Pomenirea Sfîntului Mucenic Troadie
(2 martie)
Troadie a fost copilul din Neocezareea pe care l-a văzut pătimind
cu proorocească vedere Sfîntul Grigorie al Neocezareei, ascunzîndu-se de prigonire
într-un oarecare munte din pustie. Pentru că odată, săvîrșindu-și obișnuitele
sale rugăciuni către Dumnezeu, se făcu minune și, tulburîndu-se foarte, a
stat nemișcat și tăcut multă vreme, ca și cum ar fi căutat la oarecare vedenie.
După vreme destulă s-a luminat cu fața și, umplîndu-se de
bucurie, a început a mulțumi lui Dumnezeu cu mare glas și a cînta cîntare
de prăznuire, grăind: Bine este cuvîntat Domnul, Care nu ne-a dat spre
vînare dinților lor. Și l-a întrebat diaconul: "Care este pricina, părinte,
despre schimbarea aceasta a ta, că acum ești tulburat și apoi vesel?"
Sfîntul răspunse: "Am văzut, fiule, o vedenie minunată: un
copil mic luptîndu-se cu un diavol mare și, biruindu-l, l-a trîntit la pămînt".
Diaconul n-a înțeles cele grăite, și a zis sfîntul iarăși: "Era un oarecare
copil creștin, cu numele Troadie, care, fiind adus la judecată înaintea tiranului,
după multe munci grele, a fost ucis pentru Hristos și s-a dus la ceruri dănțuind.
Deci, mai întîi mă tulburam, căci mă temeam să nu-l biruiască
muncile și să se lepede de Hristos. Dar acum, văzîndu-l că-și săvîrșește nevoința
muceniciei și se duce la cer, mă bucur!" Diaconul, auzind acestea, se minuna
cum Sfîntul vede cele ce se fac de departe, ca și cum ar fi aproape.
La începutul paginii | Vietile Sfintilor pe luna martie
|