49.
Proorocia si moartea lui Iacov.
1. Apoi a chemat Iacov pe fiii săi si le-a zis: "Adunati-vă, ca să vă
spun ce are să fie cu voi în zilele cele de apoi.
2. Adunati-vă si ascultati-mă, fiii lui Iacov, ascultati pe Israel,
ascultati pe tatăl vostru!
3. Ruben, întâi-născutul meu, tăria mea si începătura puterii mele,
culmea vredniciei si culmea destoiniciei;
4. Tu ai clocotit ca apa si nu vei avea întâietatea, pentru că te-ai
suit în patul tatălui tău si mi-ai pângărit asternutul pe care te-ai suit.
5. Fratii Simeon si Levi... Unelte ale cruzimii sunt săbiile lor.
6. În sfatul lor să nu intre sufletul meu si în adunarea lor să nu
fie părtasă slava mea, căci ei, în mânia lor, au ucis oameni si, la supărarea
lor, au ologit tauri!
7. Blestemată să fie mânia lor, căci ea a fost silnică, si aprinderea
lor, căci a fost crudă; îi voi împărti pe ei în Iacov si îi voi risipi
în Israel.
8. Iudo, pe tine te vor lăuda fratii tăi. Mâinile tale să fie în ceafa
vrăjmasilor tăi. Închina-se-vor tie feciorii tatălui tău.
9. Pui de leu esti, Iudo, fiul meu! De la jaf te-ai întors... El a
îndoit genunchii si s-a culcat ca un leu, ca o leoaică... Cine-l va destepta?
10. Nu va lipsi sceptru din Iuda, nici toiag de cârmuitor din coapsele
sale, până ce va veni împăciuitorul, Căruia se vor supune popoarele.
11. Acela îsi va lega de vită asinul Său, de coardă mânzul asinei Sale.
Spăla-va în vin haina Sa si în sânge de strugure vesmântul Său!
12. Ochii Lui vor scânteia ca vinul si dintii Săi vor fi albi ca laptele.
13. Zabulon va locui lângă mare, va da liman corăbiilor si marginea
hotarului lui va fi până la Sidon.
14. Isahar este ca asinul voinic, care odihneste între staule.
15. Văzând că odihna e bună si tinutul său gras, îsi pleacă umerii
sub povară si se face bărbat plătitor de bir.
16. Dan va judeca pe poporul său, ca pe una din semintiile lui Israel.
17. Dan va fi sarpe la drum, viperă la potecă, înveninând piciorul
calului, ca să cadă călăretul.
18. În ajutorul Tău nădăjduiesc, o, Doamne!
19. Gad, strâmtorat va fi de cete înarmate, dar le va strâmtora si
el pas cu pas.
20. Din Aser va veni pâinea cea grasă si regilor le va da mâncăruri
alese.
21. Neftali, cerboaică slobodă: el rosteste graiuri minunate.
22. Iosif, ramură de pom roditor, ramură de pom roditor lângă izvor,
ramurile lui se revarsă peste ziduri.
23. Îl vor amărî si îl vor dusmăni; înspre el arunca-vor săgeti si
îl vor sili la luptă.
24. Dar arcul lui va rămâne tare si muschii bratului lui întăriti,
multumită Dumnezeului celui puternic al lui Iacov, Cel ce este păstorul
si tăria lui Israel.
25. De la Dumnezeul tatălui tău, si El te va ajuta; si de la cel Atotputernic
- El te va binecuvânta; de la El să vină binecuvântările, de sus din ceruri,
si binecuvântările adâncului de jos, binecuvântările sânilor si ale pântecelui.
26. Binecuvântările tatălui tău întrec binecuvântările muntilor celor
din veac si frumusetea dealurilor celor vesnice. Aceste binecuvântări să
fie pe capul lui Iosif, pe crestetul celui mai ales între fratii lui.
27. Veniamin, lup răpitor, dimineata va mânca vânat si pradă va împărti
seara".
28. Iată toate cele douăsprezece semintii ale lui Israel si iată ce
le-a spus tatăl lor, când le-a binecuvântat si a dat fiecăreia binecuvântarea
cuvenită.
29. Apoi le-a poruncit: "Eu am să trec la poporul meu. Să mă îngropati
lângă părintii mei, în pestera din tarina lui Efron Heteul.
30. În pestera din tarina Macpela, în fata lui Mamvri, în pământul
Canaan, pe care a cumpărat-o Avraam de la Efron Heteul, împreună cu tarina,
ca mosie de înmormântare.
31. Acolo au fost îngropati Avraam si Sarra, femeia sa, acolo au fost
îngropati Isaac si Rebeca, femeia lui, si tot acolo am îngropat si eu pe
Lia.
32. Această tarină si pestera din ea au fost cumpărate de la feciorii
Heteilor".
33. Sfârsind Iacov poruncile sale, pe care le-a dat feciorilor săi,
si întinzându-si picioarele sale în pat, si-a dat sfârsitul si s-a adăugat
la poporul său.
50.
Înmormântarea lui Iacov. Moartea lui Iosif.
1. Atunci Iosif, căzând pe fata tatălui său, l-a plâns si l-a sărutat.
2. Apoi a poruncit Iosif doctorilor, slujitori ai săi, să îmbălsămeze
pe tatăl său si doctorii au îmbălsămat pe Israel.
3. După ce s-au împlinit patruzeci de zile, că atâtea zile trebuie
pentru îmbălsămare, l-au plâns Egiptenii saptezeci de zile.
4. Iar dacă au trecut zilele plângerii lui, a zis Iosif curtenilor
lui Faraon: "De am aflat bunăvointă în ochii vostri, ziceti lui Faraon
asa:
5. Tatăl meu m-a jurat si a zis: Iată, eu am să mor; tu însă să mă
îngropi în mormântul meu, pe care mi l-am săpat eu în pământul Canaan.
Si acum as vrea să mă duc ca să îngrop pe tatăl meu si să mă întorc". si
i s-au spus lui Faraon cuvintele lui Iosif,
6. Iar Faraon a răspuns: "Du-te si îngroapă pe tatăl tău, cum te-a
jurat el!"
7. Deci, s-a dus Iosif să îngroape pe tatăl său si au mers împreună
cu el toti slujitorii lui Faraon, bătrânii casei lui si toti bătrânii din
tara Egiptului
8. Si toată casa lui Iosif si fratii lui si toată casa tatălui său
si neamul lui. Numai copiii lor si oile si vitele lor le-au lăsat în tara
Gosen.
9. Au plecat de asemenea cu el cărute si călăreti si s-a făcut tabăra
mare foarte.
10. Si ajungând ei la aria lui Atad de lângă Iordan, au plâns acolo
plângere mare si tare foarte si a jelit Iosif pe tatăl său sapte zile.
11. Văzând Canaaneii, locuitorii tinutului aceluia, plângerea de la
aria Atad, au zis: "Mare e plângerea aceasta la Egipteni". De aceea s-a
dat locului aceluia numele Abel-Mitraim, adică plângerea Egiptenilor, care
loc e dincolo de Iordan.
12. Asa au făcut fiii lui Iacov cu Iacov, cum le poruncise el:
13. L-au dus fiii lui în pământul Canaan si l-au îngropat în pestera
din tarina Macpela, cea de lângă Mamvri, pe care o cumpărase Avraam cu
tarină cu tot de la Efron Heteul, ca mosie de îngropare.
14. Apoi Iosif, după îngroparea tatălui său, s-a întors în Egipt, si
el, si fratii lui, si toti cei ce merseseră cu el la îngroparea tatălui
său.
15. Văzând însă fratii lui Iosif că a murit tatăl lor, au zis ei: "Ce
vom face, dacă Iosif ne va urî si va vrea să se răzbune pentru răul ce
i-am făcut?
16. Atunci au trimis ei la Iosif să i se spună: "Tatăl tău înainte
de moarte te-a jurat si a zis:
17. "Asa să spuneti lui Iosif: Iartă fratilor tăi greseala si păcatul
lor si răul ce ti-au făcut. Iartă deci vina robilor Dumnezeului tatălui
tău!" Si a plâns Iosif când i s-au spus acestea.
18. Apoi au venit si fratii lui si, căzând înaintea lui, au zis: "Iată,
noi suntem robii tăi".
19. Iar Iosif le-a zis: "Nu vă temeti! Sunt eu, oare, în locul lui
Dumnezeu?
20. Iată, voi ati uneltit asupra mea rele, dar Dumnezeu le-a întors
în bine, ca să facă cele ce sunt acum si să păstreze viata unui popor numeros.
21. Deci nu vă mai temeti! Eu vă voi hrăni pe voi si pe copiii vostri".
Si i-a mângâiat si le-a vorbit de la inimă.
22. Apoi a locuit Iosif în Egipt, el si fratii lui si toată casa tatălui
său. Si a trăit Iosif o sută zece ani.
23. Si a văzut Iosif pe urmasii lui Efraim până la al treilea neam.
De asemenea si copiii lui Machir, fiul lui Manase, s-au născut pe genunchii
lui Iosif.
24. În cele din urmă a zis Iosif către fratii săi: "Iată, am să mor.
Dar Dumnezeu vă va cerceta, vă va scoate din pământul acesta si vă va duce
în pământul pentru care Dumnezeul părintilor nostri S-a jurat lui Avraam
si lui Isaac si lui Iacov".
25. La urmă a jurat Iosif pe fiii lui Israel, zicând: "Dumnezeu are
să vă cerceteze, dar voi să scoateti oasele mele de aici!"
26. Si a murit Iosif de o sută zece ani. L-au îmbălsămat si l-au pus
într-un sicriu, în pământul Egiptului.