îndrăznit,
o, femeie blestemată să faci aceasta?". Iar dînsa a răspuns: "Îndrăzneață
sînt, mustrînd ticăloșia și nebunia ta!".
La aceste cuvinte mîndrul ighemon s-a pornit spre mînie și
îndată a poruncit să o bată pe dînsa cu toiege, fără milă; și a fost bătută
mult. Apoi a fost tîrîtă de cosițele părului ei prin toată insula aceia, strujindu-i
toate mădularele. Apoi au închis-o în temniță, fiind aproape moartă. Iar la
miezul nopții, rugîndu-se sfînta, a strălucit o lumină în toată temnița; o
ceată de îngeri au stat înaintea ei și în mijlocul lor era Sfîntul Isidor,
cîntînd toți cîntarea cea întreit sfîntă. Căutînd Sfîntul Isidor la muceniță,
a zis: "Pace ție, Miropie, s-au auzit rugăciunile tale de către Dumnezeu,
căci iată vei fi împreună cu noi și vei primi cununa cea gătită ție". Acestea
zicînd Isidor, îndată Sfînta muceniță Miropia, bucurîndu-se, și-a dat Domnului
duhul său și s-a umplut temnița de negrăită bună mireasmă, pe care și străjerii
temniței, mirosind, se înspăimîntară și se minunară. Iar unul dintr-înșii,
văzînd și auzind toate acelea, alergînd la preot, i-a spus toate cu amănuntul
și a primit Sfîntul Botez; după aceea a dobîndit sfîrșit mucenicesc. Iar trupul
Sfintei Miropia l-au luat creștinii și l-au îngropat cu cinste în loc însemnat,
slăvind pe Dumnezeu.
La începutul paginii | Vietile Sfintilor
pe luna decembrie
|