1.
Solomon.

1. Când regele David a ajuns la adânci bătrânete, îl acopereau cu haine, însă nu putea să se încălzească.
2. Atunci slugile lui i-au zis: "Să se caute pentru domnul nostru rege o fată tânără, care să stea înaintea regelui, să-l îngrijească si să se culce cu el, ca să se încălzească domnul nostru regele".
3. Si i-au căutat în toate tinuturile lui Israel o fată frumoasă si au găsit pe Abisag Sunamiteanca si au adus-o la rege.
4. Fata era foarte frumoasă, îngrijea pe rege si-l servea; însă ragele n-a cunoscut-o.
5. Atunci Adonia, fiul Haghitei, s-a fălit si a zis: "Eu am să fiu rege". Si Si-a gătit care de război, călăreti si cincizeci de oameni care să-i alerge înainte.
6. Căci tatăl său niciodată nu-l oprise si nu-i zisese: "Pentru ce faci aceasta?" El însă mai era si foarte frumos la chip si născut după Abesalom.
7. Si s-a înteles cu Ioab, fiul teruiei, si cu Abiatar preotul; si acestia ajutau pe Adonia.
8. Iar preotul tadoc si Benaia, fiul lui Iehoiada, proorocul Natan, Simei, Rei si vitejii lui David n-au fost de partea lui Adonia.
9. Si junghiind Adonia ai, boi si vitei grasi la piatra Zohelet, cea de la En-Roghel, a chemat pe tati fratii săi, fiii regelui, dimpreună cu toti bărbatii lui Iuda, care erau în slujbă la rege.
10. Iar pe proorocul Natan, pe Benaia, pe viteji si pe Solomon, fratele lui, nu i-a chemat.
11. Atunci Natan a grăit către Batseba, mama lui Solomon, zicând: "Auzit-ai tu că Adonia, fiul Haghitei, s-a făcut rege, iar domnul nostru David nu stie de aceasta?
12. Acum, iată, iti dau un sfat: Să-ti scapi viata ta si a fiului tău Solomon.
13. Du-te si intră la regele David sl-i spune: "Nu tu, oare, domnul meu rage, te-ai jurat către roaba ta, zicând: Solomon, fiul tău, va fi rege după mine: si va sedea pe tronul meu? Pentru ce dar Adonia s-a făcut rege?"
14. Si iată, când tu încă vei vorbi acolo cu regele, voi intra si eu în urma ta, voi adeveri si voi întregi cuvintele tale",
15. Deci a intrat Batseba la rege în odaia unde odihnea. Si iată regele era foarte bătrân si Abisag Sunamiteanca îngrijea de el.
16. Si s-a plecat Batseba si s-a închinat regelui si el a întrebat-o: "Ce voiesti?"
17. Iar ea i-a spus: "Domnul meu rege, tu te-ai jurat pe Domnul Dumnezeul tău câtre roaba ta, zicând: Solomon, fiul tău, va fi rege după mine si va sedea pe tronul meu.
18. Dar acum iată că Adonia s-a făcut rege si tu, domnul meu rege, nu stii nimic da aceasta.
19. Acela a înjunghiat o multime de boi, vitei grasi si oi; si a poftit pa toti fiii regelui, pe preotul Abiatar si pe Ioab, mai-marele ostirii; iar pe Solomon, robul tău, nu l-a chemat.
20. Însă tu esti rege, domnul meu. Ochii tuturor Israelitilor la tine privesc, ca să le arăti cine va sedea rege pe tronul domnului meu, după el.
21. Altfel, când domnul meu, regele, va răposa cu părintii săi, voi fi învinuită eu si fiul meu Solomon".
22. Si iată, când încă vorbea cu regele, a venit si proorocul Natan.
23. Si i s-a spus regelui, zicând: "Iată Natan proorocul!" Si a intrat Natan la rege si i s-a închinat regelui cu fata până la pământ.
24. Si a zis Natan: "Domnul meu rege, ai spus tu oare: Adonia va fi rege si va sedea pe tronul meu după mine?
25. Pentru că el chiar astăzi a plecat Si a junghiat o multime de boi, vitei grasi si oi; si a poftit pe toti fiii regelui, pe mai-marii ostirii si pe Abiatar preotul; si, iată, ei mănâncă si beau dinaintea lui si zic: "Trăiască regele Adonia!"
26. Iar pe mine, robul tău, pe preotul tadoc, pe Benaia, fiul lui Iehoiada, si pe Solomon, robul tău, nu ne-a chemat.
27. Si dacă cu voia ta, domnul meu rege, s-a făcut lucrul acesta, atunci pentru ce tu n-ai descoperit robului tău cine va sedea rege pe tronul domnului meu, după el?"
28. Dar regele David a răspuns si a zis: "Chemati pe Batseba la mine!" si a intrat ea la rege si a stat înaintea lui.
29. Atunci regele s-a jurat si a zis: "Viu este Domnul, Care mi-a scăpat sufletul meu de la orice necaz!
30. Precum m-am jurat pe Domnul Dumnezeul lui Israel către tine, zicând: "Solomon, fiul tău, va fi rege după mine, si va sedea pe tronul meu în locul meu, asa voi face chiar astăzi!"
31. Si s-a plecat Batseba cu fata până la pământ si i s-a închinat regelui si i-a zis: "Să trăiască domnul meu, regele David, În veci!"
32. Apoi a zis regele David: "Chemati la mine pe preotul tadoc, pe proorocul Natan si pe Benaia, fiul lui Iehoiada!" Si ei au intrat la rege.
33. Si regele le-a spus: "Să luati pe slugile domnului vostru cu voi si să puneti pe Solomon, fiul meu, călare pe catârul meu si să-l duceti până la Ghihon,
34. Si acolo să-l ungă preotul tadoc si proorocul Natan de rege peste Israel si să sunati din trâmbită si să ziceti: "Să trăiască regele Solomon!"
35. Apoi să-l petreceti înapoi, ca să vină si să sadă pe tronul meu; căci el va fi rege în locul meu si lui i-am poruncit să fie conducătorul lui Israel si al lui Iuda".
36. Si a răspuns Benaia, fiul lui Iehoiada regelui si i-a zis: "Amin! Asa să întărească Domnul Dumnezeul domnului meu, regele, cuvântul acesta!
37. Si cum Domnul Dumnezeu a fost cu domnul meu, regele, asa să fie el si cu Solomon si să-i preamărească tronul lui mai mult decât tronul domnului meu, regele David!"
38. Si asa au plecat preotul tadoc, proorocul Natan, Benaia, fiul lui Iehoiada, Cheretienii si Peletienii si au pus pe Solomon călare pe catârul regelui David si l-au dus până la Ghihon.
39. Si a luat preotul tadoc cornul cu untdelemn sfintit din cort si a uns pe Solomon. Si s-a sunat din trâmbite si tot poporul a strigat: "Trăiască regele Solomon! "
40. Apoi tot poporul l-a petrecut pe Solomon si i-a cântat din fluiere si bucurie mare era pe popor, încât si pământul se zguduia de strigătele lui.
41. Atunci a auzit Adonia de aceasta si toti cei chemati ai lui, tocmai când isprăviseră de mâncat; iar Ioab, auzind sunetul de trâmbite, a zis: "Ce este acest zgomot de care răsună cetatea?"
42. Si pe când el încă vorbea, iată că a venit Ionatan, fiul preotului Abiatar. Si a zis Adonia: "Intră, căci tu esti om cinstit si aduci veste bună!"
43. Si a răspuns Ionatan lui Adonia si i-a zis: "Ba chiar veste rea; căci domnul nostru, regele David, a făcut rege pe Solomon.
44. Si a trimis regele cu el pe tadoc si pe proorocul Natan, pe Benaia, fiul lui Iehoiada, si pe Cheretieni si Peletieni si l-au pus călare pe catârul regelui.
45. Si l-au uns preotul tadoc si proorocul Natan rege la Ghihon si de acolo s-au întors cu bucurie si au pus în miscare cetatea. Iată zgomotul pe care-l auziti".
46. Si a sezut Solomon pe tronul regatului.
47. Si slugile regelui au venit să-l binecuvânteze pe domnul nostru regele David, zicând: "Să mărească Dumnezeul tău numele lui Solomon mai mult decât numele tău si să-i aducă tronul lui la mărire mai multă decât tronul tău!" Si s-a închinat regele în patul lui;
48. Si a zis regele asa: "Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul lui Israel, Care a făcut să fie astăzi din sământa mea un urmas pe tronul meu si să văd cu ochii mei aceasta!"
49. Atunci toii cei chemati, care erau cu Adonia, s-au spăimântat si, sculându-se, s-au dus fiecare în drumul său.
50. Iar Adonia, temându-se de Solomon, s-a sculat si s-a dus si s-a apucat cu mâinile de coarnele jertfelnicului.
51. Si i s-a spus lui Solomon, zicând: "Iată, Adonia s-a temut de regele Solomon; căci iată, că se tine cu mâinile de coarnele jertfelnicului, zicând: Să-mi făgăduiască astăzi cu jurământ regele Solomon că nu va omorî pe robul său cu sabia".
52. Si a zis Solomon: "Dacă el va fi om cinstit, nici un păr din capul lui nu va cădea pe pământ; iar dacă va fi om viclean, va muri".
53. Si a trimis regele Solomon si l-a adus de la jertfelnic cu de-a sila; si a venit si s-a închinat regelui Solomon. Si Solomon i-a zis: "Du-te la casa ta!"

2.
Moartea lui David.

1. Apropiindu-se vremea lui David ca să moară, a lăsat el fiului său Solomon acest legământ:
2. "Iată, eu mă duc pe drumul pe care toti pământenii se duc; fii tare si să fii bărbat.
3. Să păzesti legământul Domnului Dumnezeului tău, umblând în căile Lui si păzind legile Lui, poruncile Lui, hotărârile Lui si asezămintele Lui, precum sunt scrise în legea lui Moise, pentru ca să-ii fie bine-cunoscut tot ce vei face, oriunde si ori încotro te vei întoarce;
4. Si ca să Îsi tină si Domnul cuvântul Său care l-a grăit către mine, zicând: "Dacă fiii tăi îsi vor păzi drumul lor, ca să se poarte cu credinciosie înaintea Mea, din toată inima si din tot sufletul lor, atunci nu va conteni să fie din tine bărbat pe tronul lui Israel.
5. Dar si tu stii ce mi-a făcut Ioab, fiul teruiei, cum s-a purtat cu cele două căpetenii ale ostirii lui Israel, cu Abner, fiul lui Ner, si cu Amasa, fiul lui Ieter, pe care i-a omorât; si cum a vărsat în timp de pace sânge ca în timp de război, mânjind cu sângele cel vărsat ca la război încingătoarea de la coapsele sale si încăltămintea din picioarele sale.
6. Să faci dar cu el după întelepciunea ta, ca să nu se coboare căruntetea lui cu pace în locuinta mortilor.
7. Iar fiilor lui Barzilai Galaaditul arată-le milă, ca să fie cu cei care se hrănesc la masa ta, căci ei au venit la mine când am fugit de Abesalom, fratele tău.
8. Iată că ai la tine si pe Simei, fiul lui Ghera veniamineanul din Bahurim, care m-a blestemat cu greu blestem, când mergeam la Mahanaim; dar fiindcă mi-a iesit în cale la Iordan, m-am jurat pe Domnul către el, zicând: Nu te voi mai ucide cu sabia.
9. Acum însă să nu-l lasi nepedepsit, căci esti bărbat întelept, si stii ce să faci cu el, ca să cobori căruntetea lui cu sânge în locuinta mortilor".
10. Si a răposat David cu părintii săi si a fost înmormântat în cetatea lui David.
11. Timpul domniei lui David peste Israel a fost de patruzeci de ani: în Hebron sapte ani si în Ierusalim treizeci si trei de ani.
12. Si s-a asezat Solomon pe tronul lui David, tatăl său, si domnia lui s fost foarte strălucită.
13. Atunci a venit Adonia, fiul Haghitei, la Batseba, mama lui Solomon, si i s-a închinat. Si ea i-a zis: "Cu pace îti este venirea?" Iar el a răspuns: "Cu pace!"
14. Apoi a zis: "Am să-ti spun o vorbă!" Si ea a zis: "Spune;!"
15. Si a zis el: "Tu stii că domnia era a mea si că tot Israelul privea la mine ca la viitorul lor rege; dar domnia a trecut de la mine si i s-a dat fratelui meu, pentru că de la Domnul i-a fost lui aceasta.
16. Acum te rog un lucru: să nu mă nesocotesti!" Si ea i-a zis: "Grăieste!"
17. Iar el a zis: "Te rog vorbeste cu regele Solomon, căci el va tine seamă de vorba ta, ca să-mi dea pe Abisag Sunamiteanca de femeie".
18. Si a zis Batseba: "Bine, voi vorbi cu regele pentru tine".
19. Deci, a intrat Batseba la regele Solomon, ca să-i vorbească pentru Adonia. Regele s-a sculat înaintea ei, i s-a închinat si s-a asezat pe tronul lui. Si s-a pus si pentru mama regelui un tron; si ea a stat de-a dreapta lui
20. Si a zis: "Am să-ii fac o mică rugăminte, să nu mi-o treci cu vederea!" A zis regele: "Cere, mama mea!"
21. Ea a zis: "Să dai pe Abisag Sunamiteanca lui Adonia, fratele tău, de femeie!"
22. Atunci a răspuns regele Solomon si a zis mamei sale: "Dar de ce ceri tu pe Abisag Sunamiteanca pentru Adonia? Cere atunci pentru el si domnia, căci el este fratele meu cel mai mare si cu el este preotul Abiatar si tot cu el este prieten si Ioab, fiul teruiei, mai-marele ostirii!"
23. Apoi s-a jurat regele Solomon pe Domnul, zicând: "Asa rău să-mi dea mie Dumnezeu si încă si altele să mă ajungă, dacă n-a grăit Adonia cuvântul acesta împotriva vietii mele.
24. Dar acum, viu este Domnul, Care m-a socotit pe mine vrednic de cinste si m-a asezat pe tronul lui David, tatăl meu, si mi-a zidit casă precum a grăit el; Adonia chiar astăzi va muri".
25. Si a trimis regele Solomon pe Benaia, fiul lui Iehoiada, care fără de milă l-a lovit pe acela si a murit Adonia în ziua aceea.
26. Iar lui Abiatar preotul, regele i-a zis: "Să pleci la Anatot, la mosia ta; căci si tu esti vrednic de moarte; dar acum nu te voi omorî, căci ai purtat chivotul Domnului Dumnezeu înaintea lui David, tatăl meu si ai suferit si tu ce a suferit tatăl meu".
27. Si l-a îndepărtat Solomon pe Abiatar de la preotia Domnului, ca să se împlinească cuvântul Domnului care l-a grăit pentru casa lui Eli în Silo.
28. Vestea aceasta a ajuns până la Ioab, fiul teruiei, fiindcă si Ioab se dăduse de partea lui Adonia si nu de partea lui Solomon si a fugit Ioab la cortul Domnului si s-a apucat cu mâinile de coarnele jertfelnicului.
29. Si i s-a spus regelui Solomon, zicând: "Iată Ioab a fugit la cortul Domnului si iată s-a apucat cu mâinile de coarnele jertfelnicului. Si a trimis Solomon la Ioab să-i zică: "Ce ii-am făcut de ai fugit la jertfelnic?" Si a răspuns Ioab: "M-am temut de fata ta si am fugit la Domnul". Si a trimis Solomon pe Benaia, fiul lui Iehoiada, zicând: "Mergi, omoară-l si-l îngroapă!"
30. Si s-a dus Benaia, fiul lui Iehoiada, la Ioab, la cortul Domnului, si i-a zis: "Asa zice regele: Să iesi!" Si a zis Ioab: "Nu ies, pentru că vreau să mor aici! " si s-a întors Benaia, fiul lui Iehoiada si a spus de aceasta regelui, zicând: "Asa a zis Ioab si asa mi-a răspuns!"
31. Iar regele i-a zis: "Du-te si fă-i asa cum a zis; omoară-l si-l îngroapă. Si ia de pe mine si de pe casa tatălui meu sângele nevinovat vărsat de Ioab.
32. Să-i întoarcă Domnul pe capul lui sângele nedreptătii lui, pentru că a ucis pe doi bărbati nevinovati si mai buni decât el, omorându-i cu sabia, fără de stirea tatălui meu, David: pe Abner, fiul lui Ner, mai-marele ostirii lui Israel, si pe Amasa, fiul lui Ieter, mai marele ostirii lui Iuda.
33. Pe capul lui si pe capul semintiei lui în veci să se întoarcă sângele lor; iar David si semintia lui si casa lui si tronul lui să aibă în veci pace de la Domnul!
34. Si s-a dus Benaia, fiul lui Iehoiada si a lovit pe Ioab si l-a omorât; si a fost înmormântat la casa lui, în pustiu.
35. Iar regele Solomon a pus în locul lui peste ostire pe Benaia, fiul lui Iehoiada. Cârmuirea regatului era însă la Ierusalim; iar mai mare peste preoti, în locul lui Abiatar, regele a pus pe tadoc preotul. Solomon, fiul lui David, a domnit peste Israel si Iuda, în Ierusalim. Si a dat Domnul lui Solomon întelepciune si pricepere foarte mare si cunostinte multe, ca nisipul de pe tărmul mării. si Solomon a avut întelepciune mai presus de întelepciunea tuturor fiilor Răsăritului si de întelepciunea tuturor înteleptilor Egiptenilor. El a luat pentru sine pe fiica lui Faraon si a adus-o în cetatea lui David, până ce a terminat de zidit casa sa si, mai întâi, templul Domnului si zidul dimprejurul Ierusalimului; în sapte ani a făcut acestea si le-a isprăvit. Solomon a avut saptezeci de mii de oameni salahori optzeci de mii de tăietori de piatră în munte. El a făcut marea si postamentele si spălătoriile cele mari, stâlpii, fântâna cea din curte si marea de aramă; si a zidit el cetătuia si întăriturile ei si a împărtit cetatea lui David. Atunci fiica lui Faraon o trecut din cetatea lui David în casa sa pe care i-o zidise el; tot atunci a zidit Solomon zidul dimprejurul cetătii. Si aducea Solomon de trei ori pe an arderi de tot si jertfe de pace pe jertfelnicul pe care-l făcuse Domnului; si săvârsea la el si tămâieri înaintea Domnului. Si a isprăvit zidirea templului. La lucrările lui Solomon erau trei mii sapte sute de ispravnici mari care conduceau poporul ce făcea lucrul. Si a zidit el Asurul, Magdinul, Gazerul, Bet-Horonul de Sus si Valatul. Dar aceste cetăti le-a zidit el după ce a făcut templul Domnului si zidul dimprejurul Ierusalimului. Încă din timpul vietii sale, David poruncise lui Solomon, zicând: "Iată, ai pe Simei, fiul lui Ghera, fiul lui Ieminie, din Bahurim; el m-a blestemat cu greu blestem, în ziua când m-am dus la Mahanaim; dar el mi-a iesit în cale la Iordan si eu m-am jurat pe Domnul fată de el, zicând: Nu te voi mai ucide eu sabia! Tu însă să nu-l lasi nepedepsit; căci esti bărbat întelept si stii ce să faci cu el, ca să-i cobori căruntetea lui cu sânge în casa mortilor".
36. Si trimitând regele, a chemat pe Simei si i-a zis: "Fă-ti casă în Ierusalim si trăieste aici si de aici să nu mai iesi.
37. Dar să stii că în ziua în care vai iesi si vei trece pârâul Chedron, numaidecât cu moarte vei muri. Sângele tău va fi asupra capului tău!"
38. Si a zis Simei regelui: "Bine, cum a poruncit domnul meu regele, asa va face robul tău". Si a trăit Simei în Ierusalim multă vreme.
39. Iar peste trei ani s-a întâmplat că au fugit doi robi de la Simei la Achis, fiul lui Maaca, regele Gatului. Si i s-a spus lui Simei: "Iată, robii tăi sunt la Gat".
40. Si sculându-se Simei si punând saua pe asinul său, a plecat la Gat, la Achis, ca să-si caute robii săi. Si s-a întors Simei si a adus robii săi de la Gat.
41. Dar, spunându-i-se lui Solomon că Simei a mers din Ierusalim până la Gat si că s-a întors, a trimis regele si a chemat pe Simei si i-a zis:
42. "Nu m-am jurat eu, oare, pe Domnul către tine si nu ti-am spus eu, oare, înainte, zicând: Să stii că în ziua în care vei iesi din Ierusalim si te vei duce undeva, numaidecât vai muri? Si tu mi-ai spus: Bine!
43. De ce n-ai păzit legea pe care ti-am dat-o înaintea Domnului cu jurământ?
44. Apoi a mai zis regele către Simei: "Tu stii si stie si inima ta tot râul care l-ai făcut tatălui meu David; să se întoarcă asupra capului tău răutatea ta!
46. Iar regele Solomon să fie binecuvântat si tronul lui David să fie neclintit înaintea Domnului în veci!"
46. Si a poruncit regele lui Benaia, fiul lui Iehoiada; si el s-a dus si a lovit pe Simei si acela a murit.

3.
Călătoria lui Solomon. Întelepciunea lui.

l. După ce regatul s-a întărit în mâinile lui Solomon, Solomon s-a înrudit cu Faraon, regele Egiptului, căci a luat pentru el pe fiica lui Faraon si a adus-o în cetatea lui David, până o terminat de zidit casa sa, templul Domnului si zidul dimprejurul Ierusalimului.
2. Poporul tot mai aducea jertfe pe înăltimi, căci nu era încă zidit templul numelui Domnului până în acel timp.
3. Si Solomon, care iubea pe Domnul, purtându-se după legea tatălui său, a adus si el jertfe si tămâieri pe înăltimi.
4. Deci s-a sculat si el si s-a dus la Ghibeon, ca să aducă jertfe acolo, căci acolo era cea mai mare înăltime. O mie de jertfe pentru ardere de tot a adus Solomon pe acel jertfelnic.
5. La Ghibeon însă S-a arătat Domnul lui Solomon noaptea în vis si a zis: "Cere ce vrei să-ti dau!"
6. Si a zis Solomon: "Tu ai făcut cu robul Tău David, tatăl meu, mare milă; si, pentru că el s-a purtat cu vrednicie si cu dreptate si inimă curată înaintea Ta, nu ti-ai luat această milă mare de la el; si i-ai dăruit fiu pe tronul lui, precum si este aceasta astăzi.
7. Si acum Tu, Doamne Dumnezeul meu, ai pus pe robul Tău rege în locul lui David, tatăl meu; însă eu sunt foarte tânăr si nu stiu să conduc.
8. Si robul Tău este în mijlocul poporului Tău pe care l-ai ales, popor nesfârsit de mare, care din pricina multimii lui nu se poate nici socoti, nici număra.
9. Dăruieste-i dar robului Tău minte pricepută, ca să asculte si să judece poporul Tău si să deosebească ce este bine si ca este rău; căci cine poate să povătuiască pe acest popor al Tău, care este nesfârsit de mare?"
10. Si i-a plăcut Domnului că Solomon a cerut aceasta.
11. Si a zis Dumnezeu: "Deoarece tu ai cerut aceasta si n-ai cerut viată lungă; n-ai cerut bogătie, n-ai cerut sufletele dusmanilor tăi, ci ai cerut întelepciune, ca să stii să judeci,
12. Iată Eu voi face după cuvântul tău; iată, Eu îti dau minte înteleaptă si pricepută, cum nici unul n-a fost ca tine înaintea ta si cum nici nu se va mai ridica după tine.
13. Ba îti voi da si ceea ce tu n-ai cerut: bogătie si slavă, asa încât nici unul dintre regi nu va fi asemenea tie, în toate zilele tale.
14. Si dacă vei umbla pe drumul Meu, ca să păzesti legile Mele si poruncile Mele, cum a umblat tatăl tău David, îti voi înmulti si zilele tale".
15. Si s-a trezit Solomon din somn Si iată, acesta fusese vis. Apoi s-a sculat si a venit la Ierusalim si a stat înaintea jertfelnicului celui de dinaintea chivotului cu legea Domnului, care era în Sion, a adus arderi de tot, a săvârsit jertfe de împăcare si a făcut mare ospăt pentru toate slugile sale.
16. Atunci au venit două femei desfrânate la rege si au stat înaintea lui.
17. Si a zis una din femei: "Rogu-mă, domnul meu, noi trăim într-o casă; si eu am născut la ea, în casa aceea.
18. A treia zi după ce am născut eu, a născut si această femeie si eram împreună si nu era nimeni străin cu noi în casă, afară de noi amândouă.
19. Însă noaptea a mutit fiul acestei femei, căci a adormit peste el.
24. Si s-a sculat ea pe la miezul noptii si mi-a luat pe fiul meu de lângă mine, când eu, roaba ta, dormeam si l-a pus la pieptul ci; iar pe fiul ei cel mort l-a pus la pieptul meu.
21. Dimineata când m-am sculat ca să-mi alăptez fiul, iată, el era mort; iar când m-am uitat la el mai bine dimineata, acesta nu era fiut meu, pe care-l născusem".
22. Iar cealaltă femeie a zis: "Ba nu, fiul meu e viu, iar fiul tău e mort!" Iar aceasta îi zicea: "Ba nu, fiul tău este mort si al meu e viu!" si vorbeau ele asa înaintea regelui.
23. Atunci regele a zis: "Aceasta zice: Fiul meu este cel viu, iar fiul tău este cel mort; iar aceea zice; Ba nu, fiul tău este cel mort si fiul meu aste cel viu".
24. Apoi a zis Solomon: "Dati-mi o sabie"; si i s-a adus regelui o sabie.
25. Si a zis regele: "Tăiati copilul cel viu în două si dati o jumătate din el uneia si o jumătate din el celeilalte!"
26. Si a răspuns femeia al cărui fiu era viu regelui, - căci i se rupea inima de milă pentru fiul ei: "Rogu-mă, domnul meu, dati-i ei acest prunc viu si nu-l omorâti!" Iar cealaltă a zis: "Ca să nu fie nici al meu, nici al ei, tăiati-l!"
27. Si regele a zis: "Dati-i acesteia copilul cel viu, că aceasta este mama lui!"
28. Si a auzit tot Israelul do judecata aceasta pe care a făcut-o regele. Si au început să se teamă de rege, căci vedeau că întelepciunea lui Dumnezeu este în el, ca să facă judecată si dreptate.

4.
Dregători lui Solomon. Slava lui.

1. Si a fost regele Solomon rege peste tot Israelul.
2. Iată acum căpeteniile pe care le avea el la curtea sa: Azaria, fiul lui tadoc, preotul;
3. Elihoref si Ahia, fiii lui Sisa, scriitori; Ioasaf, fiul lui Ahilud, cronicar;
4. Benaia, fiul lui Iehoiada, căpetenie peste ostire; tadoc si Abiatar, preoti;
5. Azaria, fiul lui Natan, căpetenie peste ispravnici, iar Zabud, fiul lui Natan, preot si prieten al regelui;
6. Ahisar era căpetenie peste casa regelui; Eliav, fiul lui Saf, era peste mosii si Adoniram, fiul lui Abda, era peste dări.
7. Si mai avea Solomon doisprezece ispravnici peste tot Israelul, care aduceau alimente pentru rege si casa lui; fiecare trebuia să aducă alimente pe o lună în an.
8. Iată numele lor: Ben-Hur, peste muntele lui Efraim, singur;
9. Ben-Decher, peste Macat, peste Saalebim, peste Bet-Semes, peste Elon si peste Bet-Hanan;
10. Ben-Hased, peste Arubot; si tot sub el mai era si Soco, cum si tot pământul Hefer;
11. Ben-Abinadab, peste tot Nafat-Dor; Tafat, fiica lui Solomon, era femeia lui;
12. Baana, fiul lui Ahilud, peste Tanac, peste Meghidon si peste tot pământul Bet-Seanului, care este aproape de tartan, mai jos de Izreel, de la Bet-Sean până la Abel-Mehol si chiar până dincolo de Iocmeam;
13. Ben-Gheber, peste Ramot-Galaad; sub el mai erau si satele lui Iair, fiul lui Manase, care sunt în Galaad; tot sub el mai era si tinutul Argob, care este în Vasan, saizeci de cetăti mari cu ziduri si zăvoare de aramă;
14. Ahinadab, fiul lui Ido, peste Mahanaim;
15. Ahimaat, care a avut de femeie pe Basemat, fiica lui Solomon, era peste pământul Neftali;
16. Baana, fiul lui Husai, peste Aser si Bealot;
17. Iosafat, fiul lui Paruah, peste Isahar;
18. Simei, fiul lui Ela, peste Veniamin;
19. Gheber, fiul lui Urie, peste Galaad, peste tara lui Sihon, regele Amoreilor, si a lui Og, regele Vasanului. El era singur ispravnic peste aceste pământuri.
20. Iuda si Israel, care erau nesfârsit de multi la număr, ca nisipul de pe tărmul mării, mâncau, beau si se veseleau.
21. Solomon domnea peste toate regatele de la râul Eufrat până la pământul Filistenilor si până în hotarul Egiptului. Acestea îi aduceau daruri si au slujit lui Solomon în toate zilele vietii lui.
22. Hrana lui Solomon pe fiecare zi era: treizeci de core făină de grâu si saizeci core de alte preparate de făină;
23. Zece boi îngrăsati, douăzeci boi din cei care păsteau iarbă si o sută de oi, afară de vânatul de cerbi, căprioare, ciute si de păsările îngrăsate;
24. Căci domnea peste tot pământul de dincoace de Eufrat, de la Tifsah până la Gaza, si peste toti regii de dincoace de Eufrat, si era în pace cu toate tările de primprejur.
25. Astfel a trăit Iuda si Israelul în liniste, fiecare sub vita sa de vie si sub smochinul său, de la Dan până la Beer-Seba, în toate zilele lui Solomon.
26. Solomon avea patruzeci de mii de iesle pentru caii de la carele lui si douăsprezece mii de călăreti.
27. Si acei ispravnici aduceau regelui Solomon tot ce trebuia pentru masa regelui, fiecare în luna lui, si nu lăsa să ducă lipsă de nimic.
28. Si orz si paie pentru cai si pentru celelalte vite aducea fiecare, când îi era rândul lui, la locul unde se afla regele.
29. Si a dat Dumnezeu lui Solomon întelepciune si pricepere foarte mare si cunostinte multe, ca nisipul de pe tărmul mării.
30. Si era întelepciunea lui Solomon mai presus de întelepciunea tuturor fiilor Răsăritului si mai presus de toată întelepciunea Egiptenilor.
31. El era mai întelept decât toti oamenii; mai întelept mult si decât Etan Ezrahiteanul, decât Heman si decât Calcol si Darda, feciorii lui Mahol; si numele lui era în slavă la toate popoarele de primprejur.
32. Solomon a spus trei mii de pilde; si cântările lui au fost o mie si cinci.
33. El a vorbit despre copaci, de la cedrii cei din Liban până la isopul de pe ziduri; a vorbit si despre animale, despre păsări, despre târâtoare si despre pesti.
34. Si veneau de la toate popoarele, ca să asculte întelepciunea lui Solomon, si de la toti regii pământului care auzeau de întelepciunea lui.

5.
Pregătiri pentru zidirea templului Domnului.

l. Atunci a trimis Hiram, regele Tirului, pe slugile sale la Solomon, când a auzit că l-au uns rege în locul tatălui său. Căci Hiram fusese prieten cu David toată viata.
2. ti a trimis si Solomon la Hiram ca să-i spună:
3. "Tu stii că David, tatăl meu, n-a putut să înalte casă numelui Domnului Dumnezeului său, din pricina războaielor cu popoarele dimprejur, până ce Domnul nu le-a supus sub talpa picioarelor lui.
4. Acum însă Domnul Dumnezeul meu mi-a dăruit odihnă din toate părtile; n-am nici potrivnic, nici alte primejdii.
5. Si iată eu mă gândesc să zidesc templu numelui Domnului Dumnezeului meu, după cum a grăit Domnul către tatăl meu David, zicând: Fiul tău pe care Eu îl voi pune în locul tău pe tron, acela va zidi templu numelui Meu.
6. Asadar porunceste să taie pentru mine cedri din Liban; si iată robii mei vor fi împreună cu robii tăi; si eu îti voi da plată pentru robii tăi cât vei hotărî tu, că tu cunosti că la noi nu sunt oameni care să stie a tăia lemnele asa ca Sidonienii".
7. Când a auzit Hiram cuvintele lui Solomon, s-a bucurat foarte si a zis: "Binecuvântat fie astăzi Domnul, Care a dat lui David fecior întelept pentru povătuirea acestui popor nesfârsit de mare!
8. Si a trimis Hiram la Solomon să-i spună: "Am auzit pentru ce ai trimis la mine si îti îndeplinesc toată dorinta ta pentru lemnul de cedru si lemnul de chiparos.
9. Robii mei le vor scoate din Liban la mare si eu cu plutele le voi duce pe mare la locul care ni-l vei hotărî; si acolo le voi descărca si tu le vei lua; însă si tu să plinesti dorinta mea: să aduci pâine pentru casa mea!"
10. A dat deci Hiram lui Solomon lemn de cedru si lemn de chiparos, toate tocmai după dorinta lui.
11. Iar Solomon a dat lui Hiram douăzeci de mii de core de grâu pentru hrana casei iui si douăzeci de core de untdelemn de măsline curat. Atât îi da Solomon lui Hiram pe fiecare an.
12. Domnul i-a dat întelepciune lui Solomon după cum i-a făgăduit. Si a fost pace între Hiram si Solomon si amândoi între ei au făcut legământ.
13. Si a pus regele Solomon o corvoadă peste tot Israelul si corvoada era de treizeci de mii de oameni.
14. Si-i trimetea la Liban, câte zece mii pe lună, cu schimbul: o lună erau la Liban, iar două luni la casa lor. Iar Adoniram era căpetenie mai mare peste ei.
15. Si mai avea Solomon încă saptezeci de mii de salahori si optzeci de mii de oameni tăietori de piatră în munte,
16. Afară de cele trei mii si trei sute de căpetenii, care erau puse de Solomon, să supravegheze poporul care făcea lucrul.
17. Si a poruncit regele să pregătească pietre mari, pietre cu ciubuce pentru temelia templului si pietre cioplite
18. Si le-au lucrat lucrătorii lui Solomon, lucrătorii lui Hiram si lucrătorii din Biblos. Si asa s-a pregătit lemnul si piatra pentru ridicarea templului, timp de trei ani.

6.
Solomon zideste templul Domnului.

1. Iar în anul patru sute optzeci, după iesirea fiilor lui Israel din Egipt, în al patrulea an al domniei lui Solomon peste Israel, în luna Zif, care este a doua lună a anului, a început el să zidească templul Domnului.
2. Templul, pe care l-a zidit regele Solomon Domnului era lung de saizeci de coti, lat de douăzeci si înalt de treizeci.
3. Pridvorul de dinaintea templului era lung de douăzeci de coti, răspunzând cu lătimea templului, si lat de zece coti înaintea templului.
4. Si a făcut el la acele odăi ferestre cu zăbrele, largi înăuntru si strâmte în afară.
5. Si a mai făcut o clădire lângă zidul templului, cu trei caturi în jurul peretilor templului, în jurul Sfintei Sfintelor.
6. Catul de jos al clădirii era lat de cinci coti; cel din mijloc lat de sase coti, iar cel de al treilea, lat de sapte coti; căci împrejurul templului erau făcute prichiciuri de zid, ca zidirea să nu fie lipită de peretii templului.
7. Când era zidit templul, la zidirea lui au întrebuintat pietre cioplite, lucrate mai dinainte. Asa că nici ciocan, nici topor, nici orice altă unealtă de fier nu s-au auzit la zidirea lui.
8. Intrarea la catul de jos al clădirii era pe partea dreaptă a templului. Pe scări în spirală se suiau la catul din mijloc, si de la catul din mijloc, la catul al treilea.
9. Si a zidit el templul si l-a terminat si a pardosit templul cu scânduri de cedru.
10. Odăilor dimprejurul întregului templu le-a dat înăltime de câte cinci coti la fiecare cat si erau legate de templu prin grinzi de cedru.
11. Atunci a fost cuvântul Domnului către Solomon si i-a zis:
12. "Iată, tu-Mi zidesti casă; dacă te vei purta după legile Mele, si vei urma după hotărârile Mele, si vei păzi toate poruncile Mele, lucrând după ele, atunci Îmi voi împlini si Eu cu tine cuvântul Meu pe care l-am grăit către David, tatăl tău:
13. Voi locui în mijlocul fiilor lui Israel si nu voi părăsi pe poporul Meu Israel".
14. Si a zidit Solomon templul si l-a terminat.
15. Si a îmbrăcat peretii templului pe dinăuntru cu scânduri de cedru; de la pardoseala templului până la tavan pe dinăuntru l-a îmbrăcat peste tot cu lemn de cedru; iar pardoseala templului a făcut-o din scânduri de chiparos.
16. Si a făcut în partea din fund a templului o despărtitură de douăzeci de coti lungime si a îmbrăcat peretii si tavanul casei acestei despărtituri cu scânduri de cedru; si asa a făcut despărtitura pentru Sfânta Sfintelor.
17. De patruzeci de coti era despărtitura întâi a templului.
18. Pe scândurile de cedru dinăuntru templului erau făcute sculpturi în formă de castraveti si flori de trandafiri îmbobociti; totul era acoperit cu cedru si piatra nu se vedea.
19. Iar despărtitura din fundul templului el a pregătit-o, ca să pună acolo chivotul cu legea Domnului.
20. Si despărtitura aceasta era lungă de douăzeci de coti, lată de douăzeci de coti si înaltă de douăzeci de coti; si a îmbrăcat-o cu aur curat; asemenea a îmbrăcat si jertfelnicul cel de cedru.
21. Si a îmbrăcat Solomon templul si pe dinăuntru cu aur curat; si a întins lanturi de aur pe dinaintea catapetesmei si a îmbrăcat-o cu aur.
22. Tot templul l-a îmbrăcat cu aur, tot templul până la capăt, si tot jertfelnicul care este dinaintea altarului l-a îmbrăcat cu aur.
23. Si a făcut în Sfânta Sfintelor doi heruvimi de lemn de măslin, înalti de zece coti.
24. O aripă a heruvimului era de cinci coti si cealaltă aripă a heruvimului era tot de cinci coti. Zece coti erau de la un vârf al aripilor lui până la vârful celeilalte aripi.
25. Tot de zece coti era si celălalt heruvim; amândoi heruvimii aveau aceeasi măsură si aceeasi înfătisare.
26. Înăltimea unui heruvim era de zece coti; la fel si celălalt heruvim.
27. Si a asezat el heruvimii la mijloc în partea de la fund a templului. Aripile heruvimilor erau însă întinse; si atingea aripa unuia un perete si aripa celuilalt heruvim atingea pe celălalt perete. Iar celelalte aripi ale lor se atingeau în mijlocul templului aripă de aripă.
28. Si a îmbrăcat el heruvimii cu aur.
29. Pe toti peretii templului de jur împrejur, pe dinăuntru si pe dinafară, a făcut chipuri săpate de heruvimi, de copaci, de finici si de flori îmbobocite.
30. Si a îmbrăcat cu aur pardoseala în templu, în partea din fund si în partea din fată.
31. Pentru intrat în Sfânta Sfintelor, a făcut usi de lemn de măslin care se deschid în două părti, cu usori în cinci muchii.
32. Pe cele două jumătăti ale usilor de lemn de măslin, el a făcut heruvimi săpati, finici si flori îmbobocite; si le-a îmbrăcat în aur si heruvimii si finicii.
33. La intrarea în templu a făcut usori din lemn de măslin în patru muchii
34. Si două usi din lemn de chiparos, fiecare cu câte două canate. Amândouă jumătătile unei usi se învârteau într-o parte si în alta si amândouă jumătătile celeilalte usi de asemenea se; învârteau într-o parte si în alta.
35. Si a săpat pe ele heruvimi, finici si flori îmbobocite, si le-a îmbrăcat cu aur peste săpătură.
36. Si a făcut de asemenea curtea cea dinăuntru din trei rânduri de pietre cioplite si dintr-un rând de grinzi de cedru.
37. În anul al patrulea, în luna Zif, care este a doua lună a anului, a pus el temelia casei Domnului.
33. Iar în anul al unsprezecelea, în luna Bul, care este luna a opta, a terminat el templul, cu toate părtile lor si după toate rânduielile lor; asa că l-a zidit în sapte ani.

7.
Facerea casei regale si a vaselor sfinte.

l. Iar Solomon a zidit si a terminat casa sa în treisprezece ani.
2. Casa aceasta a făcut-o de lemn din Liban, lungă de o sută de coti, largă de cincizeci de coti si înaltă de treizeci de coti, pe patru siruri de stâlpi de cedru si pe stâlpi erau puse grinzi de cedru.
3. Iar peste grinzi deasupra era întinsă podeaua da lemn de cedru, care se rezema pe patruzeci si cinci de stâlpi, câte cincisprezece în sir.
4. Si erau trei rânduri si fiecare rând avea ferestre asezate unele în dreptul altora, asa că răspundea fereastră cu fereastră în toate cele trei rânduri.
5. Toate usile si usorii de usi erau din grinzi pătrate, si ferestrele la cele trei rânduri fată în fată unele de altele.
6. Si a mai făcut un pridvor pe stâlpi, lung da cincizeci de coti, lat de treizeci de coti; si înaintea lui un pridvor mai mic, au stâlpi si trepte în fată.
7. Si a făcut de asemenea pridvor cu tron, de pe care el judeca, numit pridvorul judecătii; pe acesta l-a făcut si l-a îmbrăcat cu cedru, da la pardoseală până la tavan.
8. La casa sa de locuit, era făcută la fel altă curte si tot cu porti. Asemenea si casa fiicei lui Faraon care Solomon o luase de femeie, a făcut el un astfel de pridvor.
9. Toate aceste clădiri au fost făcute din pietre alese si frumos lucrate, cioplite după măsură, retezate cu fierăstrăul înăuntru si în afară, de la temelie până la streasină, si din afară până la curtea cea mare.
10. La temelie au fost puse de asemenea pietre alese, pietre mari, pietre de zece coti si opt coti.
11. Si deasupra, pietre cioplite, lucrate după măsură si lemn de cedru.
12. Curtea cea mare avea împrejur o îngrăditură din trei rânduri de pietre cioplite si un rând de grinzi de cedru. Tot astfel era îngrădită si curtea dinlăuntru a templului Domnului, precum si pridvorul templului.
13. Si a trimis regele Solomon si a luat pe mesterul Hiram din Tir.
14. Acesta era fiul unei văduve din semintia lui Neftali. Tatăl lui, un tirian, era arămar; era si Hiram plin de pricepere, cu mestesug si cu stiinta de a face orice lucru din aramă. Si a venit la regele Solomon si a făcut tot felul de lucruri.
15. A turnat pentru pridvor doi stâlpi de aramă, fiecare stâlp de optsprezece coti înăltime, si rotundul fiecărui stâlp ara cât putea să-l cuprindă o sfoară de doisprezece coti. Grosimea era da patru degete, iar pe dinăuntru era gol.
16. Si pentru pus în capetele stâlpilor, a făcut două coroane, turnate din aramă; înăltimea unei coroane era de cinci coti si înăltimea celeilalte coroane de cinci coti;
17. Si pentru acoperit coroanele care erau în capetele stâlpilor, a făcut el două retele, lucrate împletit, snururi în formă de lanturi: sapte la o coroană si sapte la cealaltă coroană.
18. Si, când a făcut stâlpii, a făcut si două siruri de rodii de aramă, atârnate împrejur pe marginea retelelor, ca să împodobească coroana ce era pe vârful stâlpului; la fel a făcut si celeilalte coroane de la celălalt stâlp.
19. Coroanele din capetele stâlpilor de la pridvor erau făcute în forma cupei florii de crin, de patru coti la gură;
20. Si la coroanele de la amândoi stâlpii erau sus, la încheietura lor, în dreptul marginii retelei, rodii de aramă; si sirurile de rodii dimprejur la fiecare coroană erau de câte două sute de rodii.
21. Si a asezat stâlpii la pridvorul templului, punând un stâlp în partea din dreapta si dându-i numele Iachin; si pe celălalt stâlp în partea stângă, dându-i numele Booz.
22. Si pe capul stâlpilor a pus coroanele, făcute în forma cupei florii de crin. Asa s-a sfârsit lucrul stâlpilor.
23. A mai făcut o mare, turnată din aramă, de zece coti de la o margine a ei până la cealaltă margine, rotundă de jur împrejur; înaltă de cinci coti si groasă cât o cuprindea o sfoară de treizeci de coti.
24. Pe la gură de jur împrejur avea sculpturi în formă de colocinti, câte zece la un cot, care împrejmuiau marea din toate părtile. Chipurile colocintilor asezati în două siruri erau turnate odată cu marea dintr-o singură bucată.
25. Aceasta era asezată pe doisprezece boi de aramă, din care: trei priveau spre miazănoapte, trei spre apus, trei spre miazăzi si trei spre răsărit. Marea sedea pe ei si toată partea dinapoi a trupului lor era înăuntru.
26. Grosimea peretilor ei era de un lat de mână; si marginile ei, făcute ca marginile potirului, semănau cu floarea de crin îmbobocit. Si încăpeau în ea două mii de baturi (vedre).
27. A mai făcut apoi zece postamente de aramă. Lungimea fiecărui postament era de patru coti, lătimea de patru coti si înăltimea de trei coli.
28. Înfătisarea postamentelor era asa: erau lucrate în tăblii, si tăbliile erau încheiate la unghiuri;
29. Si pe tăbliile acestea, care erau încheiate la unghiuri, erau săpati lei si boi si heruvimi; asemenea si pe încheieturi. Iar deasupra si dedesubtul leilor si boilor erau închipuite ghirlande de flori.
30. Fiecare postament avea câte patru roti de aramă si osii de aramă. La cele patru colturi ale lor erau niste console, în chipul unor numere; jos sub cupa spălătoarei si pe lângă fiecare ghirlandă de flori era o policioară turnată.
31. Postamentul în partea de deasupra avea înăuntru o adâncitură de pus ligheanul, adâncă de un cot; gura ei era rotundă ca baza stâlpilor, de un cot si jumătate în diametru; si împrejurul gurii erau podoabe săpate; iar tăbliile ei de pe laturi erau pătrate si nu rotunde.
32. Cele patru roti erau sub. tăblii; si osiile rotilor erau fixate în postamente; înăltimea fiecărei roti era de un cot si jumătate.
33. Forma rotilor era aceeasi, ca forma rotilor de trăsură. Osiile lor, obezile lor, spitele lor si butucii lor, toate erau turnate.
34. Cele patru console de la cele patru colturi ale fiecărui postament erau tot turnate; policioarele erau iesite din postament.
35. Partea de deasupra a postamentului se termina prin o cunună înaltă de o jumătate de cot si făcută asa, ca să se poată pune spălătoarea deasupra; aceasta cu consolele si policioarele ei erau turnate din o bucată.
36. Si a săpat pe fetele consolelor postamentului si pe policioarele dintre ele heruvimi, lei si finici, pe unde a găsit loc; si împrejur a atârnat ghirlande de flori.
37. Asa a făcut el zece postamente: toate aveau aceeasi turnătură, aceeasi măsură si aceeasi înfătisare.
38. Si a mai făcut zece lighene de aramă: în fiecare lighean încăpea câte patruzeci de baturi; fiecare lighean era de patru coli si fiecare lighean sta pe unul din cele zece postamente.
39. Si a asezat postamentele cinci în partea dreaptă a templului si cinci în partea stângă a templului, iar marea a asezat-o în partea dreaptă a templului în partea de răsărit-miazăzi.
40. Si a mai făcut Hiram căldări, lopeti si cupe. Si asa a isprăvit Hiram toate lucrările date de Solomon să le facă pentru templul Domnului:
41. Cei doi stâlpi cu cele două capiteluri rotunde asezate în capetele stâlpilor; cele două împletituri care acopereau capetele rotunde ale capitelurilor pe vârful stâlpilor;
42. Cele patru sute de rodii de aramă de la cele două retele; două siruri de rodii la fiecare retea, pentru acoperirea celor două globuri ale coroanelor care erau pe stâlpi;
43. Cele zece postamente si cele zece spălători de pe postamente;
44. O mare si cei doisprezece boi de sub mare;
45. Căldările, lopetile si cupele. Toate lucrurile care le-a făcut Hiram regelui Solomon pentru templul Domnului erau de aramă slefuită.
46. Regele a pus să le toarne într-un pământ clisos din împrejurimile Iordanului, între Sucot si tartan.
47. Si a pus Solomon toate aceste lucruri la locul lor. Din pricina multimii lor peste măsură, greutatea aramei nu se mai stia.
48. Si a mai făcut Solomon toate lucrurile care erau în templul Domnului: jertfelnicul cel de aur si masa cea de aur a pâinilor punerii înainte;
49. Sfesnice de aur curat: cinci în partea dreaptă si cinci în partea stingă, înaintea Sfintei Sfintelor, cu florile, candelele si mucările lor, toate de aur;
50. Lighene, cutite, cupe, linguri si cădelnite tot de aur curat; si tâtânile usilor celor din fundul templului de la Sfânta Sfintelor si ale usilor celor de la templu erau toate de aur.
51. Asa s-a sfârsit toată lucrarea pe care a făcut-o regele Solomon la templul Domnului. si a adus Solomon si pe cele afierosite de David, tatăl lui: argint si aur si lucruri, si le-a dat în vistieria templului Domnului.

8.
Sfintirea templului lui Solomon.

1. Atunci a adunat Solomon la el în Ierusalim pe bătrânii lui Israel, pe căpeteniile semintiilor si pe toti capii de familii ai fiilor lui Israel, ca să aducă chivotul cu legea Domnului din cetatea lui David, adică din Sion.
2. Si s-au adunat la regele Solomon toti Israelitii în zilele sărbătorilor din luna Etanim, care este a saptea lună.
3. Iar după ce au venit toti bătrânii lui Israel, au ridicat preotii chivotul
4. Si au adus chivotul Domnului si cortul adunării si toate lucrurile sfinte care au fost în cort; acestea le-au adus preotii si levitii.
5. Iar regele Solomon împreună cu toată obstea fiilor lui Israel, care se adunaseră la el, mergea înaintea chivotului, aducând jertfe vite mărunte si mari, care nu se puteau socoti si nici număra din pricina multimii lor.
6. Si au băgat preotii chivotul cu legea Domnului la locul lui, în Sfânta Sfintelor din templu, sub aripile heruvimilor;
7. Căci heruvimii îsi aveau aripile întinse peste locul chivotului si heruvimii acopereau de sus chivotul si pârghiile lui:
8. Pârghiile însă se împinseseră asa, încât capetele lor se vedeau din locasul sfânt, din fata Sfintei Sfintelor, iar de afară nu se zăreau; si acolo se află ele până în ziua de azi.
9. În chivot nu era nimic, decât cele două table de piatră pe care Moise le pusese acolo în Horeb, când Domnul a făcut legământ cu fiii lui Israel, după iesirea lor din pământul Egiptului.
10. Când preotii au iesit din locasul sfânt, un nor a umplut templul Domnului.
11. Si n-au putut preotii să stea la slujbă, din pricina norului, căci slava Domnului umpluse templul Domnului.
12. Atunci Solomon a zis: "Domnul a spus că binevoieste să locuiască în norul cel întunecos.
13. Eu ti-am zidit templul pentru locuintă, în care Tu să petreci în veci".
14. Apoi s-a întors regele cu fata spre multime si a binecuvântat toată adunarea Israelitilor, căci toată adunarea Israelitilor sta de fată,
15. si a zis: "Binecuvântat fie Domnul Dumnezeul lui Israel, Care a grăit cu gura Sa către David, tatăl meu, ceea ce astăzi a împlinit cu mâna Sa!
16. El a zis: Din ziua în care am scos pe poporul Meu Israel din Egipt, nu Mi-am ales cetate în nici una din semintiile lui Israel, unde să fie zidită casa în care să petreacă numele Meu; dar apoi am ales Ierusalimul pentru petrecerea numelui Meu în el si am ales pe David ca să fie peste poporul Meu, Israel.
17. Lui David, tatăl meu, îi intrase la inimă să zidească casă numelui Domnului Dumnezeului lui Israel;
18. Însă Domnul a zis câtre David, tatăl meu: ti-ai pus în gând să zidesti casă numelui Meu; este bine că ti-ai pus aceasta la inimă.
19. Însă nu tu v ai zidi templul, ci fiul tău care va ieti din coapsele tale, acela va zidi casă numelui Meu.
20. Si a Împlinit Domnul cuvântul Său care l-a grăit. Eu am urmat în locul tatălui meu. David, si am sezut pe tronul lui Israel, precum Domnul a zis, si am zidit templu numelui Domnului Dumnezeului lui Israel;
21. Si am pregătit acolo loc pentru chivotul în care se află legământul Domnului, făcut cu părintii nostri, când i-a scos din pământul Egiptului".
22. Apoi a stat Solomon înaintea jertfelnicului Domnului, în fata întregii adunări a lui Israel, si si-a ridicat mâinile la cer si a zis:
23. "Doamne Dumnezeul lui Israel! Nu este Dumnezeu asemenea tie, nici în cer sus, nici pe pământ jos; Tu păzesti legământul si ai milă de robii Tăi care umblă cu toată inima lor înaintea Ta;
24. Tu ai împlinit ce ai grăit către robul Tău David, tatăl meu; căci ce ai grăit cu gura Ta, aceea astăzi ai împlinit cu mâna Ta.
25. Si asum, Doamne Dumnezeul lui Israel, să împlinesti ceea ce ai grăit cu robul Tău David, tatăl meu, zicând: "Nu-ti va lipsi niciodată înaintea Mea un urmas, care să sadă pe tronul lui Israel, dacă fiii tăi îsi vor păzi drumul lor, purtându-se asa cum te-ai purtat tu înaintea Mea!"
26. Si acum, Doamne Dumnezeul lui Israel, fă să se adeverească cuvântul Tău care l-ai grăit cu robul Tău David, tatăl meu!
27. Oare adevărat să fie că Domnul va locui cu oamenii pe pământ? Cerul si cerul cerurilor nu Te încap, cu atât mai putin acest templu pe care l-am zidit numelui Tău;
28. Însă caută la rugăciunea robului Tău si la cererea lui, Doamne Dumnezeul meu! Ascultă strigarea si rugăciunea lui cu care se roagă astăzi;
29. Să-ti fie ochii Tăi deschisi ziua si noaptea la templul acesta, la acest loc, pentru care Tu ai zis: "Numele Meu va fi acolo"; să asculti strigarea si rugăciunea cu care robul Tău se va ruga în locul acesta.
30. Să asculti rugăciunea robului Tău si a poporului Tău, Israel, când ei se vor ruga în locul acesta; să asculti din locul sederii Tale cel din ceruri, să asculti si să miluiesti.
31. Când cineva va gresi împotriva aproapelui său si i se va cere jurământ ca să jure si pentru jurământ ei vor veni înaintea jertfelnicului Tău la templul acesta,
32. Atunci Tu să asculti din cer si să faci judecată robilor Tăi, să osândesti pe cel vinovat, întorcându-i în capul lui fapta lui, si să scapi pe cel drept, dându-i după dreptatea lui!
33. Când poporul Tău Israel va fi bătut de dusman, pentru că a păcătuit înaintea Ta, si ei se vor întoarce la Tine si se vor mărturisi numelui Tău aducând rugăciuni si cereri în acest templu,
34. Atunci Tu să asculti din cer, să ierti păcatul poporului Tău Israel si să-l întorci în pământul pe care l-ai dat părintilor lor!
35. Când se va încuia cerul si nu va fi ploaie, pentru că ei au păcătuit înaintea Ta, si Îti vor aduce rugăciuni în locul acesta si vor mărturisi numele Tău si se vor întoarce de la păcatul lor, căci Tu i-ai smerit,
36. Atunci Tu să asculti din cer si să ierti păcatul robilor Tăi si al poporului Tău Israel, arătându-le calea cea bună pe care să meargă, si să trimiti ploaie pământului Tău pe care l-ai dat poporului Tău de mostenire!
37. De va fi foamete pe pământ, de va fi ciumă si boală molipsitoare, de va fi vânt dogoritor, uscăciune, lăcustă, omidă, dusmanul de îl va strâmtora în portile cetătii lui, de va fi orice necaz sau orice boală,
38. Orice rugăciune, orice cerere care se va face de orice om din tot poporul lui Israel, când ei îsi vor cunoaste mustrarea cugetului lor si îsi vor întinde mâinile lor la templul acesta,
39. Tu să asculti din cer, din locul sederii Tale, si să miluiesti; să faci si să dai fiecăruia după căile sale, după cum Tu cunosti inima lui; căci Tu singur stii inima tuturor fiilor oamenilor;
40. Pentru ca să se teamă de Tine toate zilele, cât vor trăi pe pământul pe care l-ai dat părintilor nostri!
41. Chiar străinul, care nu este din poporul Tău Israel, de va veni pentru numele Tău din pământ depărtat,
42. Căci se va auzi de numele Tău cel mare si de mâna Ta cea puternică si de bratul Tău cel întins, si el va veni si se va ruga la templul acesta,
43. Să-l ascuti din cer, din locul sederii Tale, si să faci tot ceea ce străinul Îti va cere tie, pentru ca să stie toate popoarele pământului de numele Tău, să se teamă de Tine, cum se teme poporul Tău Israel, si să stie că numele Tău este chemat peste templul acesta pe care eu l-am zidit!
44. Când poporul Tău va porni cu război împotriva dusmanului său, pe drumul pe care-l vei trimite, si se v ruga Domnului, întorcându-se spre cetatea care ti-ai ales-o si spre templul pe care l-am zidit numelui Tău,
45. Atunci ascultă din cer rugăciunea lor si să faci ceea ce le este cu dreptate!
46. Când ei vor păcătui înaintea Ta, căci nu este om care să nu păcătuiască, si Tu Te vei mânia pe ei si îi vei da dusmanilor lor, si cei care i-au robit îi vor duce în pământul dusmanului, departe sau aproape,
47. Si când ei, în pământul în care se vor găsi în robie, îsi vor veni în sine si se vor întoarce si ti se vor ruga în pământul celor ce i-au robit, zicând: "Am păcătuit, fărădelege am făcut, vinovati suntem",
48. Si se vor întoarce către Tine cu toată inima lor si cu tot sufletul lor, în pământul dusmanilor care i-au robit, si se vor ruga către Tine, întorcându-se spre pământul care l-ai dat părintilor lor, spre cetatea care ti-ai ales-o si spre templul pe care l-am zidit numelui Tău,
49. Atunci să asculti din cer, din locul sederii Tale, rugăciunea si cererea lor, făcându-le ceea ce este cu dreptate.
50. Să ierti poporului Tău ce a păcătuit înaintea Ta si toate nelegiuirile lui care le-a făcut înaintea Ta si să trezesti mila către ei în cei ce i-au robit, pentru ca să fie milosi cu ei;
51. Căci ei sunt poporul Tău si mostenirea Ta, pe care l-ai scos din Egipt, din cuptorul cel de fier!
52. Să-ti fie urechile Tale si ochii Tăi deschisi la rugăciunea robului Tău si la rugăciunea poporului Tău Israel, pentru ca să-i auzi totdeauna, când ei vor striga către Tine,
53. Că Tu ti r-ai ales spre mostenire dintre toata popoarele pământului, precum ai grăit prin Moise, robul Tău, când ai scos pe părintii nostri din Egipt, Stăpâne Doamne!"
54. Când Solomon a sfârsit toată această rugăciune si cerere către Domnul, s-a sculat dinaintea jertfelnicului Domnului, unde stătuse îngenunchiat cu mâinile întinse spre cer,
55. Si stând în picioare, a binecuvântat toată adunarea Israelitilor, zicând:
56. "Binecuvântat fie Domnul Dumnezeu, Care a dat odihnă poporului Său Israel, precum a grăit! Nu a rămas neîmplinit nici un cuvânt din toate bunele Lui cuvinte care le-a grăit prin robul Său Moise.
57. Să fie cu noi Domnul Dumnezeul nostru cum a fost El cu părintii nostri si să nu ne lase, părăsindu-ne.
58. Plecând spre El inima noastră, să umblăm pe toate căile Lui si să păzim poruncile, rânduielile si legile Lui, pe care le-a poruncit părintilor nostri;
59. Si să fie cuvintele acestea cu care m-am rugat astăzi, înaintea Domnului, aproape de Domnul Dumnezeul nostru, ziua si noaptea, pentru ca să facă dreptate robului si poporului Său Israel, din zi în zi,
60. Pentru ca să cunoască toate popoarele că Domnul este Dumnezeu si nu este altul afară de El!
61. Să fie inima voastră întreagă la Domnul Dumnezeul nostru, ca să petreceti după rânduielile Lui si să păziti poruncile Lui, ca acum!"
62. Si regele împreună cu toti Israelitii au adus jertfă Domnului.
63. Pentru jertfa de împăcare pe care a adus-o el Domnului, Solomon a adus douăzeci si două de mii de vite mari si o sută douăzeci de mii de vite mărunte. Asa a sfintit regele si toti fiii lui Israel templul Domnului.
64. Tot în acea zi regele a mai sfintit si mijlocul curtii care era înaintea templului Domnului, săvârsind acolo arderea de tot, darul de pâine si grăsimea jertfelor de împăcare, pentru că jertfelnicul de aramă care se afla înaintea Domnului era mic pentru a încăpea arderea de tot, darul de pâine si grăsimea jertfelor de împăcare.
65. Si a sărbătorit Solomon si sărbătoarea (Corturilor) în acelasi timp împreună cu tot Israelul, strângându-se adunare mare de la intrarea Hamatului si până la râul Egiptului, pentru a fi înaintea Domnului Dumnezeului nostru timp de sapte zile si alte sapte zile, adică paisprezece zile.
66. în ziua a opta Solomon a dat drumul poporului. Si au binecuvântat toti pe rege si s-au întors la corturile lor, bucurându-se si veselindu-se cu inima pentru tot binele ce l-a făcut Domnul robului Său David si poporului Său Israel.

9.
Dumnezeu Se arată lui Solomon a doua oară.

1. După ce Solomon a sfârsit de zidit templul Domnului si casa regelui si tot ce Solomon a dorit să facă,
2. S-a arătat Domnul lui Solomon a doua oară, la Ghibeon,
3. Si i-a zis Domnul: "Am auzit rugăciunea ta si cererea ta cu care te-ai rugat către Mine si ti-am îndeplinit toate după cererea ta; am sfintit templul pe care l-ai zidit, ca să petreacă numele Meu acolo în veci si vor fi ochii si inima Mea acolo în toate zilele.
4. Dacă tu te vei purta înaintea fetei Mele, cum s-a purtat tatăl tău David, cu inimă curată si cu dreptate, împlinind tot ce Eu ti-am poruncit, si vei păzi rânduielile si legile Mele,
5. Atunci voi întări tronul regatului tău peste Israel în veci, precum i-am grăit lui David, tatăl tău, zicând: Nu vei fi lipsit niciodată de un urmas pe tronul lui Israel.
6. Iar dacă voi si fiii vostri vă veti depărta de la Mine si nu veti păzi poruncile Mele si rânduielile Mele pe care Eu vi le-am dat si vă veti duce si veti sluji si vă veti închina la alti dumnezei,
7. Atunci Eu voi stârpi pe Israel de pe fata pământului pe care i l-am dat, iar templul pe care l-am sfintit în numele Meu îl voi lepăda de la fata Mea si Israel va fi de pomină si de râs între toate popoarele.
8. Si de acest templu înalt, oricine va trece pe lângă el se va îngrozi si va fluiera si va zice: Pentru ce Domnul a făcut asa cu acest pământ si cu acest templu?
9. Si se va zice: Pentru că au părăsit pe Domnul Dumnezeul lor, Care a scos pe părintii lor din pământul Egiptului, din casa robiei si au primit în schimb alti dumnezei si s-au închinat lor si au slujit lor; pentru aceasta a adus Domnul peste ei toată această nenorocire".
10. După trecerea celor douăzeci de ani în care Solomon a zidit templul Domnului si casa regelui,
11. Pentru care Hiram, regele Tirului, a dat lui Solomon lemn de cedru, lemn de chiparos si aur după cerinta lui, regele Solomon a dat lui Hiram douăzeci de cetăti din pământul Galileii.
12. Si a plecat Hiram din Tir si s-a dus în Galileea ca să vadă cetătile dăruite de Solomon si nu i-au plăcut.
13. Si a zis: "Ce sunt, fratele meu, cetătile acestea care mi le-ai dat?" Si le-a numit pământul Cabul, cum se numesc ele până în ziua de astăzi.
14. Si Hiram trimisese regelui Solomon o sută de talanti de aur.
15. Iată hotărârea pentru darea pe care a pus-o regele Solomon, ca să zidească templul Domnului, casa lui, Milo, zidul Ierusalimului, Hatorul, Meghido si Ghezerul;
16. Căci Faraon, regele Egiptului, venise si luase Ghezerul si-l arsese cu foc si pe Canaaneii care locuiau în cetate îi ucisese, si-l dăduse de zestre fiicei sale, femeii lui Solomon.
17. Si a zidit Solomon cetătile Ghezer, Bet-Horonul de Jos,
18. Baalat si Tadmorul din pustiu,
19. Si toate cetătile grânare, care le-a avut Solomon si cetătile pentru carele de război, cetătile pentru călăreti si tot ce a vrut Solomon să zidească în Ierusalim, în Liban si în pământul stăpânirii sale.
20. Pe tot poporul care a rămas de la Amorei, Hetei, Ferezei, Canaanei, Hevei, Iebusei si Gherghesei, care nu erau dintre fiii lui Israel,
21. Si pe fiii acestora, rămasi în tară după ei si pe care fiii lui Israel nu au putut să-i stăpânească, Solomon i-a făcut lucrători de corvoadă până în ziua de azi,
22. Iar pe fiii lui Israel, Solomon nu i-a făcut lucrători; pe ei îi avea însă pentru ostirea lui, pentru slujitorii lui, pentru căpitanii lui, pentru căpeteniile lui si pentru conducători la carele lui si la călăretii lui.
23. Iar ispravnicii cei de frunte, de peste lucrările lui Solomon, cei ce supravegheau poporul care făcea lucrul, erau cinci sute cincizeci.
24. Atunci fiica lui Faraon a trecut din cetatea lui David în casa zidită de Solomon pentru ea. Apoi a zidit el Milo.
25. Solomon aducea de trei ori pe an arderi de tot si jertfe de împăcare pe jertfelnicul pe care-l zidise Domnului, săvârsind tămâiere înaintea Domnului. Si a terminat el si zidirea casei lui.
26. Regele Solomon a mai făcut si corăbii la Etion-Gheber, care este lângă Elot, pe malul Mării Rosii, în pământul lui Edom.
27. Si a trimis Hiram dintre supusii săi corăbieri, cunoscători ai mării, ca să ducă corăbiile cu supusii lui Solomon.
28. Si s-au dus la Ofir si au luat de acolo patru sute douăzeci de talanti de aur si i-au dus regelui Solomon.

10.
Regina din Saba vine la Solomon.

1. Regina din Saba însă, auzind de slava lui Solomon cea în numele Domnului, a venit să-i încerce întelepciunea cu cuvinte greu de înteles.
2. Venind ea la Ierusalim cu foarte mare bogătie, cu cămile încărcate cu aromate, cu foarte mult aur si pietre scumpe, a mers la Solomon si s-a sfătuit cu el pentru tot ce avea ea pe inimă.
3. Si i-a dezlegat Solomon toate vorbele ei si n-a fost vorbă adâncă pe care să n-o cunoască regele si să nu i-o dezlege.
4. Văzând deci regina din Saba toată întelepciunea lui Solomon, casa care a zidit-o el,
5. Bucatele de la masa lui, locuinta robilor lui, rânduiala slugilor lui, îmbrăcămintea lor, paharnicii lui si arderile de tot ale lui care le aducea în templul Domnului, nu a putut să se mai stăpânească
6. Si a zis regelui: "Adevărat este ce am auzit eu în tara mea de lucrurile tale si de întelepciunea ta;
7. Însă eu nu credeam vorbele, până n-am venit si n-am văzut cu ochii mei si iată, nici pe jumătate nu mi se spusese; tu ai întelepciune si bogătie mult mai mare decât am auzit eu.
8. Ferice de oamenii tăi si de aceste slugi ale tale, care totdeauna îti stau înainte si ascultă întelepciunea ta!
9. Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul tău Care a binevoit să te pună pe tronul lui Israel! Domnul, din dragostea cea vesnică a Lui către Israel, te-a pus rege să faci judecată si dreptate".
10. Si a dăruit ea regelui o sută douăzeci de talanti de aur si o multime de aromate si de pietre scumpe; niciodată însă nu i s-a adus atât de multe aromate, câte a dăruit regina din Saba regelui Solomon.
11. Iar corăbiile lui Hiram, care aduceau aur de la Ofir, au adus foarte mult lemn rosu sl pietre scumpe.
12. Si a făcut regele din acest lemn rosu balustrade pentru templul Domnului si pentru casa regelui si de asemenea chitare si harpe pentru cântăreti. Niciodată nu i s-a adus lui atâta lemn rosu, nici nu s-a mai văzut până în ziua de azi.
13. Iar regele Solomon a dat reginei din Saba tot ce a dorit si a cerut, pe lângă ce i-a dăruit regele Solomon cu mâna lui. si s-a întors ea înapoi la tara ei, ea si toate slugile ei.
14. Greutatea aurului care i se aducea pe fiecare an lui Solomon era de sase sute saizeci de talanti de aur,
15. Afară de ce primea el de la aducătorii de mărfuri si de la negustori, de la toti regii arabi si de la căpeteniile tinuturilor.
16. Si a făcut regele Solomon două sute de scuturi de aur ciocănit, câte sase sute de sicli pentru fiecare scut,
17. Si trei sute de scuturi mai mici tot din aur ciocănit; câte trei mine de aur intra în fiecare scut; si le-a pus regele în casa numită Pădurea Libanului.
18. Si a mai făcut regele un tron mare de os de fildes, ferecându-l cu aur curat.
19. Tronul avea sase trepte, iar vârful spetezei tronului era rotund; si avea de o parte si de alta a locului de sedere rezemători, pe care stăteau doi lei.
20. Si mai erau încă doisprezece lei care stăteau de o parte si de alta a tronului, pe cele sase trepte. Asemenea tron nu mai era în nici un regat.
21. Toate vasele de băut ale regelui Solomon erau de aur; lighenele lui tot de aur si toate vasele din casa Pădurea Libanului erau de aur curat; de argint nu era nimic făcut; argintul nu valora în zilele lui Solomon,
22. Căci regele avea pe mare corăbii care mergeau la Tarsis cu corăbiile lui Hiram si la trei ani o dată veneau corăbiile din Tarsis si îi aduceau aur, argint, fildes, maimute si păuni.
23. Regele Solomon a întrecut pe toti regii pământului în bogătie si în întelepciune.
24. Si toti regii de pe pământ căutau să vadă pe Solomon, ca să-i asculte întelepciunea pe care i-o pusese Dumnezeu în inima lui.
25. Si-i aduceau fiecare de la ei, ca dar în fiecare an, vase de aur si argint, haine, arme, aromate, cai si catâri.
26. Si si-a adunat Solomon care si călăreti; si avea el o mie patru sute de care si douăsprezece mii de călăreti; si i-a asezat în cetătile unde tinea carele si pe lângă rege, în Ierusalim. Si e! era domn peste toti regii de la râul Eufrat până la pământul Filistenilor si până în hotarul Egiptului.
27. El a făcut ca argintul să fie tot asa de pretuit la Ierusalim ca pietrele, iar cedrii, prin multimea lor i-a făcut să fie pretuiti ca si smochinii cei sălbatici care cresc prin locuri joase.
28. Iar caii pentru regele Solomon se aduceau din Egipt si din Coa. Negustorii regelui luau cai din Coa (Cheve) cu bani.
29. Un car din Egipt se cumpăra si se aducea cu sase sute sicli de argint, iar un cal, cu o sută cincizeci de sicli. Tot astfel aduceau ei toate acestea si pentru regii Heteilor si regii Siriei.

11.
Moartea lui Solomon.

l. Regele Solomon, în afară de fata lui Faraon, a iubit si alte multe femei străine: moabite, amonite, idumeiene, sidoniene, hetite si amoriene,
2. Adică din acele popoare pentru care Domnul zisese fiilor lui Israel: "Să nu vă duceri la ele, nici ele să nu vină la voi, ca să nu vă întoarcă inima voastră spre dumnezeii lor". De acestea s-a lipit Solomon cu dragoste.
3. Si a avut el sapte sute de femei si trei sute de concubine; si femeile i-au smintit inima lui.
4. La timpul bătrânetii lui Solomon, femeile lui i-au întors inima spre alti dumnezei si inima lui nu i-a mai fost deloc întreagă la Domnul Dumnezeul său, ca inima lui David, tatăl său.
5. Si a început Solomon să slujească Astartei, zeita Sidonienilor, si lui Moloh, idolul Amonitilor.
6. Astfel a făptuit Solomon lucruri neplăcute înaintea ochilor Domnului si nu a urmat cu stăruintă după Domnul, cum urmase David, tatăl lui.
7. Atunci a zidit Solomon capistea lui Chemos, idolul Moabitilor, pe muntele din fata Ierusalimului, si capistea lui Moloh, idolul Amonitilor.
8. Tot asa a făcut el pentru toate femeile sale străine, care tămâiau si aduceau jertfe dumnezeilor lor.
9. Atunci S-a mâniat Domnul pe Solomon, pentru că si-a abătut inima lui de la Domnul Dumnezeul lui Israel, Care de două ori i Se arătase,
10. Si-i poruncise chiar anume pentru aceasta, ca el să nu umble după alti dumnezei, ci să păzească si să facă cele ce i-a poruncit Domnul Dumnezeu; dar el n-a împlinit cele ce i-a poruncit Domnul Dumnezeu.
11. Si a zis Domnul lui Solomon: "Pentru că s-au făcut aceste lucruri cu tine si pentru că tu nu ai tinut legământul si rânduielile Mele pe care ti le-am poruncit, voi rupe regatul tău din mâna ta si-l voi da slujitorului tău;
12. Însă nu voi face aceasta în zilele tale, pentru David, tatăl tău, ci din mâna fiului tău îl voi rupe.
13. Si nu tot regatul îl voi rupe: o semintie o voi da fiului tău, pentru David, robul Meu, si pentru Ierusalimul pe care l-am ales".
14. Si a ridicat Domnul un vrăjmas împotriva lui Solomon, pe Hadad Idumeul, vită de rege din Edom.
15. Căci pe când David era în Idumeea si Ioab, mai-marele ostirii lui, venise ca să îngroape pe cei ucisi si a ucis pe toti cei de parte bărbătească din Idumeea,
16. Pentru că sase luni a stat acolo Ioab si toti Israelitii, stârpind pe toti cei de parte bărbătească din Idumeea,
17. Atunci acest Hadad a fugit în Egipt si împreună cu el si vreo câtiva idumei, care fuseseră în slujba tatălui lui. Hadad era pe atunci copil mic.
18. Plecând din Madian, ei au venit la Paran si au luat cu ei oameni din Paran si au venit în Egipt la Faraon, regele Egiptului.
19. Si s-a dus Hadad la Faraon si acesta i-a dat casă, i-a purtat grijă de mâncare si i-a dat si pământ. În sfârsit, Hadad a găsit la Faraon milă foarte mare, căci el i-a dat femeie pe sora femeii lui, pe sora reginei Tafnes.
20. Si i-a născut sora Tafnesei fiu lui Hadad pe Ghenubat, pe care Tafnes însusi l-a crescut în casa lui Faraon. Si a trăit Ghenubat în casa lui Faraon la un loc cu fiii lui Faraon.
21. Când Hadad a auzit că David a răposat cu părintii lui si că Ioab, mai-marele ostirii a murit, atunci a zis lui Faraon: "Dă-mi drumul, că vreau să plec în tara mea!"
22. Si i-a zis Faraon lui Hadad: "Ce lipseste tie aici la mine, de vrei să pleci? Si el a răspuns: "Nimic; însă asa te rog, să-mi dai drumul!" Si s-a întors Hadad în tara lui.
23. Apoi a mai ridicat Dumnezeu împotriva lui Solomon încă un vrăjmas, pe Rezon, fiul lui Eliada, care fugise la Hadad-Ezer, regele din toba.
24. Acesta, după ce David a zdrobit pe Hadad-Ezer, adunându-si oameni împrejurul său, s-a făcut căpetenia unei bande de hoti si s-a dus la Damasc si a locuit acolo si s-a făcut stăpân pe Damasc.
25. El a dusmănit pe Israel în toate zilele lui Solomon si, afară de răul ce-l pricinuia Hadad acestuia din urmă, Rezon totdeauna a adus vătămare lui Israel si s-a făcut rege în Siria.
26. Asemenea si Ieroboam, fiul lui Nabat, Efremiteanul din tereda, pe a cărui mamă văduvă o chema terua, si care era roaba lui Solomon, a ridicat mâna împotriva regelui.
27. Si iată împrejurarea în care el si-a ridicat mâna împotriva regelui: Pe când Solomon zidea Milo si repara stricăciunile de la cetatea lui David, tatăl său,
28. Se afla acolo si Ieroboam, om tare în putere. Solomon, băgând de seamă că acest om tânăr stie să facă treabă, l-a pus dregător peste lucrătorii de corvoadă din casa lui Iosif.
29. În acel timp i s-a întâmplat lui Ieroboam să iasă din Ierusalim si l-a întâlnit în drum proorocul Ahia din Silo, care avea pe el o haină nouă. În câmp erau numai ei amândoi.
30. Si a luat Ahia de pe el haina cea nouă, a rupt-o în douăsprezece bucăti
31. Si a zis lui Ieroboam: "Ia-ti pentru tine zece bucăti căci asa grăieste Domnul Dumnezeul lui Israel: Iată, Eu rup regatul din mâna lui Solomon si-ti dau tie zece semintii,
32. Iar două semintii îi vor rămâne lui, pentru robul Meu David si pentru cetatea Ierusalimului, pe care am ales-o dintre toate semintiile lui Israel.
33. Si aceasta o fac, pentru că ei M-au părăsit si au început să se închine Astartei, zeita Sidonienilor, lui Chemos, dumnezeul Moabitilor, si lui Moloh, dumnezeul fiilor Amonitilor, si n-au umblat în căile Mele, ca să facă cele plăcute înaintea ochilor Mei si să păzească rânduielile Mele si poruncile Mele, cum a făcut David, tatăl lui Solomon.
34. Tot regatul nu din mâna lui îl iau, căci îl las pe el să fie stăpân în toate zilele vietii lui, pentru David, robul Meu, pe care l-am ales si care a păzit poruncile si rânduielile Mele;
35. Ci din mâna fiului lui voi lua regatul si-ti voi da din el tie zece semintii;
36. Iar fiului lui îi voi da două semintii, pentru ca să fie si pentru David, robul Meu, în toate zilele, o lumină înaintea fetei Mele, în cetatea Ierusalimului pe care am ales-o pentru petrecerea numelui Meu acolo.
37. Si pe tine te voi alege si vei domni peste tot ce-ti doreste sufletul tău si vei fi rege peste Israel.
38. Si dacă tu vei păzi tot ce-ti poruncesc si vei umbla în căile Mele si vei face cele plăcute înaintea ochilor Mei ca să păzesti rânduielile Mele si poruncile Mele, cum a făcut David, robul Meu, atunci Eu voi fi cu tine si-ii voi zidi casă tare, cum am zidit lui David si îti voi da Israelul;
39. Si voi umili neamul lui David pentru aceasta, însă nu pentru totdeauna".
40. De aceea Solomon a căutat să omoare pe Ieroboam; dar Ieroboam s-a sculat si a fugit în Egipt, la Sisac, regele Egiptului, si a trăit în Egipt până la moartea lui Solomon.
41. Iar celelalte fapte ale lui Solomon de la sfârsit si tot ce el a mai făcut si toată întelepciunea lui sunt scrise în cartea faptelor lui Solomon.
42. Timpul domniei lui Solomon în Ierusalim peste tot Israelul a fost de patruzeci de ani.
43. Si a adormit cu părintii lui si a fost înmormântat Solomon la un loc cu părintii lui, în cetatea lui David, tatăl său; iar în locul lui în Ierusalim s-a făcut rege Roboam, fiul său.

12.
Dezbinarea regatului.

1. Atunci s-a dus Roboam la Sichem, căci la Sichem veniseră ton Israelitii, ca să-l facă rege.
2. Si a auzit si Ieroboam, fiul lui Nabat, de aceasta, pe când se afla încă în Egipt, unde fugise de regele Solomon, si a venit Ieroboam din Egipt, căci au trimis unii după el si l-au chemat.
3. Atunci Ieroboam si toată adunarea Israelitilor au venit de i-au grăit regelui Roboam si i-au zis:
4. "Tatăl tău a pus jug greu pe noi; însă usurează-ne munca cea grea a tatălui tău si jugul cel greu care l-a pus el pe noi, si îti vom sluji!"
5. Si a zis el către ei: "Duceti-vă si să veniti poimâine la mine!" Si a plecat poporul.
6. Atunci regele Roboam a întrebat pe bătrânii care fuseseră sfetnici pe lângă Solomon, tatăl lui, pe când trăia el, si le-a zis: "Cum mă sfătuiti să răspund poporului la cererea aceasta?"
7. Grăit-au lui aceia si au zis: "Dacă tu vei fi slugă astăzi poporului acestuia si-i vei sluji, dacă le vei face gustul lor si le vei vorbi cu blândete, atunci ei îti vor fi robi în toate zilele!
8. Însă el n-a tinut seamă de sfatul bătrânilor pe care i l-au dat, si a făcut sfat cu cei tineri, crescuti odată cu el, si care erau sfetnicii lui si le-a zis:
9. "Ce mă sfătuiti să răspund poporului care mi-a zis: Usurează jugul pe care l-a pus tatăl tău pe noi?"
10. Si i-au grăit oamenii cei tineri, care crescuseră odată cu el si erau acum sfetnicii lui, si i-au zis: "Asa să spui poporului acestuia care ti-a grăit si ti-a zis: Tatăl tău a pus jug greu pe noi; tu însă usurează-l de pe noi; asa spune-le: Degetul meu cel mic este mai gros decât mijlocul tatălui meu.
11. Deci dacă tatăl meu v-a împovărat cu jug greu, eu si mai greu voi face jugul vostru; tatăl meu v-a pedepsit cu bice, iar eu vă voi pedepsi cu scorpioane!
12. Atunci a venit Ieroboam si tot poporul la Roboam a treia zi, după cum poruncise regele, când a zis: "Să veniti la mine poimâine!"
13. Si a răspuns regele poporului cu asprime si n-a tinut seamă de sfatul care i-l dăduseră bătrânii,
14. Ci a grăit către el după sfatul celor tineri si a zis: "Tatăl meu a pus jug greu peste voi; eu însă si mai greu voi face jugul vostru; tatăl meu v-a pedepsit cu bice, eu însă vă voi pedepsi cu scorpioane!"
15. Si n-a ascultat regele de popor, căci asa fusese rânduit de Domnul ca să se împlinească cuvântul Lui pe care l-a grăit Domnul prin Ahia din Silo către Ieroboam, fiul lui Nabat.
16. Iar când toti Israelitii au văzut că regele n-a vrut să-i asculte, a răspuns si poporul regelui si i-a zis: "Ce parte avem noi cu David? Nici o mostenire nu avem noi cu fiul lui Iesei. Pleacă, dar, la corturile tale, Israele! Si tu, Davide, cunoaste-ti acum casa ta! Si s-a împrăstiat Israel la corturile lui.
17. Acum Roboam domnea numai peste fiii lui Israel care locuiau în cetătile lui Iuda.
18. Si a trimis regele Roboam pe Adoniram, căpetenia cea peste dări, în contra lor; însă toti Israelitii au aruncat cu pietre asupra lui si el a murit; iar regele Roboam s-a suit repede într-un car, ca să fugă la Ierusalim.
19. Si astfel s-a rupt Israelul de casa lui David până în ziua de astăzi.
20. Când ton Israelitii au auzit că Ieroboam s-a întors din Egipt, au trimis si l-au chemat la adunare Si l-au făcut rege peste toti Israelitii. Cu casa lui David n-a rămas nimeni, decât semintia lui Iuda.
21. Roboam, venind la Ierusalim, a adunat din toată casa lui Iuda si din semintia lui Veniamin o sută si optzeci de mii de ostasi, pregătiti pentru război, ca să se lupte cu casa lui Israel si să întoarcă regatul iarăsi sub stăpânirea lui Roboam, fiul lui Solomon.
22. Si a fost cuvântul Domnului către Semaia, omul lui Dumnezeu, si i-a zis:
23. "Spune-i lui Roboam, fiul lui Solomon, regele lui Iuda, si la toată casa lui Iuda si a lui Veniamin si la celălalt popor:
24. Asa zice Domnul: Să nu mergeti, nici să nu începeti război cu fratii vostri, fiii lui Israel. Să vă întoarceti fiecare la casele voastre, căci de la Mine a fost aceasta! Si au ascultat ei de cuvântul Domnului si s-au întors înapoi după cuvântul Domnului. Si a răposat regele Solomon cu părintii lui si a fost înmormântat la un loc cu părintii lui în cetatea lui David, tatăl său; iar în locul lui în Ierusalim s-a făcut rege Roboam, fiul său. Roboam era de patruzeci si unu de ani când s-a făcut rege si saptesprezece ani a domnit el în Ierusalim. Pe mama lui o chema Naama si a fost fiica lui Ana, fiul lui Nahas, regele fiilor Amonitilor. Si a făcut fapte ce nu erau plăcute înaintea ochilor Domnului si nici n-a umblat pe căile lui David, strămosul său. Solomon însă avusese un rob, un om din muntele lui Efraim, pe care-l chema Ieroboam, iar pe mama lui o chema terua, femeie desfrânată. Si l-a pus Solomon între dregătorii cei peste lucrătorii de corvoadă ai casei lui Iosif. Si a zidit lui Solomon cetatea Tirta, din muntele lui Efraim. Si avea sub el trei sute de care cu cai. El a zidit Milo cu lucrătorii de corvoadă ai casei lui Efraim; tot el a reparat si stricăciunile de la cetatea lui David si a fost conducător peste regat. Si a căutat Solomon să-l omoare. si s-a temut Ieroboam si a fugit la; Sisac, regele Egiptului. si a fost la Sisac până a murit Solomon. si a auzit Ieroboam, pe când se afla încă în Egipt, că a murit Solomon. A soptit el la urechile lui Sisac, regele Egiptului, zicând: "Dă-mi drumul, ca să mă duc în tara mea". ti i-a zis Sisac: Cere ce doresti si îti voi da. Si Sisac i-a dat lui Ieroboam de femeie pe Ano, sora cea mai mare a Tafnesei, femeia lui. Aceasta era cea mai mare între fiicele regelui, si i-a născut lui Ieroboam pe Abia, fiul lui. Si a zis Ieroboam lui Sisac: "De bună seamă, dă-mi drumul, că am să mă duc". Si a plecat Ieroboam din Egipt si a venit în pământul Tirta, din muntele Efraim. Si s-a adunat acolo toată semintia lui Efraim. Si a zidit Ieroboam acolo tabere. Si i s-a îmbolnăvit copilul lui de o boală foarte grea. Si s-a dus Ieroboam să întrebe pentru copil. Si a zis către Ano, femeia lui: "Scoală-te si du-te de întreabă pe un om al lui Dumnezeu pentru copil dacă el are să scape cu viată din boala lui". Si era un om în Silo, pe care-l chema Ahia. Acesta era un bărbat ca de saizeci de ani si cuvântul Domnului era cu el. Si a zis Ieroboam către femeia lui: "Scoală-te si ia în mâna ta pentru omul lui Dumnezeu pâini si turte pentru copiii lui si struguri si un ulcior cu miere". si s-a sculat femeia si a luat în mâna ei pâini si două turte, struguri si un ulcior cu miere pentru Ahia. Si omul acesta era bătrân si nu putea să vadă, căci ochii lui i se uscaseră de bătrânete. Si s-a sculat si a plecat din Tirta. Si, pe când venea ea în cetate la Ahia Silonitul, a zis Ahia către fiul lui: "Iesi pentru întâmpinarea Anoei, femeia lui Ieroboam, si-i spune: Intră si nu sta, căci asa zice Domnul: Eu sunt trimis la tine ca să-ti vestesc lucruri grozave! si a intrat Ano la omul lui Dumnezeu. Si i-a zis Ahia: Pentru ce mi-ai adus pâinile, strugurii si ulciorul cu miere? Asa zice Domnul: "Iată, tu vei pleca de la mine, si când vei intra în Tirta, în cetate, îti vor iesi locuitorii în întâmpinare si îti vor spune: Copilul a murit. Căci asa zice Domnul: Iată, Eu voi pierde din ai lui Ieroboam pe tot sufletul de parte bărbătească. Cine va muri din ai lui Ieroboam în cetate, pe acela îl vor linge câinii; iar cine va muri în câmp, pe acela păsările cerului îl vor mânca si copilul va fi mult jelit. Vai, Doamne, căci numai în el din casa lui Ieroboam s-a găsit ceva bun înaintea Domnului". Si a plecat înapoi femeia când a auzit aceasta. si când a intrat în Tirta, copilul a murit. Si i-a iesit în întâmpinare tipătul cel de jale. si s-a dus Ieroboam la Sichem, cetatea cea din muntele lui Efraim. Si s-au adunat acolo semintiile lui Israel. Si a mers acolo si Roboam, fiul lui Solomon. si cuvântul Domnului a fost către Semaia Enlamitul, zicând: "Ia-ti o haină nouă, care n-a fost spălată cu apă, si o rupe în douăsprezece bucăti si i le dă lui Ieroboam si-i spune: "Asa zice Domnul: Ia-ti pentru tine zece bucăti, ca să te încingi". Si a luat Ieroboam, si a zis Semaia: "Asa zice Domnul: Să fii peste cele zece semintii ale lui Israel!" si a zis poporul către Roboam, fiul lui Solomon: "Tatăl tău a pus jug greu pe noi si si-a îngreuiat bucatele mesei lui; tu însă acum usurează-l de pe noi si-ti vom sluji tie!" Si a zis Roboam către popor: "Până în trei zile eu vă voi da răspunsul". Si a zis Roboam: "Aduceti-mi pe cei bătrâni, ca să mă sfătuiesc cu ei pentru cuvântul care voi răspunde poporului în ziua a treia". Si a grăit Roboam la urechile lor pentru cuvântul care i-a trimis poporul la el. Si au zis bătrânii poporului pentru acel cuvânt, care i-a grăit poporul. si a lepădat Roboam sfatul lor, pentru că nu se potrivea cu părerea lui. Si a trimis si a adunat pe cei ce crescuseră împreună cu el si le-a grăit: "Acestea si acestea a trimis poporul la mine, ca să-mi spună". si au zis cei ce crescuseră împreună cu el: "Asa vei grăi poporului: Degetul meu cel mic este mai gros decât mijlocul tatălui meu. Tatăl meu v-a biciuit cu biciul, iar eu vă voi bate cu scorpioane". Si i-a plăcut lui Roboam acest cuvânt si a răspuns el poporului în felul cum l-au sfătuit cei ce crescuseră si copilăriseră împreună cu el. Si a zis tot poporul, fiecare cu vecinul său până într-un om, si au strigat toti cu glas mare si au zis: "Nici o parte n-avem noi cu David, nici o mostenire cu fiul lui Iesei! Fiecare la corturile sale, Israele! Căci omul acesta n-a fost nici căpetenie si nici conducător peste regat". Si s-a împrăstiat tot poporul de la Sichem si s-a dus fiecare la cortul lui. Iar Roboam, scăpând cu fuga, s-a suit în una din cărutele lui si a venit la Ierusalim. Si l-au urmat numai semintia lui Iuda si semintia lui Veniamin. Iar când a fost începutul anului, Roboam a adunat pe toti bărbatii lui Iuda si ai lui Veniamin si a plecat ca să se bată cu Ieroboam la Sichem. Si a fost cuvântul Domnului către Semaia, omul lui Dumnezeu, zicând: "Spune-i lui Roboam, regele lui Iuda, si la toată casa lui Iuda si a lui Veniamin si la celălalt popor, zicând: Asa zice Domnul, să nu mergeti, nici să începeti război cu fratii vostri, fiii lui Israel, ci să vă întoarceti fiecare la corturile voastre, că de la Mine a fost aceasta!" Si au ascultat ei de cuvântul Domnului si s-au oprit de a mai începe războiul, după cuvântul Domnului.
25. Si a zidit Ieroboam Sichemul, pe muntele lui Efraim, si s-a asezat cu locuinta lui în el; si a plecat de acolo si a zidit Penuelul.
26. Si a zis Ieroboam în sine: "Regatul poate să treacă iar la casa lui David.
27. Dacă poporul acesta va mai merge la Ierusalim pentru aducere de jertfă în templul Domnului, atunci inima poporului acestuia are să se întoarcă la domnul lor Roboam, regele lui Iuda; pe mine au să mă ucidă, iar ei au să se întoarcă iarăsi sub stăpânirea lui Roboam, regele lui Iuda".
28. Si sfătuindu-se, regele a făcut doi vitei de aur si a zis poporului: "Nu trebuie să vă mai duceti la Ierusalim; iată Israele dumnezeii tăi, care te-au scos din pământul Egiptului!"
29. Si a pus unul în Betel, iar pe celălalt în Dan.
30. Însă fapta aceasta a dus la păcat, căci poporul a început să meargă pentru a se închina unuia din ei, până la Dan, si a părăsit templul Domnului.
31. Si a zidit el si capisti pe înăltimi si a făcut preoti, luati din popor, care nu erau fii ai lui Levi.
32. Si a asezat Ieroboam si o sărbătoare în luna a opta, în ziua a cincisprezecea a lunii, asemenea cu sărbătoarea care era în Iuda, si a adus jertfe pe jertfelnic. Tot asa a făcut el si la Betel, ca să aducă jertfe viteilor pe care-i făcuse. Si a asezat la Betel preoti pentru înăltimile făcute de el.
33. Si a adus jertfe pe jertfelnicul pe care l-a făcut la Betel în ziua a cincisprezecea din luna a opta, lună pe care si-o alesese el după placul lui pentru sărbătorire. Si a făcut sărbătoare pentru fiii lui Israel si s-a apropiat de jertfelnic, ca să săvârsească tămâiere.

13.
Ieroboam pedepsit.

1. Iată însă un om al lui Dumnezeu a venit, după cuvântul Domnului, din Iuda la Betel, în timpul când Ieroboam se afla la jertfelnic, ca să tămâieze.
2. Si a grăit cuvântul Domnului înaintea jertfelnicului si a zis: "Jertfelnice, jertfelnice, asa zice Domnul: Iată că i se va naste casei lui David un fiu, numele lui, Iosia, si va jertfi pe tine pe preotii înăltimilor care tămâiază acum înaintea ta si va arde pe tine oase de oameni!"
3. Si a arătat în acea zi si un semn zicând: "Iată semnul după care se va cunoaste că Domnul a grăit aceasta: Jertfelnicul acesta se va despica, si cenusa care este pe el se va împrăstia!"
4. Când regele Ieroboam a auzit cuvântul omului lui Dumnezeu pe care l-a grăit în gura mare în fala jertfelnicului de la Betel, si si-a întins mâna lui de la jertfelnic, zicând: "Puneti mâna pe el!", i-a înlemnit mâna care o întinsese asupra lui si nu putea să o întoarcă înapoi.
5. Si jertfelnicul s-a despicat si cenusa de pe jertfelnic s-a împrăstiat, după semnul care l-a dat omul lui Dumnezeu prin cuvântul Domnului.
6. Atunci a zis regele Ieroboam către omul lui Dumnezeu: "Îmblânzeste fata Domnului Dumnezeului tău si roagă-te pentru mine, ca să mi se poată întoarce mâna mea la mine". Si a îmblânzit omul lui Dumnezeu fala Domnului si mâna regelui s-a întors la el si s-a făcut ca si înainte.
7. Si a grăit regele către omul lui Dumnezeu: "Vino la mine acasă si prânzeste cu mine si-ti voi da un dar!"
8. Însă omul lui Dumnezeu a zis regelui: "Măcar să-mi dai tu si jumătate din casa ta, eu nu voi merge la tine, nici pâine nu voi mânca si nici apă nu voi bea în acest loc.
9. Căci asa mi s-a poruncit prin cuvântul Domnului: Să nu mănânci acolo pâine, apă să nu bei, nici să te întorci pe drumul pe care te-ai dus!"
10. Si a plecat el pe alt drum si nu s-a întors înapoi pe drumul pe care venise la Betel.
11. În Betel trăia atunci un prooroc bătrân; si au venit fiii săi si i-au istorisit tot ce a făcut omul lui Dumnezeu în acea zi în Betel; de asemenea au istorisit ei tatălui lor si cuvintele care le-a grăit el regelui.
12. Si i-a întrebat tatăl lor: "Pe ce drum a apucat el?" Si fiii lui i-au arătat drumul pe care a apucat omul lui Dumnezeu, care venise din Iuda.
13. Si a zis el fiilor săi: "Puneti-mi saua pe asin". Si i-a pus saua pe asin si a încălecat pe el.
14. Si a plecat după omul lui Dumnezeu si l-a găsit sezând sub un stejar si i-a zis: "Tu esti omul lui Dumnezeu venit din Iuda?" El a zis: "Da, eu sunt!"
15. Si i-a zis lui: "Hai cu mine acasă, ca să mănânci pâine!
16. Acela a zis: "Nu pot să mă întorc, nici să merg la tine, că eu pâine nu voi mânca si nici apă nu voi bea în acest loc la tine,
17. Căci prin cuvântul Domnului mi s-a spus: "Să nu mănânci pâine, să nu bei acolo apă si nici să te întorci pe drumul pe care te-ai dus!"
18. Si i-a zis el: "Si eu sunt prooroc ca tine; si îngerul mi-a grăit prin cuvântul Domnului si a zis: Întoarce-l la tine acasă, ca să mănânce pâine si să bea apă!"
19. Si l-a înselat, căci s-a întors cu el si a mâncat pâine si a băut apă în casa lui.
20. Pe când ei încă sedeau la masă, cuvântul Domnului a fost către proorocul cel întors din drum si a grăit omului lui Dumnezeu venit din Iuda
21. Si a zis: "Asa zice Domnul: Fiindcă tu nu te-ai supus cuvintelor Domnului si nici n-ai păzit porunca dată de Domnul Dumnezeul tău,
22. Ci te-ai întors, ai mâncat pâine si ai băut apă în locul de care El ti-a spus: Să nu mănânci pâine, nici să bei apă, trupul tău nu va fi îngropat în mormântul părintilor tăi!",
23. Iar după ce el a mâncat pâine si a băut apă, proorocul bătrân a pus saua pe asinul său pentru proorocul care fusese întors.
24. Si a plecat acela si l-a întâlnit un leu în drum si l-a omorât. Si zăcea trupul lui, aruncat în drum; iar asinul si leul stăteau lângă el.
25. Si iată niste drumeti, care au trecut pe alături, i-au văzut trupul aruncat în drum si pe leu stând lângă trup. Acestia au venit si au vestit cetătii în care trăia proorocul cel bătrân.
26. Proorocul care l-a întors de pe drum, auzind acestea, a zis: "Acesta este omul lui Dumnezeu, acela care nu s-a supus cuvintelor Domnului; Domnul l-a dat leului care l-a sfâsiat si l-a omorât, după cuvântul Domnului, pe care l-a grăit pentru el".
27. Si a zis fiilor săi: "Puneti saua pe asin!" Si i-au pus ei saua pe asin.
28. Si a plecat si a găsit trupul lui, aruncat în drum, iar asinul si leul stăteau lângă trup; leul nu mâncase trupul omului lui Dumnezeu si nici pe asin nu-l sfâsiase.
29. Si a ridicat proorocul trupul omului lui Dumnezeu si l-a pus pe asin si l-a adus înapoi. Si a venit proorocul cel bătrân în cetatea sa, ca să-l plângă si să-l înmormânteze.
30. Si i-a pus trupul lui într-un mormânt al său si l-a plâns, zicând: "Vai, vai, fratele meu!"
31. Iar după ce l-a înmormântat, a zis el fiilor săi: "Când eu voi muri, să mă înmormântati si pe mine tot în mormântul în care este înmormântat omul lui Dumnezeu; să puneti oasele mele lângă oasele lui;
32. Căci cu adevărat se va împlini cuvântul, care l-a grăit el din porunca Domnului pentru jertfelnicul din Betel si pentru toate capistele înăltimilor, care sunt în cetătile Samariei".
33. Dar Ieroboam nu s-a întors din calea lui cea rea nici după întâmplarea aceasta, ci a venit iarăsi la calea dinainte si a făcut din poporul de rând preoti pentru înăltimi; pe cine vrea, pe acela îsi punea mâna lui si-l făcea pe acela preot de înăltimi.
34. Aceasta a dus casa lui Ieroboam la păcat si la pieire si la stârpirea ei de pe fata pământului.

14.
Proorocii asupra lui Ieroboam. Domnia lui Ieroboam; păcatul si moartea lui.

1. În acel timp s-a îmbolnăvit Abia, fiul lui Ieroboam.
2. Si a zis Ieroboam femeii sale: "Scoală-te si te schimbă de haine, ca să nu te cunoască nimeni că tu esti femeia lui Ieroboam, si du-te la Silo. Acolo este proorocul Ahia; el mi-a spus că voi fi rege peste acest popor.
3. Ia cu tine pentru omul lui Dumnezeu: zece pâini, turte si un ulcior cu miere si du-te la el, că el îti va spune ce se va întâmpla cu copilul acesta".
4. Femeia lui Ieroboam asa a si făcut; s-a sculat si s-a dus la Silo si a tras la casa lui Ahia. Acum însă Ahia nu putea să vadă, căci ochii i se întunecaseră de bătrânete.
5. Si a zis Domnul lui Ahia: "Iată, vine femeia lui Ieroboam, ca să te întrebe de fiul ei, că este bolnav; asa si asa îi vei spune; ea vine schimbată de haine".
6. Ahia auzind zgomotul pasilor ei, când a intrat pe usă, a zis: "Intră femeie a lui Ieroboam. Ce gând ai avut de n-ai schimbat hainele? Eu sunt trimis să-ti vestesc lucruri grozave.
7. Du-te si spune-i lui Ieroboam: Asa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Te-am ridicat din mijlocul poporului de jos si te-am pus conducător peste poporul Meu Israel.
8. Si am rupt regatul de la casa lui David si Zi l-am dat tie; iar tu nu te-ai purtat asa cum s-a purtat robul Meu David, care a păzit poruncile Mele si a umblat după Mine cu toată inima lui, făcând numai lucrurile care sunt plăcute înaintea ochilor Mei.
9. Tu însă ai întrecut în răutate pe toti care au fost înaintea ta, căci te-ai dus si ti-ai făcut alti dumnezei si chipuri turnate, ca să Mă întărâti la mânie, iar pe Mine M-ai aruncat înapoia ta.
10. Pentru aceasta voi aduce necazuri peste casa lui Ieroboam si voi stârpi din casa lui Ieroboam pe toti cei de parte bărbătească, rob sau liber în Israel, si voi curăta casa lui Ieroboam cum se mătură gunoiul, de rămâne curat.
11. Cine va muri dintre cei care sunt ai lui Ieroboam în cetate, pe acela câinii îl vor mânca; cine va muri în câmp, pe acela păsările cerului îl vor ciuguli, pentru că asa a grăit Domnul.
12. Scoală-te dar, si du-te la casa ta; si îndată ce piciorul tău va călca în cetate, copilul va muri.
13. Si-l vor plânge ton Israelitii si-l vor înmormânta; căci el singur dintre acei care sunt ai lui Ieroboam va fi îngropat în mormânt, fiindcă numai în el, din casa lui Ieroboam, s-a găsit ceva bun înaintea Domnului Dumnezeului lui Israel.
14. Si îsi va aseza Domnul un rege peste Israel care va nimici casa lui Ieroboam în acea zi. Dar când? Chiar acum începe necazul.
15. Si va lovi Domnul pe Israel si va fi el ca trestia, care se clatină în apă, si va azvârli pe Israeliti din acest pământ bun pe care l-a dat părintilor lor si-i va spulbera dincolo de Eufrat, pentru că ei si-au făcut dumbrăvi închinate Astartei, întărâtând la mânie pe Domnul.
16. Domnul va vinde pe Israel pentru păcatele lui Ieroboam pe care el însusi le-a făcut si cu care a dus la păcat pe Israel".
17. Atunci s-a sculat femeia lui Ieroboam si a plecat si a venit la Tirta si când a păsit ea cu piciorul peste pragul casei, copilul a murit.
18. Si l-au înmormântat si l-au jelit toti Israelitii, după cuvântul Domnului, încredintat robului Său Ahia proorocul.
19. Celelalte fapte ale lui Ieroboam, cum a purtat războaie si cum a domnit, sunt scrise în cronica regilor lui Israel.
20. Timpul domniei lui Ieroboam a fost de douăzeci si doi de ani; si a adormit cu părintii lui, iar în locul lui s-a făcut rege Nadab, fiul lui.
21. Iar în Iuda domnea Roboam, fiul lui Solomon. Roboam, când s-a făcut rege, era ca de patruzeci si unu de ani; si a domnit saptesprezece ani în Ierusalim, în cetatea pe care a ales-o Domnul din toate semintiile lui Israel, ca să petreacă numele Lui acolo. Pe mama lui o chema Naama Amonita.
22. Si a făcut si Iuda lucruri foarte rele înaintea ochilor Domnului si L-au mâniat cu păcatele lor, pe care le-au făcut mai mult decât părintii lor;
23. Căci si acestia si-au făcut înăltimi, idoli si Astarte, pe orice deal înalt si sub orice copac umbros.
24. Si erau de asemenea si sodomiti în această tară, si făceau toate ticălosiile păgânilor, pe care Domnul îi gonise din fata fiilor lui Israel.
25. Iar în anul al cincilea al domniei lui Roboam, Sisac, regele Egiptului, a pornit război asupra Ierusalimului,
26. Si a luat vistieriile templului Domnului si vistieriile casei regelui si scuturile cele de aur pe care le luase David din mâna robilor lui Hadad Ezer, regele din toba, si le adusese în Ierusalim; toate le-a luat si a prădat toate scuturile de aur pe care le făcuse Solomon.
27. Si a făcut regele Roboam în locul lor scuturi de aramă si le-a dat în mâinile căpitanilor de gărzi, care păzeau intrarea casei regelui.
28. Numai când regele mergea la templul Domnului, numai atunci garda le purta; si pe urmă le ducea iarăsi în casa de gardă.
29. Celelalte fapte ale lui Roboam si tot ce el a făcut sunt scrise în cronica regilor lui Iuda.
30. Între Roboam si Ieroboam a fost război în toate zilele vietii lor.
31. Si a adormit cu părintii lui si a fost înmormântat Roboam la un loc cu părintii lui în cetatea lui David. Pe mama lui o chema Naama Amonita. Iar în locul lui s-a făcut rege Abia, fiul său.

15.
Domnia lui Abia si a lui Asa în Iuda. Domnia lui Nadab si Baesa în Israel. Iosafat.

1. Abia s-a făcut rege peste Iuda, în anul al optsprezecelea al domniei lui Ieroboam, fiul lui Nabat.
2. Si a domnit trei ani în Ierusalim. Pe mama lui o chema Maaca si era fiica lui Abesalom.
3. Acesta a umblat în toate păcatele tatălui său, pe care tatăl său le făcuse mai înainte, si inima lui nu i-a fost întreagă la Domnul Dumnezeul lui, cum a fost inima lui David, strămosul său.
4. Dar din dragostea către David, Domnul Dumnezeul lui i-a dat o lumină în Ierusalim, căci a înăltat după el pe fiul său si a întărit Ierusalimul,
5. Pentru că David a făcut tot ce a fost plăcut înaintea ochilor Domnului si nu s-a abătut în toate zilele vietii lui de la poruncile pe care El i le-a dat, afară de fapta cu Urie Heteul.
6. Si a fost război între Roboam si Ieroboam în toate zilele vietii lor.
7. Celelalte fapte ale lui Abia si tot ce a făcut el sunt scrise în cartea cronicilor regilor lui Iuda. Si a fost război între Abia si Ieroboam.
8. Apoi a trecut Abia la părintii lui si l-au înmormântat în cetatea lui David. si s-a făcut rege Asa, fiul său.
9. Asa a început să domnească peste Iuda în al douăzecilea an al domniei lui Ieroboam, regele lui Israel.
10. Si a domnit patruzeci si unu de ani în Ierusalim. Pe mama lui o chema Ana, din neamul lui Abesalom.
11. Asa a făcut lucruri plăcute înaintea ochilor Domnului, ca David, strămosul lui;
12. Căci a izgonit pe desfrânati din tară si a îndepărtat toti idolii pe care ii făcuseră părintii lui;
13. Ba a lipsit chiar pe mama lui, Ana, de numele de regină, pentru că ea făcuse un chip turnat Astartei. Asa a sfărâmat Asa chipul cel turnat al Astartei arzându-l pe prundul pârâului Chedron.
14. Dar înăltimile nu le-a stricat. Însă inima lui Asa i-a fost întreagă la Domnul în toate zilele vietii sale.
15. Si a adus el în templul Domnului lucrurile afierosite de tatăl lui si lucrurile afierosite de el: argint, aur si vase sfinte.
16. Război a fost între Asa si Baesa, regele lui Israel, în toate zilele lor.
17. Căci Baesa, regele lui Israel, a venit în contra Iudei si a început să zidească Rama, pentru ca nimeni să nu iasă sau să intre la Asa, regele Iudei.
18. Atunci Asa a luat tot argintul si aurul care se mai afla în vistieriile templului Domnului si în vistieriile casei regelui si le-a dat în mina slugilor lui; si i-a trimis regele Asa ca să se ducă cu ele la Benhadad, fiul lui Tabrimon, fiul lui Hezion, regele Siriei, care trăia în Damasc, si a zis:
19. "Legământ să fie între mine si tine, cum a fost între tatăl meu si tatăl tău; iată, eu îti trimit ca dar argint si aur; si tu să rupi legământul tău care îl ai cu Baesa, regele lui Israel, ca să se retragă acela de la mine!"
20. Si a ascultat Benhadad de regele Asa si a trimis pe mai-marii ostirii lui asupra cetătilor lui Israel, si a bătut Ainul, Danul, Abel, Bet-Maaca si tot Chineretul, dimpreună cu tot pământul lui Neftali.
21. Iar Baesa, cum a auzit de aceasta, a încetat să mai zidească Rama si s-a întors la Tirta.
22. Atunci regele Asa a chemat pe toti Iudeii, fără să scutească pe nimeni, si a cărat cu ei pietrăria si lemnăria din Rama, pe care Baesa le întrebuintase la zidire; si a zidit regele Asa cu ele Ghibeea lui Veniamin si Mitpa.
23. Toate celelalte fapte ale lui Asa, si toate ostenelile lui, si tot ce el a făcut si cetătile pe care le-a zidit sunt scrise în cronica regilor lui Iuda, afară de faptul că la bătrânetea lui s fost bolnav de picioare.
24. Apoi a adormit cu părintii lui si a fost înmormântat Asa la un loc cu părintii lui în cetatea lui David, strămosul său. Iar în locul lui s-a făcut rege Iosafat, fiul său.
25. Nadab însă, fiul lui Ieroboam a început să domnească peste Israeliti în anul al doilea al lui Asa, regele Iudei, si a domnit peste Israel doi ani.
26. Acesta a săvârsit fapte neplăcute înaintea ochilor Domnului, căci a umblat pe drumul tatălui său, cum si în păcatele lui cu care a făcut pe Israel să păcătuiască.
27. Împotriva lui a uneltit Baesa, fiul lui Ahia, din casa lui Isahar; Baesa l-a omorât la Ghibeton, cetatea Filistenilor, pe când Nadab si toti Israelitii împresuraseră Ghibetonul.
28. Baesa l-a omorât în anul al treilea al lui Asa, regele Iudei, si s-a făcut rege în locul lui.
29. Acesta, cum s-a făcut rege, a stârpit toată casa lui Ieroboam si n-a lăsat nici un suflet din neamul lui Ieroboam, până ce nu l-a nimicit, după cuvântul Domnului, pe care-l grăise prin robul Său Ahia din Silo,
30. Din pricina păcatelor pe care Ieroboam le făcuse si cu care a făcut pe Israel să păcătuiască si pentru fărădelegea cu care el a mâniat pe Domnul Dumnezeul lui Israel.
31. Celelalte fapte ale lui Nadab si tot ce el a făcut sunt scrise în cronica regilor lui Israel.
32. Între Asa si Baesa, regele lui Israel, a fost război în toate zilele vietii lor.
33. Baesa, fiul lui Ahia, a început să domnească peste toti Israelitii la Tirta, în anul al treilea al lui Asa, regele lui Iuda, si a domnit douăzeci si patru de ani.
34. Acesta a săvârsit fapte rele înaintea ochilor Domnului căci a umblat pe drumul lui Ieroboam si în păcatele lui, cu care acesta a dus pe Israel în păcat.

16.
Patru regi în Israel

1. Atunci a fost cuvântul Domnului către Iehu, fiul lui Hanani, pentru Baesa, zicând:
2. "Pentru că Eu te-am scuturat de tărână si te-am făcut domn peste poporul Meu Israel, iar tu ai umblat pe drumul lui Ieroboam si ai dus pe poporul Meu Israelit la păcat, ca să Mă mânii cu păcatele lor,
3. Iată, Eu voi dărâma de tot casa lui Baesa si casa urmasilor lui si voi face cu casa ta ce am făcut cu casa lui Ieroboam, fiul lui Nabat;
4. Cine va muri din neamul lui Baesa în cetate, pe acela câinii îl vor mânca, iar cine va muri în câmp, pe acela păsările cerului îl vor mânca".
5. Celelalte fapte ale lui Baesa, tot ce a făcut el si războaiele lui, sunt scrise în cronica regilor lui Israel.
6. Si a adormit cu părintii săi si a fost înmormântat Baesa în Tiria. În locul lui s-a făcut rege Ela, fiul său.
7. Dar despre Baesa, despre casa lui si despre tot răul ce l-a făcut înaintea ochilor Domnului, mâniindu-L cu faptele mâinilor sale si urmând casei lui Ieroboam, pentru care acesta a si fost stârpit, fusese cuvântul Domnului prin Iehu, fiul lui Hanani.
8. Ela, fiul lui Baesa, a început să domnească peste Israel în Tirta, în anul al douăzeci si saselea al lui Asa, regele Iudei, si a domnit doi ani.
9. Împotriva lui a uneltit robul său Zimri, care era mai mare peste jumătate din carele de război.
10. Când a băut acesta de s-a îmbătat la Tirta, în casa lui Arta, mai marele curtii din Tirta, atunci a intrat Zimri, l-a lovit si l-a omorât, în anul al douăzeci si saptelea al lui Asa, regele Iudei, si s-a făcut rege în locul lui.
11. Acesta, cum s-a făcut rege si s-a asezat pe tronul lui, a stârpit toată casa lui Baesa, nelăsând nici picior de bărbat, nici din rudele lui, nici din prietenii lui.
12. Si a stârpit Zimri toată casa lui Baesa, după cuvântul Domnului grăit pentru Baesa, prin Iehu proorocul,
13. Pentru toate fărădelegile lui Baesa si pentru cele ale lui Ela, fiul său, pe care le-a săvârsit, făcând pe Israel să păcătuiască, si mâniind cu idolii lor pe Domnul Dumnezeul lui Israel.
14. Celelalte fapte ale lui Ela, tot ce a făcut el sunt scrise în cronica regilor lui Israel.
15. Zimri s-a făcut rege în anul al douăzeci si saptelea al lui Asa, regele Iudei, si a domnit sapte zile în Tiria, când poporul se găsea în tabere la Ghibeton, cetatea Filistenilor.
16. Când poporul care se găsea în tabere a auzit că Zimri a uneltit si a omorât pe rege, toti Israelitii au ales si ei rege pe Omri, mai-marele ostirii lui Israel, tot în aceeasi zi, în tabără.
17. Si a plecat Omri cu toti Israelitii de la Ghibeton, împresurând Tiria.
18. Când a auzit Zimri că cetatea este luată, s-a dus în odaia din fund a casei domnesti si a dat foc casei domnesti, în care era, si a pierit
19. În păcatele sale, căci săvârsise fapte rele înaintea ochilor Domnului, umblând pe calea lui Ieroboam si în fărădelegile lui, pe care acela le făptuise si cu care a dus pe Israel la păcat.
20. Celelalte fapte ale lui Zimri si uneltirile lui pe care le-a urzit sunt scrise în cronica regilor lui Israel.
21. Atunci s-a împărtit poporul lui Israel în două: jumătate de popor era pentru Tibni, fiul lui Ghinat, ca să-l facă rege si jumătate pentru Omri.
22. Si cei care urmau pe Omri au biruit pe cei care urmau pe Tibni, fiul lui Ghinat. Si a murit Tibni si Ioram, fratele lui, tot în acel timp; în locul lui Tibni s-a făcut rege Omri.
23. Omri a început să domnească peste Israel în anul treizeci si unu al lui Asa, regele Iudei; si a domnit doisprezece ani. Sase ani a stat în Tirta.
24. Si a cumpărat Omri muntele Samariei de la Semer, cu doi talanti de argint si a zidit pe acest munte o cetate si a numit cetatea pe care o zidise Samaria, după numele lui Semer, stăpânul muntelui Samariei.
25. Omri a săvârsit fapte rele înaintea ochilor Domnului si a fost mai nelegiuit decât toti cei dinaintea lui.
26. El a umblat în totul pe căile lui Ieroboam, fiul lui Nabat si întru fărădelegile eu care acesta a dus pe Israel la păcat, mâniind pe Domnul Dumnezeul lui Israel cu idolii lor.
27. Celelalte fapte ale lui Omri, pe care le-a făcut si vitejia în războaie sunt scrise în cronica regilor lui Israel.
28. Si a adormit Omri cu părintii lui si a fost înmormântat în Samaria. În locul lui s-a făcut rege Ahab, fiul său.
29. Ahab, fiul lui Omri, a început să domnească peste Israel în anul al treizeci si optulea al lui Asa, regele lui Iuda; si a domnit Ahab, fiul lui Omri, peste Israel în Samaria douăzeci si doi de ani.
30. Si a săvârsit Ahab, fiul lui Omri, fapte rele înaintea ochilor Domnului, mai mult decât toti cei ce au fost înaintea lui.
31. Căci nu i-a fost de ajuns să cadă numai în păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nabat; ci dacă si-a luat de femeie pe Izabela, fiica lui Etbaal, regele Sidonului, a început să slujească lui Baal si să i se închine.
32. Si a ridicat pentru Baal un jertfelnic în templul lui Baal, pe care îl zidise în Samaria.
33. A făcut Ahab si o Aseră (stâlp făcut din lemn, sfintit în cinstea zeitei Astarte), încât Ahab, mai mult decât toti regii lui Israel, care au fost înaintea lui, a săvârsit fărădelegi, prin care a mâniat pe Domnul Dumnezeul lui Israel si si-a pierdut suflatul său.
34. În zilele lui, Hiel din Betel a zidit Ierihonul; temelia a pus-o pe mormântul lui Abiram, întâiul născut al lui, iar portile le-a pus pe mormântul lui Segub, feciorul cel mai mic al lui, după cuvântul Domnului pe care-l grăise prin Iosua, fiul lui Navi.

17.
Proorocul Ilie.

1. Atunci Ilie Tesviteanul, prooroc din Tesba Galaadului, a zis către Ahab: "Viu este Domnul Dumnezeul lui Israel, înaintea Căruia slujesc au; în acesti ani nu va fi nici rouă, nici ploaie decât numai când voi zice eu!"
2. Si a zis Domnul către Ilie:
3. "Du-te de aici, îndreaptă-te spre răsărit si te ascunde la pârâul Cherit, care este în fata Iordanului.
4. Apă vei bea din acel pârâu, iar mâncare am poruncit corbilor să-ti aducă acolo!"
5. Si a plecat Ilie si a făcut după cuvântul Domnului; s-a dus si a sezut la pârâul Cherit, care este în fata Iordanului.
6. Corbii îi aduceau pâine si carne dimineata, pâine si carne seara; iar apă bea din pârâu.
7. După o vreme pârâul a secat, nemaifiind ploaie pe pământ.
8. Atunci a fost cuvântul Domnului către Ilie, zicând:
9. "Scoală si du-te la Sarepta Sidonului si sezi acolo, căci iată am poruncit unei femei văduve să te hrănească!"
10. Si s-a sculat el si s-a dus la Sarepta. Si când a ajuns la portile cetătii, iată o femeie văduvă aduna vreascuri si a chemat-o Ilie si i-a zis: "Adu-mi putină apă ca să beau! "
11. Si s-a dus ca să-i aducă, dar Ilie a strigat-o si i-a zis: "Adu-mi si o bucată de pâine să mănânc!"
12. Ea însă a zis: "Viu este Domnul Dumnezeul tău, n-am nici o fărâmitură de pâine, ci numai o mână de făină într-un vas si putin untdelemn într-un urcior. Si iată, am adunat câteva vreascuri si mă duc să o gătesc pentru mine si pentru fiul meu si apoi să mâncăm si să murim!"
13. Atunci i-a zis Ilie: "Nu te teme, ci du-te si fă cum ai zis; dar fă mai întâi de acolo o turtă pentru mine si adu-mi-o, iar pentru tine si pentru fiul tău vei face mai pe urmă.
14. Căci asa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Făina din vas nu va scădea si untdelemnul din urcior nu se va împutina până în ziua când va da Domnul ploaie pe pământ!"
15. Si s-a dus ea si a făcut asa, cum i-a zis Ilie; si s-a hrănit ea si el si casa ei o bucată de vreme.
16. Căci făina din vas n-a scăzut si untdelemnul din urcior nu s-a împutinat, după cuvântul Domnului, grăit prin Ilie.
17. După aceasta s-a îmbolnăvit copilul femeii, stăpâna casei, si boala lui a fost atât de grea, că n-a mai rămas suflare într-însul.
18. Si a zis ea către Ilie: "Ce ai avut cu mine, omul lui Dumnezeu? Ai venit la mine ca să-mi pomenesti păcatele mele si să-mi omori fiul?"
19. Iar Ilie a zis: "Dă-mi pe fiul tău!" Si l-a luat din bratele ei si l-a suit în foisor unde sedea el si l-a pus pe patul său.
20. Apoi a strigat Ilie către Domnul si a zis: "Doamne Dumnezeul meu, oare si văduvei la care locuiesc îi faci rău, omorând pe fiul ei?"
21. Si suflând de trei ori peste copil, a strigat către Domnul si a zis: "Doamne Dumnezeul meu, să se întoarcă sufletul acestui copil în el!"
22. Si a ascultat Domnul glasul lui Ilie; si s-a întors sufletul copilului acestuia în el si a înviat.
23. Si a luat Ilie copilul si s-a coborât cu el din foisor în casă si l-a dat mamei sale si a zis Ilie: "Iată copilul tău este viu!"
24. Atunci a zis femeia către Ilie: "Acum cunosc si eu că tu esti omul lui Dumnezeu si cu adevărat cuvântul lui Dumnezeu este în gura ta!"

18.
Jertfa lui Ilie.

1. După trecere de mai multe zile, a fost cuvântul Domnului către Ilie în anul al treilea, zicând: "Du-te si te arată lui Ahab si Eu voi da ploaie pe pământ!"
2. Si a plecat Ilie să se arate lui Ahab, în Samaria fiind foamete mare.
3. Atunci a chemat Ahab pe Obadia, mai-marele curtii si Obadia era un om foarte temător de Dumnezeu;
4. Căci când Izabela a ucis pe proorocii Domnului, Obadia a luat o sută de prooroci si i-a ascuns: cincizeci într-o pesteră si cincizeci în alta si i-a hrănit cu pâine si cu apă.
5. Si a zis Ahab către Obadia: "Du-te prin tară la toate izvoarele de apă si pe la toate pâraiele, poate să găsim undeva iarbă, ca să ne hrănim caii, catârii si să nu prăpădim vitele".
6. Atunci si-au împărtit între ei tara ca s-o cutreiere: Ahab a apucat singur pe un drum, iar Obadia a apucat singur pe altul.
7. Când Obadia mergea pe drum, iată i-a iesit înainte Ilie. Obadia l-a cunoscut si a căzut cu fata la pământ, zicând: "Oare tu esti domnul meu, Ilie?"
8. Iar acela i-a zis: "Eu sunt; du-te si spune domnului tău: Ilie este aici!"
9. Obadia însă a zis: "Cu ce am gresit eu de dai pe robul tău pe mâna lui Ahab, ca să mă omoare?
10. Viu este Domnul Dumnezeul tău! Nu este popor si împărătie la care să nu fi trimis domnul meu ca să te caute. Si când i s-a spus că nu esti acolo, a pus pe acea împărătie si pe acel popor să jure că nu te-a găsit pe tine.
11. Iar acum zici: Du-te si spune domnului tău: Ilie este aici!
12. Gând voi pleca de la tine, Duhul Domnului are să te ducă cine stie unde si dacă mă voi duce si voi spune lui Ahab de tine si apoi el nu te va găsi, mă va ucide pe mine; iar robul tău este temător de Dumnezeu din tineretile mele.
13. Oare nu ti s-a spus, domnul meu, ce am făcut eu când Izabela a ucis pe proorocii Domnului, în ce chip am ascuns o sută de oameni, prooroci ai Domnului: cincizeci de insi într-o pesteră si cincizeci de insi în alta si acolo i-am hrănit cu pâine si cu apă?
14. Tu zici: "Du-te, spune domnului tău: "Ilie este aici". "Vrei să mă ucidă?"
15. Si a zis Ilie: "Viu este Domnul Savaot Căruia Îi slujesc. Astăzi mă voi arăta lui Ahab!"
16. Si a plecat Obadia în întâmpinarea lui Ahab si i-a spus de aceasta. Si a venit Ahab în întâmpinarea lui Ilie.
17. Când a văzut Ahab pe Ilie, i-a zis: "Tu esti oare cel ce aduci nenorociri peste Israel?"
18. Iar Ilie a zis: "Nu eu sunt cel ce aduce nenorocire peste Israel; ci tu si casa tatălui tău, pentru că ati părăsit poruncile Domnului si mergeti după baali.
19. Trimite dar acum si adună la mine în muntele Carmel tot Israelul, dimpreună cu cei patru sute cincizeci de prooroci ai lui Baal si cu cei patru sute de prooroci ai Aserei, care mănâncă la masa Izabelei".
20. Si a trimis Ahab pe toti fiii lui Israel si a luat pe toti proorocii în muntele Carmel.
21. Atunci s-a apropiat Ilie de tot poporul si a zis: "Până când veti schiopăta de amândouă picioarele? Dacă Domnul este Dumnezeu, urmati Lui! Si dacă este Baal, urmati aceluia". Poporul însă n-a răspuns nimic.
22. Si a zis Ilie către popor: "Prooroc al Domnului am rămas numai eu singur, iar prooroci ai lui Baal sunt patru sute cincizeci de oameni si prooroci ai Aserei patru sute.
23. Dati-ne doi vitei; el să-si aleagă unul, să-l taie bucăti si să-l pună pe lemne, dar foc să nu facă, iar eu voi tăia bucăti pe celălalt vitel si-l voi pune pe lemne si foc nu voi face.
24. Apoi voi să chemati numele dumnezeului vostru, iar eu voi chema numele Domnului Dumnezeului meu. Si Dumnezeul Care va răspunde cu foc, Acela este Dumnezeu". Si a răspuns tot poporul: "Bine ai grăit!"
25. Si a zis Ilie proorocilor lui Baal: "Să vă alegeti un vitel si să-l pregătiti voi înainte, căci sunteti mai multi si să chemati numele dumnezeului vostru, dar foc să nu faceti".
26. Si au luat ei vitelul care li s-a dat si l-au pregătit si au chemat numele lui Baal de dimineată până la amiază, zicând: "Baale, auzi-ne!" Dar n-a fost nici glas, nici răspuns. Si săreau împrejurul jertfelnicului pe care-l făcuseră.
27. Iar pe la amiază, Ilie a început să râdă de ei si zicea: "Strigati mai tare, căci doar este dumnezeu! Poate stă de vorbă cu cineva, sau se îndeletniceste cu ceva, sau este în călătorie, sau poate doarme; strigati tare să se trezească!"
28. Si ei strigau cu glas mai tare si se întepau după obiceiul lor cu săbii si cu lănci, până ce curgea sânge.
29. Trecuse acum de amiază si ei s-au zbuciumat mereu până la timpul jertfei. Dar n-a fost nici glas, nici răspuns, nici auzire. Atunci a zis Ilie Tesviteanul către proorocii lui Baal: "Dati-vă acum la o parte, ca să-mi săvârsesc si eu jertfa mea!" si s-au dat la o parte.
30. Atunci a zis Ilie către popor: "Apropiati-vă de mine!" Si s-a apropiat tot poporul de el. Si a făcut jertfelnicul Domnului ce fusese dărâmat;
31. A luat Ilie douăsprezece pietre, după numărul semintiilor fiilor lui Iacov, către care a zis Domnul: "Israel va fi numele tău!"
32. Si a zidit din pietrele acelea jertfelnicul în numele Domnului, făcând împrejurul jertfelnicului sant în care încăpeau două măsuri de sământă,
33. A asezat lemnele pe jertfelnic, a tăiat vitelul bucăti si le-a pus pe el.
34. Si a zis: "Umpleti patru cofe cu apă si le turnati peste jertfa arderii de tot si peste lemne!" Si au făcut asa. Apoi a zis: "Faceti aceasta a doua oară!" Si au făcut la fel a doua oară. Si a zis: "Faceti asa si a treia oară!"
35. Si umbla apa împrejurul jertfelnicului si santul se umpluse de apă.
36. Iar la vremea jertfei de seară, s-a apropiat Ilie proorocul si a strigat la cer si a zis: "Doamne Dumnezeul lui Avraam, al lui Isaac si al lui Israel! Auzi-mă Doamne, auzi-mă acum cu foc, ca să cunoască astăzi poporul acesta că Tu singur esti Dumnezeu în Israel si că eu sunt slujitorul Tău.
37. Auzi-mă, Doamne, auzi-mă, ca să cunoască poporul acesta că Tu Doamne esti Dumnezeu si că Tu le întorci inima la Tine!"
38. si s-a pogorât foc de la Domnul si a mistuit arderea de tot si lemnele si pietrele si tărâna si a mistuit si toată apa care era în sant.
39. Si tot poporul, când a văzut aceasta, a căzut cu fata la pământ si a zis "Domnul este Dumnezeu, Domnul este Dumnezeu!"
40. Iar Ilie le-a zis: "Prindeti pe proorocii lui Baal, ca să nu scape nici unul din ei!" Si i-au prins, si s-a dus Ilie la pârâul Chisonului si i-a junghiat acolo.
41. Apoi a zis Ilie către Ahab: "Du-te de mănâncă si bea, căci se aude vuiet de ploaie!"
42. Si a plocat Ahab să mănânce si să bea; iar Ilie s-a suit în vârful Carmelului si s-a aplecat ta pământ până a atins genunchii au fata sa.
43. Si a zis ucenicului său: "Du-te si te uită spre mare!" Si s-a dus el si s-a uitat si a zis: "Nu văd nimic!" El i-a zis: "Du-te si fă aceasta de sapte ori".
44. Iar a saptea oară a zis: "Iată se ridică din mare un nor cât o palmă". Iar Ilie a zis: "Du-te si spune lui Ahab: Înhamă si fugi, ca să nu te apuce ploaia!"
45. Si pe când grăbea el, cerul s-a întunecat de nori si s-a pornit vijelie si ploaie mare. Iar Ahab, suindu-se în cărută, s-a dus la Izreel.
46. Iar mâna Domnului a fost peste Ilie, care, încingându-si mijlocul, a alergat înaintea lui Ahab, până la Izreel.

19.
Ilie hrănit de înger. Urmasul său.

1. Si a spus Ahab Izabelei. tot ce a făcut Ilie si cum a ucis pe toti proorocii cu sabia.
2. Atunci a trimis Izabela un vestitor la Ilie, ca să-i spună: "Dacă tu esti Ilie si eu Izabela, asa si asa să-mi facă dumnezeii, ba încă si mai mult, dacă mâine pe vremea aceasta nu voi face cu viata ta la fel cum ai făcut si tu cu fiecare din ei!"
3. Când a auzit Ilie aceasta, s-a sculat si a plecat, să-si scape viata sa, si a venit la Beer-Seba, care este în Iuda, si si-a lăsat ucenicul acolo,
4. Iar el s-a dus mai departe în pustiu, cale de o zi, si s-a asezat sub un ienupăr si îsi ruga moartea, zicând: "Îmi ajunge acum, Doamne! Ia-mi sufletul că nu sunt eu mai bun decât părintii mei!"
5. Si s-a culcat si a adormit acolo sub ienupăr. Si iată un înger l-a atins si i-a zis: "Scoală de mănâncă si bea!"
6. Si a căutat Ilie si iată, la căpătâiul lui, o turtă coaptă în vatră si un urcior cu apă. Si a mâncat si a băut si a adormit iar.
7. Dar iată îngerul Domnului s-a întors a doua oară, s-a atins de el si a zis: "Scoată de mănâncă si bea, că lungă-ti este calea!"
8. Si s-a sculat Ilie si a mâncat si a bătut si întărindu-se cu acea mâncare, a mers patruzeci de zile si patruzeci de nopti, până la Horeb, muntele lui Dumnezeu.
9. Si a intrat acolo într-o pesteră si a rămas acolo. Si iată cuvântul Domnului a fost către el si i-a zis: "Ce faci aici, Ilie?"
10. Iar Ilie a zis: "Cu râvnă am râvnit pentru Domnul Dumnezeul Savaot, căci fiii lui Israel au părăsit legământul Tău, au dărâmat jertfelnicele Tale si pe proorocii Tăi i-au ucis cu sabia, rămânând numai eu singur, dar caută să ia si sufletul meu!"
11. A zis Domnul: "Iesi si stai pe munte înaintea fetei Domnului! Că iată Domnul va trece; si înaintea Lui va fi vijelie năprasnică ce va despica muntii si va sfărâma stâncile, dar Domnul nu va fi în vijelie. După vijelie va fi cutremur, dar Domnul nu va fi în cutremur;
12. După cutremur va fi foc, dar nici în foc nu va fi Domnul. Iar după foc va fi adiere de vânt lin si acolo va fi Domnul".
13. Auzind aceasta, Ilie si-a acoperit fata cu mantia lui si a iesit si a stat la gura pesterii. Si a fost către el un glas care i-a zis: "Ce faci aici, Ilie?"
14. Iar el a zis: "Cu râvnă am râvnit pentru Domnul Dumnezeul Savaot, că au părăsit fiii lui Israel legământul Tău, au dărâmat jertfelnicele Tale si pe proorocii Tăi i-au ucis cu sabia; numai eu singur am rămas, dar caută să ia si sufletul meu!"
15. Si a zis Domnul: "Mergi si întoarce-te pe calea ta prin pustiu la Damasc si, când vei ajunge acolo, să ungi rege peste Siria pe Hazael;
16. Pe Iehu, fiul lui Nimsi, să-l ungi rege peste Israel; iar pe Elisei, fiul lui Safat din Abel-Mehola, să-l ungi prooroc în locul tău!
17. Cine va fugi de sabia lui Hazael, pe acela să-l omoare Iehu, iar cine va scăpa de sabia lui Iehu, pe acela să-l omoare Elisei.
18. Eu însă mi-am oprit dintre Israeliti sapte mii de bărbati; genunchii tuturor acestora nu s-au plecat înaintea lui Baal si buzele tuturor acestora nu l-au sărutat!"
19. Atunci a plecat Ilie de acolo si a găsit pe Elisei, fiul lui Safat, arând; acesta avea douăsprezece perechi de boi la pluguri si la perechea a douăsprezecea era el însusi. Si Ilie a trecut pe lângă el aruncându-i mantia.
20. Atunci a lăsat Elisei boii si a alergat după Ilie, zicând: "Lasă-mă să merg să sărut pe tatăl si pe mama mea si voi veni după tine!" Iar el i-a zis: "Du-te si vino înapoi, că ce-am făcut e făcut!"
21. Plecând de la el, a luat o pereche de boi pe care i-a junghiat si, făcând foc cu plugul boilor, a fript carnea lor si au împărtit-o la oameni si au mâncat-o. Iar el s-a sculat si s-a dus după Ilie si a început să-i slujească.

20.
Războiul lui Ahab cu Sirienii.

1. Benhadad, regele Siriei, si-a adunat ostirea sa; si s-au însotit cu el treizeci si doi de regi, cu cai si care de război. Si s-a dus si a împresurat Samaria si s-a războit împotriva ei.
2. Atunci a trimis soli la Ahab, regele lui Israel, în cetate si a zis:
3. "Asa zice Benhadad: Argintul tău si aurul tău este al meu, femeile tale si fiii tăi cei frumosi sunt ai mei!"
4. Iar regele lui Israel a răspuns si a zis: "După cuvântul tău să fie, domnul meu rege. Eu si toate ale mele ale tale să fie!"
5. Si s-au întors solii si au zis: "Asa zice Benhadad: Am trimis la tine ca să-ti spună: Argintul si aurul tău, femeile si fiii tăi să mi le dai!
6. De aceea mâine, pe vremea aceasta, voi trimite robii mei la tine, iar ei îti vor scotoci casa ta si casele slugilor tale si pe tot ce este mai scump în ochii tăi vor pune mâna si vor lua!"
7. Atunci a chemat regele lui Israel pe toti bătrânii tării si a zis: "Luati seama si vedeti că îmi caută mereu pricină; când a trimis la mine pentru femeile mele si pentru fiii mei si pentru argintul meu si pentru aurul meu, eu nu l-am respins!"
8. Si au zis toti bătrânii si tot poporul: "Să nu-l asculti, nici să nu te învoiesti!"
9. Si a zis el solilor lui Benhadad: "Spuneti domnului meu, regele: Toate lucrurile pentru care ai trimis la robul tău ia început sunt gata să le fac; dar acest lucru nu pot să-l fac!" Si au plecat solii si au dus răspunsul.
10. Si a trimis Benhadad la el, ca să-i spună: "Asta si asta să-mi facă mie dumnezeii si asa să mă pedepsească, dacă tărâna Samariei are să ajungă să umple pumnii tuturor oamenilor care au să vină cu mine!"
11. si a răspuns regele lui Israel si a zis: "Spuneti să nu se laude cel ce se încinge ca cel ce se descinge".
12. Când a primit acest răspuns, Benhadad era la ospăt în corturi, cu ceilalti regi. Si a zis robilor săi: "Împresurati cetatea!" Si au împresurat-o.
13. Dar iată un prooroc s-a apropiat de Ahab, regele lui Israel, si a zis: "Asa zice Domnul: Vezi toată multimea aceasta mare? Iată, Eu ti-o dau astăzi în mână, ca să cunosti că Eu sunt Domnul.
14. Iar Ahab a zis: "Prin cine?" Răspuns-a acela: "Asa zice Domnul: Prin slugile căpeteniilor de peste tinuturi!" Si a zis Ahab: "Cine va începe lupta?" Iar acela a zis: "Tu!"
15. Atunci a numărat Ahab slugile căpeteniilor de peste tinuturi, si s-au găsit două sute treizeci si două; după ei a numărat si tot poporul si toti fiii lui Israel au fost sapte mii.
16. Si au iesit la război pe la amiază. Iar Benhadad băuse până se îmbătase în corturi cu cei treizeci si doi de regi, care-i dăduseră ajutor.
17. Si au iesit la război mai întâi slugile căpeteniilor de peste tinuturi. Si a trimis Benhadad pe unii din ai lui, si acestia i-au făcut cunoscut că oamenii din Samaria au iesit la război.
18. Iar el le-a zis: "Dacă ei au venit pentru pace, să-i prindeti de vii; iar dacă au venit pentru război, tot de vii să-i prindeti!"
19. Au iesit, asadar, la război slugile căpeteniilor de peste tinuturi din cetate si ostirea oare era după ei si au lovit fiecare pe potrivnicul său;
20. si au fugit Sirienii, iar Israelitii îi fugăreau din urmă; si Benhadad a scăpat pe un cal cu călăretii săi.
21. Atunci, iesind regele israelitean, a luat caii si carele si a făcut măcel mare în rândul Sirienilor.
22. Si s-a apropiat proorocul de regele israelit si i-a zis: "Du-te de te întăreste, ca să stii să bagi de seamă ce ai de făcut, pentru că după un an regele Siriei are să se scoale din nou împotriva ta!"
23. Zis-au slugile regelui sirian către el: "Dumnezeul lor este Dumnezeul muntilor, iar nu Dumnezeul văilor, pentru aceasta au fost ei mai tari decât noi; dar de ne vom bate cu ei în vale, vom fi noi mai tari decât ei.
24. Asadar, iată ce să faci: Să scoti pe fiecare rege de la locul lui, si să-l înlocuiesti cu căpeteniile din tinuturi.
25. Si să strângi atâta ostire, câtă ostire ai pierdut, si cai atâtia, câti ai avut, si care atâtea, câte ai avut, si să ne batem cu ei si în vale; si atunci de bună seamă vom fi mai tari decât ei". Si a ascultat el cuvântul lor si a făcut asa.
26. După trecerea anului, Benhadad a numărat pe Sirieni si a mers la Afec, ca să se bată cu Israel.
27. Fiii lui Israel însă erau si ei cu toate gata de luptă si au iesit în întâmpinarea lor. Fiii lui Israel si-au asezat tabăra înaintea lor, ca două turme mici de capre, iar Sirienii umpleau pământul.
28. Atunci s-a apropiat omul lui Dumnezeu si a zis regelui lui Israel: "Asa zice Domnul: Pentru că Sirienii vorbesc: Domnul este Dumnezeul muntilor, iar nu Dumnezeul văilor, iată Eu îti voi da toată această multime în mâna ta, ca să cunosti că Eu sunt Domnul!"
29. Si au stat taberele una în fata celeilalte sapte zile; iar în ziua a saptea s-a început bătălia si fiii lui Israel au doborât într-o singură zi o sută de mii de pedestrasi sirieni.
30. Ceilalti au fugit la Afec, în cetate; acolo a căzut zidul peste douăzeci si sapte de mii de oameni, din cei rămasi. Iar Benhadad a fugit în cetate si a intrat la curtea domnească într-o cămară dosnică.
31. Slugile sale însă i-au zis: "Am auzit că regii casei lui Israel sunt regi milostivi; dă-ne voie să punem sac peste coapsele noastre si peste capetele noastre funii, să mergem la regele israelit; poate ne va cruta viata".
32. Si s-au încins ei peste coapsele lor cu sac si au venit la regele lui Israel si i-au zis: "Robul tău Benhadad zice: Crută-mi viata!" Acela însă a zis: "De mai trăieste încă, e fratele meu!"
33. Si oamenii acestia au luat aceasta ca semn bun si repede i-au apucat vorba din gură si au zis: "Fratele tău Benhadad trăieste". Iar el a zis: "Duceti-vă de-l aduceti". Si a venit Benhadad la el, si acesta l-a luat cu el în car.
34. Si i-a zis Benhadad: "Cetătile care le-a luat tatăl meu de la tatăl tău, eu ti le întorc; si îti deschid târg de vânzare în Damasc, cum si-a deschis tatăl meu în Samaria". Si a zis Ahab: "Cu acest legământ si eu îti voi da drumul!" Si încheind cu el legământ, i-a dat drumul.
35. Atunci un om din fiii proorocilor a zis către un prieten al său, după cuvântul Domnului: "Bate-mă!" Dar acesta nu s-a învoit să-l bată.
36. Atunci i-a zis: "Pentru că nu asculti de glasul Domnului, iată, când vei pleca de lângă mine, te va ucide un leu". Si plecând omul acela de la el, l-a întâlnit un leu si l-a ucis pe dânsul.
37. Iar cel din fiii proorocilor a găsit un alt om si i-a zis: "Loveste-mă!" Si acest om l-a lovit si l-a rănit.
38. Si s-a dus proorocul în calea regelui, acoperindu-si ochii cu părul capului său.
39. Iar când a trecut regele pe lângă el, a strigat după rege si a zis: "Robul tău a fost la bătălie, si iată un. om care stătuse la o parte mi-a adus un alt om si mi-a zis: Păzeste pe omul acesta; de îl vei scăpa, vei răspunde cu sufletul tău pentru sufletul lui sau va trebui să-l plătiti cu un talant de argint.
40. Când robul tău se îndeletnicea cu unele treburi, acela a scăpat". si i-a zis regele lui Israel: "Osânda ta singur ai spus-o".
41. Atunci el si-a dat la o parte părul de peste ochii lui si l-a cunoscut regele că este unul din prooroci.
42. Si i-a zis: "Asa zice Domnul: Pentru că ai dat drumul din mâinile tale unui om blestemat de Mine, sufletul tău va fi în locul sufletului lui si poporul tău în locul poporului lui!"
43. Si s-a dus regele lui Israel acasă, trist si aprins de mânie si a venit în Samaria.

21.
Tirania lui Ahab si a Izabelei.

1. Iar după aceasta iată ce s-a mai întâmplat: Nabot Izreeliteanul avea în Izreel o vie lângă curtea lui Ahab, regele Samariei.
2. Si a grăit Ahab cu Nabot si a zis: "Să-mi dai mie via ta, ca să-mi fac din ea o grădină de verdeturi, căci e aproape de casa mea; iar în locul ei îti voi da o vie mai bună decât aceasta, sau dacă îti convine mai bine, îti voi da argint cât pretuieste ea".
3. Nabot însă a zis către Ahab: "Să mă ferească Dumnezeu să-ti dau eu mostenirea părintilor mei!"
4. Si a venit Ahab acasă trist si mânios pentru cuvântul care i-l spusese Nabot Izreeliteanul, zicând: Nu-îi dau mostenirea părintilor mei. Si cu duhul tulburat, s-a culcat în patul său, s-a întors cu fata la perete si n-a mâncat.
5. Atunci a intrat Izabela, femeia lui la el si i-a zis: "De ce este întristat duhul tău si nu mănânci?"
6. Iar el a zis: "Când am vorbit cu Nabot Izreeliteanul si i-am zis: Dă-mi via ta pe bani, sau dacă vrei, să-îi dau altă vie în locul ei, el a zis: Nu-ti dau via mea, că este mostenirea părintilor mei".
7. A zis Izabela, femeia lui: "Ce cârmuire ar mai fi în Israel, dacă tu ai face tot asa? Scoală, mănâncă si fii cu voie bună, că via lui Nabot Izreeliteanul ti-o dau eu!"
8. Apoi ea a scris scrisori în numele lui Ahab, le-a pecetluit cu inelul lui si a trimis aceste scrisori la bătrânii si la fruntasii din cetatea lui Nabot, care locuiau cu el acolo.
9. În scrisori însă ea scria asa: "Vestiti tuturor să postească post si puneti pe Nabot înaintea poporului.
10. Si aduceti doi oameni netrebnici să mărturisească împotriva lui si să spună: Ai hulit pe Dumnezeu si pe rege; si apoi să-l scoateti afară si să-l ucideti cu pietre si asa să moară".
11. Si au făcut bărbatii cetătii lui Nabot, bătrânii si fruntasii care locuiau cu el în cetate, asa cum le poruncise Izabela si cum era scris în scrisorile trimise de ea lor:
12. Au vestit post tuturor si au pus pe Nabot înaintea poporului.
13. Atunci au iesit doi oameni ticălosi. si au stat împotriva lui Nabot si au mărturisit acesti oameni răi în fata poporului si au zis: "Nabot a hulit pe Dumnezeu si pe rege". Iar ei l-au scos afară din cetate si l-au bătut cu pietre si a murit.
14. Apoi au trimis la Izabela să-i spună: "Nabot a fost omorât cu pietre".
15. Auzind Izabela că Nabot a fost bătut eu pietre si a murit, a zis către Ahab: "Scoală si ia în stăpânire via lui Nabot Izreeliteanul, care n-a vrut să ti-o vândă cu bani; că Nabot nu mai trăieste, ci a murit!"
16. Când a auzit Ahab că Nabot Izreeliteanul a fost ucis, si-a rupt hainele sale, s-a îmbrăcat cu sac, si apoi s-a sculat Ahab ca să se ducă la via lui Nabot Izreeliteanul si să o ia în stăpânire.
17. Atunci a fost cuvântul Domnului către Ilie Tesviteanul:
18. "Scoală si iesi în întâmpinarea lui Ahab, regele lui Israel, care este în Samaria, că iată acum e la via lui Nabot, unde s-a dus ca să o ia în stăpânire,
19. Si spune-i: Asa grăieste Domnul: Ai ucis si vrei încă să intri în mostenire? Si să-i mai spui: Asa zice Domnul: În locul unde au lins câinii sângele lui Nabot, acolo vor linge câinii si sângele tău!",
20. Si a zis Ahab către Ilie: "M-ai aflat, dusmanule, si aici!" Iar el a zis: "Te-am aflat, căci te-ai încumetat să săvârsesti fapte nelegiuite înaintea ochilor Domnului si să-L minti.
21. Asa zice Domnul: "Iată voi aduce peste tine necazuri si te voi mătura si voi stârpi din ai lui Ahab pe cei de parte bărbătească, fie rob, fie slobod, în Israel;
22. Si voi face cu casa ta cum am făcut cu casa lui Ieroboam, fiul lui Nabat, si cu casa lui Baesa, fiul lui Ahia, pentru fărădelegea cu care M-ai mâniat si ai dus pe Israel în păcat".
23. Asemenea si pentru Izabela a grăit Domnul: "Câinii vor mânca pe Izabela pe zidul Izreelului.
24. Cine va muri din ai lui Ahab în cetate, pe acela câinii îl vor mânca, iar cine va muri în câmp, pe acela păsările cerului îl vor mânca;
25. Căci n-a fost încă nimeni ca Ahab, care să se încumete a săvârsi fapte urâte înaintea ochilor Domnului, la care l-a împins Izabela sotia sa.
26. S-a purtat rău ca un ticălos, urmând după idoli, cum au făcut Amoreii pe care Domnul i-a izgonit de la fata fiilor lui Israel".
27. Când a auzit Ahab toate cuvintele acestea, a început să plângă, si-a rupt hainele sale, s-a îmbrăcat pesta trupul său cu sac, a postit si a dormit în sac si a umblat trist.
28. Atunci a fost cuvântul Domnului către Ilie Tesviteanul, pentru Ahab, si a zis Domnul:
29. "Vezi cum s-a smerit Ahab înaintea Mea? Fiindcă s-a smerit înaintea Mea, de aceea nu voi aduce necazurile în zilele lui, ci în zilele fiului lui voi aduce necazurile peste casa lui!"

22.
Moartea lui Ahab. Domnia lui Iosafat.

1. Au trecut trei ani fără război între Siria si Israel.
2. În al treilea an s-a dus Iosafat, regele Iudei, la regele lui Israel;
3. Si a zis regele lui Israel către slugile sale: "Stiti voi, oare, că Ramotul Galaadului este al nostru, si noi tăcem de atâta vreme si nu-l scoatem din mâna regelui Siriei?"
4. Apoi a zis el lui Iosafat: "Vei merge si tu cu mine la război împotriva Ramot-Galaadului?" Iar Iosafat a zis către regele lui Israel: "Cum esti tu, asa sunt si eu; cum este poporul tău, asa este si poporul meu; cum sunt caii tăi, asa sunt si caii mei!"
5. Si a mai zis Iosafat, regele lui Iuda, către regele lui Israel: "Întreabă dar, astăzi, ce zice Domnul?"
6. Si a adunat regele lui Israel ca la patru sute de prooroci si le-a zis: "Să merg eu, oare, cu război împotriva Ramot-Galaadului sau nu?" Si ei au zis: "Să mergi, că Domnul îl va da în mâinile regelui!"
7. Si a zis Iosafat: "Nu mai este oare aici vreun prooroc al Domnului, ca să întrebăm pe Domnul prin el?"
8. Si a zis regele lui Israel către Iosafat: "Mai este un om prin care se poate întreba Domnul, însă eu nu-l iubesc, căci nu prooroceste de bine pentru mine, ci numai de rău; acesta e Miheia, fiul lui Imla". Si a zis Iosafat: "Nu vorbi asa, rege!"
9. Si a chemat regele lui Israel pe un famen si a zis: "Du-te repede după Miheia, fiul lui Imla!"
10. Apoi regele lui Israel si Iosafat, regale Iudei, s-au asezat fiecare în tronul său, îmbrăcati în haine domnesti, pe locul dinaintea portii Samariei, si toti proorocii prooroceau înaintea lor.
11. Iar Sedechia, fiul lui Chenaana, si-a făcut niste coarne de fier si a zis: "Asa zice Domnul: cu acestea vei împunge pe Sirieni până ce vor muri".
12. Si toti proorocii au proorocit la fel, zicând: "Să te duci împotriva Ramot-Galaadului, că vei izbuti. Domnul îl va da în mina regelui".
13. Iar trimisul, care s-a dus să cheme pe Miheia, i-a grăit acestuia, zicând: "Iată toti proorocii proorocesc într-un glas de bine regelui; să fie dar si cuvântul tău asemenea cu cuvântul fiecăruia din ei".
14. Iar Miheia a zis: "Viu este Domnul! Ce-mi va spune Domnul, aceea voi grăi!"
15. Apoi a venit el a rege si regale i-a zis: "Miheia, să mai mergem noi oare cu război împotriva Ramot-Galaadului sau nu?" Si i-a zis acela: "Du-te, că vei izbuti. Domnul îl va da în mâna regelui!"
16. Si i-a zis regele: "Iar si iar te jur, ca să nu-mi grăiesti nimic, decât ce este adevărat, în numele Domnului".
17. Si a zis el: "Iată, văd pe toti Israelitii împrăstiati prin munti, ca oile ce n-au păstor. Si a zis Domnul: Ei n-au domn, să se întoarcă fiecare cu pace la casa sa".
18. Atunci regele lui Israel a zis câtre Iosafat, regele Iudei: "Nu ti-am spus eu oare că el nu prooroceste de bine pentru mine, ci numai de rău?"
19. Miheia însă a zis: "Nu este asa. Nu eu grăiesc; ascultă cuvântul Domnului. Nu este asa. Am văzut pe Domnul stând pe tronul Său, si toată ostirea cerească sta lângă El, la dreapta, si la stânga Lui".
20. Si a zis Domnul: "Cine ar îndupleca pe Ahab să meargă în Ramot-Galaad si să piară acolo?" Unul spunea una, si altul alta.
21. Atunci a iesit un duh si a stat înaintea fetei Domnului si a zis: "Eu îl voi ademeni". Domnul a zis: "Cum?"
22. Iar acela a zis: "Mă duc si mă fac duh mincinos în gura tuturor proorocilor lui". Domnul a zis: "Tu îl vei ademeni si vei face aceasta; du-te si fă cum ai zis!"
23. Si iată cum a îngăduit Domnul duhului celui mincinos să fie în gura tuturor acestor prooroci ai tăi; însă Domnul n-a grăit bine de tine!"
24. Atunci s-a apropiat Sedechia, fiul lui Chenaana, si, lovind pe Miheia peste obraz, a zis: "Cum? Au doară s-a depărtat Duhul Domnului de la mine, ca să grăiască prin tine?"
25. Iar Miheia a zis: "Iată, ai să vezi aceasta în ziua când vei fugi din cămară în cămară, ca să te ascunzi".
26. A zis regele lui Israel: "Luati pe Miheia si-l duceti la Amon, căpetenia cetătii, si la Ioas, fiul regelui,
27. Si spuneti: Asa zice regele: Aruncati-l în temnită si-l hrăniti numai cu putină pâine si cu putină apă, până ce mă voi întoarce biruitor".
28. Iar Miheia a zis: "Că ai să te întorci biruitor, aceasta n-a grăit-o Domnul prin mine". Apoi a zis: "Ascultati, toate popoarele!"
29. După aceea a purces regele lui Israel si Iosafat, regele Iudei, împreună asupra Ramot-Galaadului.
30. Si a zis regele lui Israel către Iosafat: "Eu îmi schimb hainele si intru în luptă, iar tu îmbracă-ti hainele de rege!" Si si-a schimbat hainele regele lui Israel si a intrat în luptă.
31. Regale sirian însă a poruncit celor treizeci si două de căpetenii ale carelor de război si a zis: "Să nu vă luptati nici cu mic, nici cu mare, ci numai eu regele lui Israel".
32. Căpeteniile carelor, văzând pe Iosafat, au crezut că acesta este cu adevărat regele lui Israel si s-au repezit asupra lui, ca să se lupte cu el. Iosafat însă a strigat.
33. Atunci căpeteniile carelor, văzând că nu este acesta regele lui Israel, s-au abătut de la el.
34. Iar un om si-a întins arcul si a lovit din întâmplare pe regele lui Israel într-o încheietură a platosei, si acesta a zis cărăusului său: "Întoarce îndărăt si mă scoate din oaste, că sunt rănit".
35. Si s-a pornit luptă mare în acea zi si regele a stat În carul lui în fala Sirienilor toată ziua, iar seara a murit; si a curs sânge din rana sa pe podul carului.
36. Si la asfintitul soarelui s-a dat de veste la toată tabăra, zicând: "Să meargă fiecare la cetatea lui, fiecare la tinutul lui!"
37. Si murind regele, a fost dus si l-au înmormântat în Samaria.
38. Si au spălat carul lui în iazul Samariei; si câinii i-au lins sângele lui Ahab, iar desfrânatele s-au scăldat în spălătura acelui sânge, după cuvântul pe care l-a grăit Domnul.
39. Celelalte fapte ale lui Ahab, tot ce a făcut el si casa cea de fildes pe care a făcut-o el si toate cetătile pe care el le-a zidit sunt scrise în cronica regilor lui Israel.
40. Adormind cu părintii săi, în locul lui Ahab s-a făcut rege Ohozia, fiul său.
41. Iosafat, fiul lui Asa, a început să domnească peste Iuda în anul al patrulea al lui Ahab, regele lui Israel.
42. Când s-a făcut rege, Iosafat era ca da treizeci si cinci de ani si douăzeci si cinci de ani a domnit el în Ierusalim. Pe mama lui o chema Azuba si era fiica lui Silhi.
43. El a umblat întru totul pe căile lui Asa, tatăl său si nu s-a abătut de la ele, săvârsind fapte plăcute înaintea ochilor Domnului. Numai înăltimile nu le-a desfiintat, căci poporul încă săvârsea jertfe si tămâieri pe înăltimi.
44. Iosafat a făcut pace cu regele lui Israel.
45. Celelalte fapte ale lui Iosafat si războaiele pe care le-a purtat sunt scrise în cronica regilor lui Iuda.
46. Si rămăsita desfrânatilor care mai rămăsese din zilele tatălui său Asa, a stârpit-o din tară.
47. În Idumeea pe atunci nu era rege, ci numai un loctiitor de rege.
48. Regele Iosafat a făcut si corăbii ca cele de Tarsis, ca să se ducă să aducă aur de la Ofir; dar n-au putut să ajungă, sfărâmându-se la Etion Gheber.
49. Atunci a zis Ohozia, fiul lui Ahab, către Iosafat: "Să se ducă si slugile mele cu slugile tale cu corăbiile". Însă Iosafat n-a vrut.
50. Si a adormit cu părintii săi în cetatea lui David, strămosul său, si a fost îngropat Iosafat cu ei, în cetatea lui David si în locul lui s-a făcut rege Ioram, fiul său.
51. Ohozia, fiul lui Ahab, s-a făcut rege peste Israel în Samaria în anul al saptesprezecelea al lui Iosafat, regele Iudei; Si a domnit peste Israel în Samaria doi ani.
52. El a săvârsit fapte urâte înaintea ochilor Domnului si a umblat pe căile tatălui său si pe căile mamei sale si pe căile lui Ieroboam, fiul lui Nabat, care a dus pe Israel la păcat;
53. Căci a slujit lui Baal si i s-a închinat lui si a mâniat pe Domnul Dumnezeul lui Israel, cum făcuse si tatăl său.