Pomenirea celui între sfinți Părintelui
nostru Modest, Arhiepiscopul Ierusalimului
(18 decembrie)
Sfîntul Modest, patriarhul Ierusalimului, s-a născut din
părinți ortodocși, în orașul Sebastia. Tatăl său se numea Eusebiu, iar mama
lui Teodula, care era stearpă. La rugăciunea celor doi soți, Dumnezeu le-a
dat un fiu, pe acest mare părinte, după patruzeci de ani de împreună'viețuire.
După nașterea acestui mare părinte, tatăl său a fost pîrît lui Maximian că
este creștin. Acesta l-a legat și l-a închis în temniță.
Cînd a auzit Teodula, s-a dus și ea la închisoare cu copilul,
care avea numai cinci luni. Acolo, rugîndu-se împreună Domnului, și-au dat
în pace, în mîinile îngerilor, duhurile lor și au fost mucenici de bună voie.
Paznicii închisorii i-au găsit morți, iar pe copil viu între ei. L-au luat
și l-au dus lui Maximian. Văzînd Maximian că e frumos și plăcut, la dat unui
senator să-l crească bine, ca să ajungă vrednic să slujească lui Zeus. Pe
cînd ere crescut de acela, fericitul Modest a aflat cine i-au fost părinții
și că au murit pentru Hristos. La vîrsta de treisprezece ani a dat peste un
dascăl creștin. Acesta l-a învățat dreapta credință și s-a lipit fericitul
cu tot sufletul de ea. Avea însă o durere, că trăiește cu păgînii.
Odată, împăratul Maximian a poruncit ca toată lumea să aducă
jertfă idolilor. Atunci fericitul s-a dus la mormîntul părinților lui și s-a
rugat lor din toată inima să-l scape din mîna păgînilor, ca să fie învrednicit
și de dumnezeiescul Botez. Și l-a găsit un argintar din Atena care l-a luat
și l-a dus cu el. Pe cale a făcut sfîntul felurite minuni. Ajunși la Atena,
l-a dus la arhiereu ca să-l învețe tainele credinței și să-l boteze. Pe cînd
se săvîrșea Botezul, argintarul a văzut că s-a pogorît un stîlp de foc din
cer și s-a sprijinit pe capul celui ce se boteza. După botez a vindecat de
o boală aducătoare de moarte pe fratele argintarului, numai cu rugăciunile
și cu atingerea mîinii. A vindecat și pe un om îndrăcit.
Murind argintarul și soția lui, l-au înscris și pe Sfîntul
Modest în testament ca moștenitor, împreună cu fiii lui. Sfîntul, însă, a
dăruit partea sa de moștenire fiilor argintarului, iar el s-a dus în locuri
pustii de tot și trăia acolo în liniște. Fiii argintarului, văzîndu-l cinstit
de toți, de invidie n-au mai putut răbda. Iar cînd au plecat pentru neguțătorie,
l-au înduplecat pe fericit să meargă cu ei. În Egipt l-au vîndut rob unui
necredincios, de la care a avut multe de suferit, vreme de șapte ani. Cu rugăciunea
lui stăruitoare către Dumnezeu, l-a izbăvit pe stăpînul lui de rătăcirea păgînească
și l-a înduplecat să se boteze. Apoi, l-a vindecat și de o boală grea. După
moartea stăpînului său s-a dus să se închine la Mormîntul cel de viață purtător
al Domnului. După aceea s-a dus la Munele Sinai și acolo, slujind lui Dumnezeu,
a săvîrșit multe minuni.
La moartea arhiereului Ierusalimului, fericitul Modest, prin
descoperire dumnezeiască, a fost hirotonit arhiereu al Ierusalimului în al
cincizeci și nouălea al vieții lui, făcînd și acolo multe minuni. Pe fiii
argintarului care veniseră la Ierusalim pentru neguțătorie și care îl vînduseră
în Egipt și nu știau că el este arhiereul cetății, nu numai că nu s-a răzbunat
pentru cele făcute, dar i-a și primit cu dragoste, i-a găzduit cu bunăvoință
și le-a făcut bine cu dărnicie.
Astfel, acest mare părinte, viețuind cu cuvioșie ca arhiereu
38 de ani, iar de totul 97 de ani, s-a mutat la veșnicele locașuri.
La începutul paginii | Vietile Sfintilor
pe luna decembrie
|