FERICITUL AUGUSTIN, EPISCOPUL HIPONIEI
(15 iunie)
Fericitul
Augustin s-a născut la 13 noiembrie 354, în Tagaste, orăşel din
provincia africană Numidia. Tatăl său nu era creştin şi s-a botezat
numai pe patul de moarte, dar în schimb, mama sa, Monica, era o
fierbinte credincioasă. Augustin a învăţat mai întâi în Tagaste, apoi
în Madaura şi Cartagina. Fiind foarte înzestrat, a deschis o şcoală de
retorică la Cartagina, ca după aceea să meargă la Roma şi Milano.
In tinereţea
lui a cunoscut şi o viaţă de destrăbălare şi abateri de la dreapta
credinţă. La Milano a început să se apropie mai mult de Dumnezeu. Acolo
a cunoscut pe dumnezeiescul episcop Ambrozie şi a fost încântat de
cuvântările acestuia. Mama sa, Sfânta Monica, plângea necontenit,
rugându-se lui Dumnezeu pentru îndreptarea lui. Ca s-o îmbărbăteze,
Sfântul Ambrozie i-a spus: „Fiul unor astfel de lacrimi, nu poate să
piară".
Acum
Augustin a descoperit şi rânduiala monahilor, citind viaţa Sfântului
Antonie, scrisă de Sfântul Atanasie, care 1-a mişcat şi 1-a adus la
pocăinţă. Odată, aflându-se în grădina unui prieten şi plângând pentru
viaţa sa, a auzit un glas de copil, care-1 îndemna: „Ia şi citeşte!"
Deschizând Sfânta Scriptură, a citit următorul cuvânt din Epistola
către romani (13, 12-14): Nu în ospeţe şi în beţii, nu în desfrânări şi
fapte de ruşine, nu în ceartă şi în pizmă, ci îmbrăcaţi-vă în Domnul
Iisus Hristos, iar grija de trup să nu o faceţi spre pofte. Acesta era
răspunsul lui Dumnezeu, la căutările lui Augustin. în Confesiunile
sale, el mulţumeşte lui Dumnezeu pentru acest răspuns, In anul 387,
Augustin primeşte botezul din mâinile Sfântului Ambrozie, în noaptea de
Paşti. Pe când avea 32 de ani, Sfânta Monica moare şi Augustin se
retrage în Tagaste, vinde tot ce are şi întemeiază o mănăstire împreună
cu prietenii şi ucenicii săi.
După trei
ani este sfinţit preot la Hipon, de episcopul Valerius şi începe o
ascultare grea, slujirea Bisericii. Peste cinci ani este ridicat în
scaunul lui Valerius şi devine, în câţiva ani, căpetenia episcopatului
african.
Scrierile
lui Augustin dezvăluie măsura fără pereche a darurilor sale. Ca o
conştiinţă vie a Ortodoxiei, Augustin se vede nevoit să apere dreapta
credinţă, împotriva tuturor ereziilor, care se iviseră în Biserica lui
Dumnezeu, în timpul acela: maniheii, donaţienii, pelagienii. Dintre
scrierile sale, cele mai însemnate sunt cartea Despre Trinitate, la
care a lucrat 14 ani, şi cartea Despre cetatea lui Dumnezeu. Scrierea
care-i face cea mai mare cinste este cartea Retractărilor sale, o
recunoaştere a propriilor greşeli, iar lucrarea lui cea mai citită este
Confesiunile.
Fericitul
Augustin rămâne dascălul fără asemănare al întregului Occident creştin.
A murit la 28 august 430. Mormântul său se află în biserica Sfântul
Petru din Pavia. în Biserica Ortodoxă este prăznuit la 15 iunie. |