Viața Cuviosului Părintelui nostru
Matei, înaintevăzătorul
(5 octombrie)
Nu numai cu numele a rîvnit primului evanghelist, fericitul
părintele nostru Matei al Pecerskăi, ci, precum aceluia i s-a dat să vadă
țara Etiopiei și pe oameni să-i mustre pentru necredință, așa și acest fericit,
nevoindu-se călugărește în Sfînta Mănăstire Pecerska, în zilele sfinților
începători ai acelui sfînt lăcaș, pentru multele sale nevoințe a luat darul
acesta de la Dumnezeu: vedea aievea fețele diavolilor de sub pămîntul etiopienilor
și mustra și descoperea meșteșugurile lor cele tăinuite, pentru folosul cel
mare al celor care voiau să se tămăduiască și să se mîntuiască.
Odată, acest fericit stareț stînd în biserică la locul său,
și-a ridicat ochii și a privit la frații care stăteau la amîndouă stranele
cîntînd și l-a văzut pe diavol în chip de ostaș umblînd pe lîngă dînșii și
purtînd pe poalele hainei lui niște flori lipicioase. Apoi, vărsînd otravă
în fiecare floricică, arunca fiecăruia cîte una și dacă se lipea floricica
de careva dintre frații care cîntau, acela, după puțină vreme, slăbea la minte
și gîndind o pricină oarecare, ieșea din biserică și ducîndu-se în chilie
adormea și nu se mai întorcea în biserică la cîntare; iar de arunca floricica
la cineva și nu se lipea de el, acela stătea neclintit la slujbă, pînă ce
cînta utrenia și abia atunci mergea la chiliasa. Acestea văzîndu-le starețul,
le spunea fraților săi și astfel se păzeau toți și nu mai ieșeau din biserică.
Apoi, starețul mai avea și alt obicei: după cîntarea utreniei,
după ce frații se duceau la chiliile lor, el ieșea din biserică în urma tuturor
și ieșind așa odată, a stat sub toaca bisericii vrînd să se odihnească puțin,
căci chilia lui era departe de biserică, și iată că a văzut că o ceată mare
mergea de la poarta mănăstirii; apoi, ridicîndu-și ochii, a văzut un diavol
mîndru călare pe un porc și o altă mulțime alergînd în jurul lui. Și i-a întrebat
starețul: "Unde mergeți?" A răspuns diavolul care era călare pe porc: "La
Mihail Tebolcovici". Iar starețul, făcîndu-și semnul crucii, s-a dus la chilia
lui. Cînd s-a luminat de ziuă, a înțeles vedenia și a zis ucenicului său:
"Să mergi și să întrebi dacă Mihail este în chilie". Ucenicul s-a dus și cînd
s-a întors i-a spus starețului că Mihail a ieșit după utrenie din ograda mănăstirii,
iar starețul a spus vedenia duhovnicilor, precum și celor mai bătrîni frați.
Apoi starețul l-a chemat pe fratele Matei și l-a întrebat despre toate acestea
și l-a întărit cu cuvinte de învățătură, apoi l-a trimis la chilia lui. Iar
cuviosul Matei, fiind înaintevăzător, cu dragoste îi învăța pe ceilalți frați
să stea în chiliile lor și pururea să-și aducă aminte de Dumnezeu și să se
roage pentru păcatele lor.
În vremea cuviosului Matei a răposat fericitul egumen Teodosie
și în locul lui a fost ales Ștefan, iar lui Ștefan i-a urmat Nicon. Și în
vremea acestuia i s-a arătat fericitului Matei această vedenie: odată, pe
cînd se afla la utrenie, și-a ridicat ochii voind să vadă pe fericitul Nicon,
iar în locul lui a văzut un catîr stînd în scaunul egumenesc și din aceasta
a înțeles că egumenul n-a venit la utrenie. Cuviosul a făcut cunoscută această
descoperire, iar egumenul, aflînd, a luat învățătură căindu-se foarte tare.
Și de atunci, lepădîndu-se de lenevie, egumenul se sîrguia întotdeauna să
se afle înaintea tuturor în biserică, încît, deșteptîndu-se prin acea învățătură,
el a ajuns fericirea mai degrabă.
Încă multe alte vedenii a văzut acest cuvios fericit, pe
care le spunea spre folosul fraților. Și ajungînd la bătrîneți fericite, s-a
odihnit în Domnul, cu bună mărturisire; moaștele lui cinstite se află în peșteră,
alături de sfinții părinți și el se roagă pentru noi stînd înaintea scaunului
Stăpînului, ca să ne izbăvească de asupririle vrăjmașilor și să cîștigăm viața
veșnică, în Iisus Hristos, Domnul nostru, a căruia este mărirea cu Tatăl și
cu Duhul Sfînt, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Tot în această zi se mai face pomenirea Sfintei Mucenițe
Mamelfa din Persia, care a fost preoteasa zeiței Artemis și care avea o soră
creștină. Mamelfa a văzut în vis pe îngerul lui Dumnezeu arătîndu-i tainele
creștinești; apoi, deșteptîndu-se, a spus surorii sale, iar sora sa a dus-o
la episcopul locului și a botezat-o. Elenii, aflînd despre acest lucru, au
ucis-o cu pietre pe Mamelfa, care încă mai purta haina cea albă de la botez.
Tot în această zi se mai face și pomenirea sfințitului mucenic
Dionisie, episcopul Alexandriei, care fiind prigonit, după multe necazuri
pe care le-a suferit pentru mărturisirea lui Hristos, s-a săvîrșit din viață
în vremea împărăției lui Valerian și Galin.
La începutul paginii | Vietile Sfintilor pe luna octombrie
|