1.
Domnul îmbărbătează pe Iosua.

l. După moartea lui Moise, robul Domnului, a grăit Domnul cu Iosua, fiul lui Navi, slujitorul lui Moise, si a zis:
2. "Moise, robul Meu, a murit. Scoală dar si treci Iordanul tu si tot poporul acesta, în tara pe care o voi da fiilor lui Israel.
3. Tot locul pe care vor călca tălpile picioarelor voastre, îl voi da vouă, cum am spus lui Moise:
4. De la pustie si de la Libanul acesta până la râul cel mare, până la râul Eufratului si până la marea cea mare spre asfintitul soarelui vor fi hotarele voastre.
5. Nimeni nu se va putea împotrivi tie, în toate zilele vietii tale. Precum am fost cu Moise, asa voi fi si cu tine; nu Mă voi depărta de tine si nu te voi părăsi.
6. Fii tare si curajos, că tu vei împărti poporului acestuia, prin sorti, tara pe care M-am jurat părintilor lor să le-o dau.
7. Fii dar tare si foarte curajos, ca să păzesti si să împlinesti toată legea pe care ti-a încredintat-o Moise, robul Meu; să nu te abati de la ea nici la dreapta nici la stânga, ca să pricepi toate câte ai de făcut.
8. Să nu se pogoare cartea legii acesteia de pe buzele tale, ci călăuzeste-te de ea ziua si noaptea, ca să plinesti întocmai tot ce este scris în ea; atunci vei fi cu izbândă în căile tale si vei păsi cu spor.
9. Iată îti poruncesc: Fii tare si curajos, să nu te temi, nici să te spăimântezi, căci Domnul Dumnezeul tău este cu tine pretutindenea, oriunde vei merge".
10. Atunci a poruncit Iosua căpeteniilor poporului si a zis:
11. "Treceti prin tabără si porunciti poporului si-i ziceti: Pregătiti-vă merinde de drum, că după trei zile veti trece peste Iordanul acesta, ca să mergeti si să luati în stăpânire pământul pe care Domnul Dumnezeul părintilor vostri are să vi-l dea".
12. Iar semintiei lui Ruben si semintiei lui Gad si la jumătate din semintia lui Manase, Iosua le-a zis:
13. "Aduceti-vă aminte ce v-a poruncit Moise, sluga Domnului, când v-a zis: Domnul Dumnezeul vostru v-a linistit si v-a dat pământul acesta.
14. Femeile voastre, copiii vostri si vitele voastre să rămână în pământul pe care vi l-a dat Moise dincoace de Iordan, iar voi toti câti puteti lupta, înarmându-vă, duceti-vă înaintea fratilor vostri si le ajutati,
15. Până ce Domnul Dumnezeul vostru va linisti si pe fratii vostri, cum va linistit si pe voi, si până ce vor primi si ei de mostenire pământul pe care Domnul Dumnezeul vostru îl dă lor. Atunci vă veti întoarce în mostenirea voastră si veti stăpâni pământul pe care Moise, sluga Domnului, vi l-a dat dincolo de Iordan, spre răsăritul soarelui".
16. Iar ei au răspuns lui Iosua si au zis: "Toate, oricâte ne vei porunci, vom face si oriunde ne vei trimite, vom merge.
17. Cum am ascultat pe Moise, asa te vom asculta si pe tine, numai să fie Domnul Dumnezeul tău cu tine cum a fost cu Moise.
18. Tot cel ce se va împotrivi poruncilor tale si nu va asculta cuvintele tale, în toate câte vei porunci, să moară. Dar fii tare si curajos!"

2.
Iscoadele trimise de Iosua la Ierihon.

1. Atunci Iosua, fiul lui Navi, a trimis în taină din Sitim doi tineri să iscodească tara si a zis: "Duceti-vă si cercetati tara si mai ales Ierihonul!" Si s-au dus cei doi tineri si, ajungând la Ierihon, au intrat în casa unei desfrânate, al cărei nume era Rahab, si au rămas să se odihnească acolo.
2. Si s-a dat de stire regelui Ierihonului: "Iată, niste oameni din fiii lui Israel au venit aici în noaptea aceasta, ca să iscodească tara!"
3. Iar regele Ierihonului a trimis la Rahab să i se spună: "Scoate pe oamenii care au intrat în casa ta, în noaptea aceasta, că au venit să iscodească tara".
4. Femeia însă, luând pe cei doi oameni, i-a ascuns si a zis: "Adevărat, au venit la mine niste oameni,
5. Dar în amurg, când se închideau portile, bărbatii au plecat si nu stiu unde s-au dus. Alergati după ei si-i veti ajunge".
6. Apoi ea a suit pe cei doi oameni pe acoperis si i-a ascuns în niste fuioare de în ce se aflau pe acoperisul casei ei.
7. Iar trimisii regelui au alergat după ei pe drumul cel către Iordan, până la vad, si portile s-au închis îndată ce au iesit cei ce urmăreau pe iscoade.
8. Înainte însă de a adormi iscoadele femeia s-a suit la dânsii pe acoperis,
9. Si le-a zis: "Stiu că Domnul v-a dat vouă pământul acesta, căci frica voastră a căzut asupra noastră si toti locuitorii pământului acestuia au frică de voi,
10. Pentru că am auzit noi cum a secat Domnul Dumnezeu înaintea voastră Marea Rosie, când ah iesit din Egipt, si câte ati făcut voi cu cei doi regi ai Amoreilor peste Iordan, cu Sihon si cu Og, pe care i-ati pierdut.
11. Când am auzit noi de acestea, ne-a slăbit inima si în nici unul din noi n-a mai rămas bărbătie în fata voastră, căci Domnul Dumnezeul vostru este Dumnezeu în cer sus si pe pământ jos.
12. Acum dar jurati-mi pe Domnul Dumnezeul vostru că, precum am făcut eu milă cu voi, veti face si voi milă cu casa tatălui meu si dati-mi semn de nădejde,
13. Că veti lăsa cu viată pe tatăl meu, pe mama mea, pe fratii mei, pe surorile mele, toată casa mea si veti izbăvi sufletul meu de la moarte".
14. Iar oamenii aceia au zis către dânsa: "Sufletul nostru îl vom pune pentru voi". Si ea a zis: "Când Domnul vă va da cetatea aceasta, să faceti cu mine milă si dreptate".
15. Apoi le-a dat drumul cu o frânghie pe fereastră, căci casa ei era în zidul cetătii si ea locuia chiar deasupra zidului.
16. Si le-a zis: "Duceti-vă în munte, ca să nu vă întâlniti cu cei ce vă urmăresc si stati acolo ascunsi trei zile, până se vor întoarce cei ce vă urmăresc si apoi vă veti duce în drumul vostru".
17. Iar oamenii aceia au zis către dânsa: "De nu vei face cum îti vom zice, vom fi slobozi de acest jurământ al tău:
18. Iată, când vom intra noi în cetate pe partea aceasta, tu să pui semn această funie rosie la fereastra pe care ne-ai slobozit, iar pe tatăl tău, pe mama ta, pe fratii tăi si pe toti cei din familia tatălui tău să-i aduni în casa ta.
19. Si de va iesi cineva afară pe usa casei tale, sângele aceluia să fie asupra capului lui, si noi vom fi slobozi de acest jurământ al tău; iar cine va fi cu tine în casa ta, sângele aceluia să fie asupra capului nostru, de se va atinge de el mâna cuiva.
20. Dacă însă ne va năpăstui cineva si va descoperi fapta noastră, atunci vom fi slobozi de acest jurământ al tău".
21. Si ea le-a zis: "Să fie cum ai grăit!" Apoi le-a dat drumul si s-au dus, iar ea a legat la fereastră funia cea rosie.
22. Ducându-se oamenii aceia si ajungând în munte, au asteptat acolo trei zile, până ce s-au întors cei ce-i urmăreau, care-i căutaseră pe toate drumurile si nu-i găsiră.
23. Întorcându-se apoi, cei doi tineri s-au coborât din munte, au trecut Iordanul si au venit la Iosua, fiul lui Navi, si i-au povestit tot ce se întâmplase cu ei,
24. Si au zis către Iosua: "Domnul Dumnezeul nostru a dat tot pământul acesta în mâinile noastre si toti cei ce locuiesc în tara aceea tremură de frica noastră".

3.
Trecerea Iordanului.

1. Sculându-se apoi Iosua a doua zi dis-de-dimineată, a pornit de la Sitim si a venit până la Iordan, el si toti fiii lui Israel, si au poposit acolo înainte de a-l trece.
2. Iar după trei zile au trecut vestitori prin tabără,
3. Si au poruncit poporului, zicând: "Când veti vedea chivotul legământului Domnului Dumnezeului vostru si preotii vostri si pe levitii cei ce-l duc, atunci să porniti si voi de la locul vostru si să mergeti după el.
4. Iar depărtarea între voi si el să fie ca de două mii de coti; să nu vă apropiati prea mult de el, ca să puteti vedea bine calea pe care aveti să mergeti; căci înainte n-ati mai umblat pe calea aceasta niciodată".
5. Si a mai zis Iosua către popor: "Sfintiti-vă pentru dimineată, căci mâine are să facă Domnul minuni între voi".
6. Iar preotilor le-a zis Iosua: "Ridicati chivotul legământului Domnului si mergeti înaintea poporului!" Si au luat preotii chivotul legământului Domnului si au purces înaintea poporului.
7. Atunci a zis Domnul către Iosua: "În ziua aceasta voi începe a te preamări înaintea ochilor tuturor fiilor lui Israel, ca să cunoască ei că, precum am fost cu Moise, asa am să fiu si cu tine.
8. Tu însă să poruncesti preotilor care poartă chivotul legământului si să zici: "Îndată ce veti intra în mijlocul apelor Iordanului, să vă opriti în Iordan!"
9. Iar Iosua a zis către fiii lui Israel: "Veniti încoace si ascultati cuvintele Domnului Dumnezeului vostru.
10. Din aceasta veti cunoaste că în mijlocul vostru este Dumnezeul cel viu Care va alunga de la voi pe Canaanei, pe Hetei, pe Hevei, pe Ferezei, pe Gherghesei, pe Amorei si pe Iebusei.
11. Iată chivotul legământului Domnului a tot pământul va trece înaintea voastră peste Iordan.
12. Să vă alegeti doisprezece oameni dintre fiii lui Israel, câte un om din fiecare semintie;
13. Si îndată ce tălpile picioarelor preotilor care duc Chivotul Domnului, Stăpânul a tot pământul, vor călca în apa Iordanului, apele Iordanului se vor despărti: cele de la vale se vor scurge, iar cele care vin din sus se vor opri ca un perete".
14. Deci poporul a pornit de la corturile sale, ca să treacă Iordanul, iar preotii care duceau chivotul legământului Domnului mergeau înaintea poporului.
15. Îndată ce preotii cei ce duceau chivotul au intrat în Iordan si picioarele preotilor, care duceau chivotul, s-au afundat în apa Iordanului,
16. Apa care curgea din sus s-a oprit si s-a făcut perete pe o foarte mare depărtare, până la cetatea Adam, care e lângă tartan, iar cea care curgea spre marea cea din Arabah, spre Marea Sărată, s-a scurs si a secat, iar poporul a trecut în fala Ierihonului. Atunci Iordanul umplea matca sa si iesea din toate malurile sale, ca în timpul secerisului grâului.
17. Preotii care duceau chivotul legământului Domnului stăteau ca pe uscat în mijlocul Iordanului, cu picioarele neudate; iar fiii lui Israel au mers ca pe uscat, până ce tot poporul a trecut prin Iordan.

4.
Semn de amintire despre trecerea Iordanului.

1. După ce a isprăvit tot poporul de trecut Iordanul; a grăit Domnul către Iosua si a zis:
2. "Ia din popor doisprezece bărbati, câte un om din fiecare semintie,
3. Si le porunceste: "Luati din mijlocul Iordanului douăsprezece pietre, duceti-le cu voi si le puneti în tabăra voastră, unde aveti să tăbărâti la noapte".
4. Si a chemat Iosua doisprezece bărbati pe care si-i alesese dintre fiii lui Israel, câte un om din fiecare semintie,
5. Si le-a zis: "Mergeti înaintea chivotului Domnului Dumnezeului vostru, în mijlocul Iordanului, si luati de acolo si ridicati pe umerii vostri fiecare câte o piatră, după numărul celor douăsprezece semintii ale lui Israel,
6. Ca să vă fie acestea puse pentru totdeauna ca semn în mijlocul vostru si, când vă vor întreba mâine copiii vostri si vor zice: Ce înseamnă aici pietrele acestea?
7. Atunci veti spune fiilor vostri: Apele Iordanului s-au despărtit înaintea chivotului legământului Domnului a tot pământul, când acesta l-a trecut. Si asa pietrele acestea vor fi pentru fiii lui Israel amintire pentru vecie".
8. Si au făcut fiii lui Israel asa cum le-a poruncit Iosua: după ce au isprăvit fiii lui Israel de trecut Iordanul, au luat douăsprezece pietre din Iordan, precum Domnul poruncise lui Iosua, după numărul semintiilor fiilor lui Israel si le-au dus cu ei în tabără si le-au pus acolo.
9. Iosua însă a pus alte douăsprezece pietre în mijlocul Iordanului, pe locul unde au stat picioarele preotilor care duceau chivotul legământului Domnului, si sunt acolo până în ziua de astăzi.
10. Preotii care duceau chivotul Domnului au stat în mijlocul Iordanului până ce a isprăvit Iosua toate câte îi poruncise Domnul să spună poporului, cum poruncise Moise lui Iosua. Si poporul a grăbit să treacă Iordanul.
11. Iar după ce a trecut tot poporul, a trecut si chivotul Domnului si preotii au mers iarăsi în fruntea poporului.
12. Atunci au trecut si fiii lui Ruben, fiii lui Gad si jumătate din semintia lui Manase, gata de război, înaintea fiilor lui Israel, cum le poruncise Moise.
13. Ca la patruzeci de mii de oameni înarmati pentru război au trecut înaintea Domnului, ca să lupte împotriva cetătii Ierihonului.
14. În ziua aceea a preamărit Domnul pe Iosua înaintea a tot neamul lui Israel si s-au temut de dânsul cât a trăit, cum se temuseră si de Moise.
15. Apoi a grăit Domnul cu Iosua si a zis:
16. "Porunceste preotilor care duc chivotul mărturiei Domnului, să iasă din Iordan".
17. Si a poruncit Iosua preotilor si a zis: "Iesiti din Iordan!"
18. Si cum au iesit din Iordan preotii, cei ce duceau chivotul legământului Domnului, si si-au pus picioarele pe uscat, apa Iordanului a pornit pe albia sa si a curs ca mai înainte, până peste maluri.
19. Poporul a iesit din Iordan în ziua a zecea a lunii întâi si au tăbărât fiii lui Israel la Ghilgal, în partea de răsărit a Ierihonului.
20. Iar cele douăsprezece pietre pe care le luaseră ei din Iordan, le-a asezat Iosua în Ghilgal.
21. Si a zis fiilor lui Israel: "Când vă vor întreba fiii vostri mâine si vor zice: Ce înseamnă aceste pietre?
22. Să spuneti fiilor vostri: Israel a trecut prin Iordanul acesta, ca pe uscat,
23. Căci Domnul Dumnezeul vostru a secat apele Iordanului înaintea lor, până ce le-au trecut, cum făcuse Domnul Dumnezeul vostru si cu Marea Rosie, pe care a secat-o Domnul Dumnezeul nostru înaintea noastră. până ce am trecut-o,
24. Ca să cunoască toate neamurile pământului că puterea Domnului este mare si ca voi să vă temeti de Domnul Dumnezeul vostru, în toată vremea".

5.
Tăierea împrejur si serbarea Pastilor în pământul făgăduintei.

1. Când au auzit regii Amoreilor, care locuiau peste Iordan si regii Canaaneilor, care locuiau pe lângă mare, că Domnul Dumnezeu a secat râul Iordanului înaintea fiilor lui Israel până ce l-au trecut, a slăbit inima lor, s-au înspăimântat si nu mai aveau curaj împotriva fiilor lui Israel.
2. În vremea aceea a zis Domnul către Iosua: "Fă-ti cutite tăioase de cremene si taie împrejur pe fiii lui Israel a doua oară".
3. Si si-a făcut Iosua cutite ascutite de cremene si a tăiat împrejur pe fiii lui Israel, la locul ce se numeste Dealul Aralot.
4. Iată pricina pentru care Iosua a tăiat împrejur pe fiii lui Israel: Tot poporul de parte bărbătească care iesi se din Egipt, toti cei buni de război, muriseră pe cale, în pustiu, după iesirea din Egipt;
5. Căci tot poporul care iesise din Egipt era tăiat împrejur; iar poporul născut pe cale, în pustiu, după iesirea din Egipt, nu era tăiat împrejur.
6. Căci fiii lui Israel umblaseră prin pustiu patruzeci si doi de ani, până ce a murit tot poporul bun de război, care iesise din Egipt si care nu ascultase de glasul Domnului. Acestora Domnul se jurase să nu le dea voie să vadă tara pe care El făgăduise cu jurământ să o dea părintilor lor, tara în care curge lapte si miere.
7. În locul acestora se ridicaseră fiii lor, pe care i-a tăiat împrejur Iosua, căci nu erau tăiati împrejur, pentru că se născuseră pe cale.
8. După ce poporul s-a tăiat împrejur, a rămas linistit în tabără, până s-a însănătosit.
9. Apoi a zis Domnul către Iosua, fiul lui Navi: "În ziua de astăzi am ridicat de pe voi ocara Egiptului", si de aceea se si numeste locul acela Ghilgal, până în ziua aceasta.
10. Fiii lui Israel au stat cu tabăra la Ghilgal si au făcut acolo în sesul Ierihonului Pastile în ziua a paisprezecea a lunii, seara.
11. Iar a doua zi de Pasti au mâncat din roadele pământului acestuia azime si pâine nouă.
12. În ziua aceea a încetat mana de a mai cădea si de a doua zi, după ce au mâncat din roadele pământului, fiii lui Israel n-au mai avut mană, ci au mâncat anul acela din roadele Zării Canaanului.
13. Aflându-se însă Iosua aproape de Ierihon, a căutat cu ochii săi si iată stătea înaintea lui un om; acela avea în mână o sabie goală. Si apropiindu-se Iosua de dânsul, i-a zis: "De-ai nostri esti sau esti dintre dusmanii nostri?"
14. Iar acela a răspuns: "Eu sunt căpetenia ostirii Domnului si am venit acum!" Atunci Iosua a căzut cu fala la pământ, s-a închinat si a zis către acela: "Stăpâne, ce poruncesti slugii tale?"
15. Zis-a către Iosua căpetenia ostirii Domnului: "Scoate-ti încăltămintea din picioare, că locul pe care stai tu acum este sfânt!" Si a făcut Iosua asa.

6.
Luarea si dărâmarea Ierihonului.

1. Ierihonul însă era încuiat si întărit de frica fiilor lui Israel; nimeni nu intra în el si nimeni nu iesea.
2. Atunci a zis Domnul către Iosua: "Iată, Eu voi da în mâinile tale Ierihonul, pe regii lui si pe puternicii lui.
3. Duceti-vă împrejurul cetătii toti cei buni de război si înconjurati cetatea câteodată pe zi. Aceasta să o faceti sase zile.
4. Sapte preoti să poarte înaintea chivotului sapte trâmbite din corn de berbec, iar în ziua a saptea să ocoliti cetatea de sapte ori si preotii să trâmbiteze din trâmbite.
5. Când vor suna din trâmbita de corn de berbec si când veti auzi sunetul de trâmbită, atunci tot poporul să strige cu glas tare deodată, si când vor striga ei zidurile cetătii se vor prăbusi. Atunci tot poporul să năvălească în cetate, plecând fiecare din partea unde se află".
6. Si a chemat Iosua, fiul lui Navi, pe preoti si le-a zis: "Luati chivotul legământului si sapte preoti să poarte sapte trâmbite din corn de berbec înaintea chivotului Domnului".
7. Si le-a mai zis acestora să spună poporului: "Mergeti si ocoliti cetatea, iar cei înarmati să meargă înaintea chivotului Domnului!"
8. Îndată ce Iosua a spus acestea poporului, cei sapte preoti, care purtau cele sapte trâmbite sfinte înaintea Domnului, au pornit si au început a suna tare din trâmbite si chivotul legământului Domnului mergea în urma lor.
9. Cei înarmati mergeau înaintea preotilor care sunau din trâmbite, iar cei din urmă veneau după chivotul Domnului, trâmbitând în mers din trâmbite.
10. Poporului însă Iosua i-a poruncit si a zis: "Să nu strigati! Nimeni să nu audă glasul vostru si nici o vorbă să nu iasă din gura voastră până în ziua când vă voi zice eu să strigati; atunci să strigati".
11. Si asa chivotul Domnului a plecat împrejurul cetătii si a înconjurat-o o dată; apoi a venit în tabără si a rămas în tabără.
12. A doua zi Iosua s-a sculat dis-de-dimineată si preotii au ridicat chivotul Domnului;
13. Si cei sapte preoti, care purtau cele sapte trâmbite, mergeau înaintea chivotului Domnului si trâmbitau din trâmbite; cei înarmati mergeau înaintea lor, iar celălalt popor venea în urma chivotului Domnului si preotii trâmbitau din trâmbite.
14. Astfel si a doua zi au înconjurat cetatea o dată si s-au întors în tabără. Si au făcut asa sase zile.
15. În ziua a saptea s-au sculat de dimineată, în revărsatul zorilor si au mers tot asa împrejurul cetătii de sapte ori; numai în această zi au înconjurat cetatea de sapte ori.
16. Iar când au sunat preotii a saptea oară din trâmbite, Iosua a zis către fiii lui Israel: "Strigati, că v-a dat Domnul cetatea!
17. Cetatea va fi sub blestem si tot ce este în ea e al Domnului puterilor; numai Rahab desfrânata să rămână vie, ea si tot cel ce va fi în casa ei, pentru că ea a ascuns iscoadele pe care le-am trimis noi.
18. Voi însă să vă păziti foarte de tot ce este dat blestemului, ca să nu cădeti si voi sub blestem, dacă ati lua ceva din cele date spre nimicire si pentru ca asupra taberei lui Israel să nu vină blestemul si să-i aducă pieire.
19. Tot aurul si argintul si vasele de aramă si de fier să fie sfintenie a Domnului si să intre în vistieria Domnului".
20. Atunci au trâmbitat preotii din trâmbite. Si cum a auzit poporul glasul de trâmbită, a strigat tot poporul împreună cu glas tare si puternic si s-au prăbusit toate zidurile împrejurul cetătii până în temelie si a intrat tot poporul în cetate, fiecare din partea unde era, si au luat cetatea.
21. Si au dat junghierii tot ce era în cetate: bărbati si femei si tineri si bătrâni si boi si oi si asini, tot au trecut prin ascutisul sabiei.
22. Iar celor doi tineri care iscodiseră tara Iosua le-a zis: "Duceti-vă în casa desfrânatei aceleia, scoateti-o de acolo pe ea si pe toti cei ce vor fi cu dânsa, întrucât v-ati jurat ei".
23. Si s-au dus tinerii care iscodiseră cetatea, la casa desfrânatei si au scos pe Rahab desfrânata, pe tatăl ei, pe mama ei, pe fratii ei si pe toate rudele ei, i-au scos si i-au pus afară din tabăra Israelitilor,
24. Iar cetatea si tot ce era în ea au ars cu foc; numai aurul si argintul si vasele de aramă si de fier le-au dat ca să le ducă Domnului în vistieria casei Domnului.
25. Pe Rahab desfrânata însă, casa tatălui ei si pe toti care erau la dânsa, Iosua i-a lăsat cu viată si trăieste ea în mijlocul lui Israel până în ziua de astăzi, pentru că a ascuns iscoadele, care fuseseră trimise de Iosua să iscodească Ierihonul.
26. În ziua aceea s-a jurat Iosua si a zis: "Blestemat să fie înaintea Domnului tot cel ce se va scula si va zidi cetatea aceasta a Ierihonului: pe fiul său cel întâi-născut să pună temeliile ei, iar portile ei să le aseze pe fiul său cel mai mic". Si asa a si făcut Ozan din Betel. Acesta pe Abiron, întâiul său născut, a pus temeliile ei, si pe fiul său cel mai mic a asezat portile ei.
27. Domnul însă era cu Iosua si faima lui s-a răspândit în toată tara.

7.
Pedeapsa lui Acan.

1. Iar fiii lui Israel au făcut păcat mare: au luat din cele date nimicirii; căci Acan, fiul lui Carmi, fiul lui Zabdi, fiul lui Zerah, din tribul lui Iuda, a luat din cele date spre nimicire si s-a aprins mânia Domnului asupra fiilor lui Israel.
2. Din Ierihon Iosua a trimis oameni asupra cetătii Ai, care e aproape de Bet-Aven, la răsărit de Betel, si le-a zis: "Duceti-vă de iscoditi tara!" Si s-au dus oamenii acestia si au iscodit cetatea Ai.
3. Apoi întorcându-se la Iosua, i-au spus: "Să nu meargă tot poporul, ci să meargă numai două sau trei mii de oameni si să lovească cetatea Ai. Nu obosi până acolo tot poporul, pentru că acolo sunt putini dusmani".
4. Si s-au dus acolo ca la trei mii de oameni, dar acestia au luat-o la fugă în fata celor din Ai.
5, Si locuitorii din Ai au ucis din ei vreo treizeci si sase de oameni si i-au fugărit de la poartă până la Sebarim, iar pe coasta dealului i-a bătut; din care pricină inima poporului a slăbit si si-au pierdut tot curajul.
6. Atunci Iosua si-a sfâsiat vesmintele sale, a căzut cu fata la pământ înaintea chivotului Domnului si a stat asa până seara si el si bătrânii lui Israel si si-au presărat pulbere pe capetele lor.
7. Atunci a zis Iosua: "O, Doamne Dumnezeule, de ce a trecut robul Tău poporul acesta peste Iordan? Oare, ca să-l dai în mâinile Amoreilor si să ne pierzi? Mai bine rămâneam să locuim de cealaltă parte de Iordan!
8. Ce să zic eu acum, când Israel a fugit înapoi dinaintea vrăjmasilor săi?
9. Auzind Canaaneii si toti locuitorii tării, ne vor împresura si ne vor pierde de pe pământ. Si ce vei face Tu pentru numele Tău cel mare?"
10. Iar Domnul a zis către Iosua: "Scoală, pentru ce ai căzut cu fata la pământ?
11. A păcătuit poporul si a călcat legământul Meu pe care l-am încheiat cu el; au furat din lucrurile date spre nimicire, au mintit si le-au pus printre lucrurile lor.
12. De aceea fiii lui Israel n-au putut sta împotriva vrăjmasilor lor si au fugit înapoi, căci au căzut sub blestem si nu voi mai fi cu voi de nu veti ridica blestemul dintre voi.
13. Scoală dar si sfinteste poporul si zi: Sfintiti-vă pentru mâine; căci asa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Blestemul e în mijlocul tău, Israel. De aceea tu nu poti să stai împotriva vrăjmasilor tăi până nu vei îndepărta din mijlocul tău blestemul.
14. Mâine să vă apropiati toti, pe semintii; iar semintia pe care o va arăta Domnul să se apropie pe familii si familia pe care o va arăta Domnul să se apropie pe case; si casa pe care o va arăta Domnul să se apropie om cu om.
15. Iar omul care se va dovedi că a furat lucru dat spre nimicire, să se ardă cu foc si el si toate câte are, pentru că a călcat legământul Domnului si a făcut fărădelege în Israel".
16. Atunci, sculându-se Iosua a doua zi dis-de-dimineată, a poruncit lui Israel să se apropie pe semintii; si a fost arătată semintia lui Iuda.
17. După aceea a poruncit să se apropie semintia lui Iuda pe familii si a fost arătată familia lui Zerah. Si a poruncit să se apropie familia lui Zerah pe case si a fost dată în vileag casa lui Zabdi.
18. Si a poruncit să se apropie casa lui Zabdi om cu om si a fost arătat Acan, fiul lui Carmi, fiul lui Zabdi, fiul lui Zerah, din semintia lui Iuda.
19. Atunci Iosua a zis către Acan: "Fiul meu, dă astăzi slavă Domnului Dumnezeului lui Israel si fă mărturisire înaintea Lui si arată-mi ce-ai făcut. Să nu ascunzi de mine!"
20. Si răspunzând Acan lui Iosua, a zis: "Adevărat, am păcătuit înaintea Domnului Dumnezeului lui Israel si iată ce am făcut:
21. Am văzut printre prăzi o haină frumoasă pestrită si două sute de sicli de argint, un drug de aur, greu de cincizeci de sicli; acestea mi-au plăcut si le-am luat si iată sunt ascunse în pământ, în mijlocul cortului meu si argintul este pus sub elen.
22. Atunci a trimis Iosua câtiva slujitori si acestia au alergat la cort, în tabără, si toate acestea erau ascunse În cortul lui si argintul era sub ele.
23. Si au luat ei acestea din cort si le-au adus la Iosua si la bătrânii lui Israel si le-au pus înaintea Domnului.
24. Iar Iosua si împreună cu el tot poporul au luat pe Acan, fiul lui Zerah, argintul, haina, drugul cel de aur, pe fiii lui, pe fiicele lui, boii lui, asinii lui si toate oile lui, cortul lui si tot ce avea el si i-au scos pe ei si toate ale lor în valea Acor.
25. Si a zis Iosua: "Pentru că tu ai adus asupra noastră tulburare, să aducă si Domnul necaz asupra ta în ziua aceasta!" si toti Israelitii i-au ucis cu pietre si, după ce i-au ucis cu pietre, i-au ars cu foc.
26. Apoi au ridicat deasupra lor o grămadă mare de pietre, care se vede si astăzi. După aceasta s-a potolit mânia Domnului. De aceea locul acela se numeste valea Acor până în ziua de astăzi.

8.
Înconjurarea si cuprinderea cetătii Ai.

l. Atunci a zis Domnul către Iosua: "Nu te teme, nici nu te înspăimânta! Ia cu tine toti bărbatii buni de luptă si, sculându-te, du-te la Ai. Iată Eu voi da în mâinile tale pe regele din Ai si pe poporul lui, cetatea si tinutul lui.
2. Si să faci cu Ai si cu regele său tot ceea ce ai făcut cu Ierihonul si cu regele lui. Numai prada lui si dobitoacele lui împărtiti-le între voi. Pune oameni la pândă înapoia cetătii".
3. Si s-a sculat Iosua cu tot poporul bun de război, ca să meargă asupra cetătii Ai. Si a ales Iosua treizeci de mii de oameni viteji si i-a trimis noaptea.
4. Acestora le-a poruncit si le-a zis: "Luati seama să pânditi înapoia cetătii, să nu vă depărtati tare de cetate si să fiti cu totii gata.
S. Iar eu si toti cei cu mine vom înainta spre cetate. Si când locuitorii din Ai ne vor iesi înainte, ca prima dată, noi vom fugi de dânsii.
6. Si când vor alerga după noi si-i vom depărta de cetate, vor zice: "Iată fug de noi, ca prima dată".
7. Si când vom fugi noi de ei si ei după noi, atunci voi să iesiti din ascunzătoare si să cuprindeti cetatea, că Domnul Dumnezeu o va da în mâinile voastre.
8. Iar după ce veti prăda cetatea, să-i dati foc; după cuvântul Domnului să faceti. Iată eu vă poruncesc!"
9. Asa i-a trimis Iosua si ei s-au dus si au stat la pândă între Betel si Ai, spre apus de cetatea Ai. Iar Iosua a rămas în noaptea aceea în mijlocul poporului.
10. Si, sculându-se dis-de-dimineată, Iosua a cercetat poporul si s-a dus el si bătrânii lui Israel în fruntea poporului spre Ai.
11. Si tot poporul bun de luptă, care era cu el, a mers, a înaintat si s-a apropiat de cetate pe partea de răsărit, iar pânda era în partea de apus a cetătii. Si a asezat tabăra spre miazănoapte de Ai; iar între el si Ai era o vale.
12. El luase ca la treizeci de mii de oameni si-i pusese la pândă între Betel si Ai, în partea de apus a cetătii.
13. Iar poporul l-a asezat tot într-o tabără, care se întindea în partea de miazănoapte a cetătii, asa încât coada taberei ajungea spre partea de apus a cetătii. Si a venit Iosua în noaptea aceea în mijlocul văii.
14. Si când a văzut aceasta, regele din Ai s-a sculat îndată dis-de-dimineată, a iesit înaintea lui Israel la luptă, el si tot poporul lui, la un loc hotărât, în ses, si nu stia el că e o pândă asupra lui în spatele cetătii.
15. Iar Iosua, ca si cum ar fi fost învins, a fugit cu tot poporul pe calea dinspre pustiu.
16. Iar aceia au strigat tot poporul care era în cetate, ca să-i urmărească si, urmărind ei pe fiii lui Israel, s-au depărtat de cetate.
17. Si n-a rămas în Ai si în Betel nici unul care să nu fi iesit după Israel. Si urmărind ei pe Israel, si-au lăsat cetatea lor deschisă.
18. Atunci Domnul a zis către Iosua: "Întinde mâna ta cu sulita asupra cetătii Ai, căci o voi da în mâinile tale si cei de la pândă vor iesi numaidecât de la locul lor!" Si si-a întins Iosua mâna cu sulita spre cetate.
19. Si atunci cei ce sedeau la pândă sculându-se numaidecât de la locul lor, când si-a întins el mâna, au alergat în cetate, au luat-o si i-au dat repede foc.
20. Atunci, uitându-se locuitorii cetătii Ai înapoi si văzând fum ridicându-se din cetatea lor spre cer, nu mai aveau încotro fugi, căci poporul care fugea spre pustiu se întorsese împotriva celor ce-i urmăreau;
21. Si Iosua si tot Israelul, văzând că cei ce sezuseră în ascunzătoare luaseră cetatea si că din cetate se urca fum spre cer, s-au întors înapoi si au început să ucidă pe locuitorii din Ai.
22. Iar cei din cetate au iesit în întâmpinarea lor, asa că Aitii se aflau în mijlocul taberei Israelitilor, dintre în care unii veneau dintr-o parte, iar altii din altă parte.
23. Si i-au ucis asa, încât n-a scăpat cu viată nici unul din ei. Iar pe regele din Ai l-au prins viu si l-au adus la de Iosua.
24. După ce fiii lui Israel au ucis pe toti bărbatii din Ai, în câmpia dinspre pustiu si dealurile unde acestia îi urmăriseră, si după ce acestia au căzut toti până la unul sub ascutisul sabiei, Israelitii s-au întors cu totii asupra cetătii Ai si au lovit-o cu ascutisul lui sabiei.
25. Iar toti locuitorii din Ai, bărbati si femei, care au căzut în ziua aceea au fost douăsprezece mii.
26. Si Iosua nu si-a lăsat în jos mâna sa, pe care o întinsese cu sulita, până nu a dat pierzării pe toti locuitorii din Ai.
27. Numai vitele si prada cetătii le-au împărtit fiii lui Israel între dânsii, după cuvântul Domnului pe care-l spusese Domnul lui Iosua.
28. Si a ars Iosua cetatea Ai cu foc si a făcut-o dărâmătură vesnică si pustietate până în ziua de astăzi.
29. Iar pe regele din Ai l-a spânzurat de un copac unde a stat până seara; iar după asfintitul soarelui a poruncit Iosua de au coborât trupul lui din copac si l-au aruncat la portile cetătii si au ridicat deasupra lui o movilă de pietre, care este până în si ziua de astăzi.
30. Atunci Iosua a înăltat jertfelnic Domnului Dumnezeului lui Israel pe Muntele Ebal,
31. Cum poruncise Moise, sluga Domnului, fiilor lui Israel, si de care este scris în legea lui Moise; jertfelnicul era din pietre întregi, asupra cărora nimeni n-a ridicat unealtă de fier si el au adus pe el ardere de tot Domnului si au făcut jertfe de împăcare.
32. Si a scris Iosua acolo din nou pe pietre legea pe care Moise o scrisese înaintea fiilor lui Israel.
33. Si tot Israelul cu bătrânii lui, cu căpeteniile lui, cu judecătorii lui, toti băstinasii si veneticii lui au stat de o parte si de alta a chivotului în fata preotilor si a levitilor care duceau chivotul legământului Domnului, asa că jumătate din ei se aflau pe muntele Garizim, iar cealaltă jumătate pe muntele Ebal, cum poruncise de mai înainte Moise, sluga Domnului, ca să se binecuvânteze poporul lui Israel.
34. După aceasta a citit Iosua toate cuvintele legii: binecuvântările si blestemul, cum era scris în legea lui Moise.
35. Din toate câte poruncise Moise lui Iosua n-a fost nici un cuvânt pe care Iosua să nu-l fi citit în auzul obstii fiilor lui Israel, înaintea bărbatilor, a femeilor, a copiilor si a străinilor care mergeau împreună cu Israel.

9.
Înselăciunea Ghibeonitilor.

l. Auzind acestea toti regii Amoreilor, cei de peste Iordan, cei din munte si de la ses, cei de pe tot malul mării celei mari si cei din apropierea Libanului: Heteii, Amoreii, Ghergheseii, Canaaneii, Ferezeii, Heveii si Ibuseii,
2. S-au adunat împreună ca să se te toti cu Iosua si cu Israel. Iar locuitorii Ghibeonului, auzind a făcut Iosua cu Ierihonul si cu Ai, au pus la cale un viclesug, căci s-au dus si au strâns merinde de drum si au pus pe asinii lor saci vechi cu pâine si vin în burdufuri vechi, rupte si cârpite
5. Si în picioarele lor încăltăminte si sandale vechi si peticite, iar pe ei haine rele; pâinea lor de drum era uscată, mucedă si sfărâmată.
6. Asa au venit ei la Iosua în tabăra Israelitilor de la Ghilgal si au zis către el si către toti Israelitii: "Noi am venit dintr-o tară foarte depărtată; încheiati dar legământ cu noi".
7. Fiii lui Israel însă au zis către Hevei: "Poate că locuiti aproape de noi? Cum să încheiem legământ cu voi?"
8. Iar ei au zis către Iosua: "Noi suntem robii tăi". Iosua le-a zis: "Cine sunteti voi si de unde ati venit?"
9. Si ei au răspuns: "Robii tăi au venit dintr-o tară foarte depărtată, în numele Domnului Dumnezeului tău, că am auzit de numele Lui si de câte a făcut El în Egipt
10. Si de câte a făcut El celor doi regi ai Amoreilor, care erau dincolo de Iordan, lui Sihon, regele Hesbonului si lui Og, regele Vasanului, care locuia în Astarot si Edrea.
11. Si auzind acestea, bătrânii nostri si toti locuitorii tării noastre ne-au grăit si au zis: Luati-vă merinde de drum si duceti-vă în întâmpinarea lor si le spuneti: Noi suntem robii vostri. încheiati dar legământ cu noi!
12. Pâinile acestea erau calde în ziua când am plecat să venim la voi, iar acum iată s-au uscat si s-au mucezit.
13. Aceste burdufuri de vin, pe care le-am umplut noi, iată-le s-au învechit; si îmbrăcămintea noastră si încăltămintea noastră s-au tocit de drumul cel foarte lung".
14. Căpeteniile Israelitilor au luat din merindele lor, dar n-au întrebat pe Domnul.
15. Si a făcut Iosua pace cu ei si a încheiat cu ei legământ, ca să nu fie ucisi, iar căpeteniile obstii s-au legat fată de ei cu jurământ.
16. La trei zile însă, după ce au încheiat legământ cu dânsii, au auzit că sunt aproape de ei si că trăiesc în tinuturile cuvenite lor,
17. Căci fiii lui Israel, plecând la drum, a treia zi au ajuns la cetătile lor; iar cetătile lor erau Ghibeonul, Chefira, Beerot si Chiriat-Iearim.
18. Iar Iosua si fiii lui Israel nu i-au ucis, pentru că toate căpeteniile obstii li se juraseră pe Domnul Dumnezeul lui Israel. De aceea toată obstea lui Israel a început a cârti împotriva căpeteniilor.
19. si toate căpeteniile au zis către întreaga obste: "Noi ne-am jurat lor pe Domnul Dumnezeul lui Israel si de aceea nu ne putem atinge de ei.
20. Dar iată ce le vom face: să-i robim si să-i păstrăm în viată, ca să nu ne ajungă. mânia pentru jurământul cu care ne-am jurat lor".
21. Si le-au mai zis căpeteniile: "Lăsati-i să trăiască, dar să taie lemne si să care apă la toată obstea". Si toată obstea a făcut cum au zis căpeteniile.
22. Si i-a chemat Iosua si le-a zis: "Pentru ce m-ati amăgit, spunând: Suntem tare departe de tine; voi însă sunteti dintre cei ce locuiesc în tinuturile cuvenite nouă.
23. De aceea blestemati să fiti! Să nu încetati de a fi în robie, ca tăietori de lemne si cărători de apă pentru casa Dumnezeului meu".
24. Iar ei au răspuns lui Iosua si au zis: "Ni s-a vestit nouă câte a poruncit Domnul Dumnezeul tău lui Moise, slugii Sale, ca să vă dea toată tara aceasta, iar pe noi si pe toti locuitorii pământului acestuia să ne piardă de la fata voastră; si, înfricosându-ne foarte tare de voi pentru viata noastră, am făcut fapta aceasta.
25. Si acum iată suntem sub mâna voastră; faceti cu noi cum veti socoti si cum vi se pare mai drept".
26. Si a făcut cu ei asa: i-a izbăvit Iosua în ziua aceea din mâinile fiilor lui Israel si nu i-a ucis.
27. Dar din ziua aceea i-a pus Iosua tăietori de lemne si cărători de apă pentru obste si pentru jertfelnicul Domnului. De aceea locuitorii Ghibeonului s-au făcut tăietori de lemne si cărători de apă pentru jertfelnicul lui Dumnezeu până în ziua de astăzi, la locul pe care avea să-l aleagă Domnul.

10.
Iosua biruie pe Amorei în chip minunat

l. Auzind însă Adoni-tedec, regele Ierusalimului, că Iosua a luat cetatea Ai si a dat-o blestemului si a făcut cu Ai si cu regele său cum făcuse cu Ierihonul si cu regele lui si că locuitorii Ghibeonului de bunăvoie s-au supus lui Iosua si lui Israel si au rămas între ei,
2. S-a spăimântat foarte tare, pentru că cetatea Ghibeonului era cetate mare, ca una ce era dintre cetătile domnesti, mai mare decât Ai, si toii locuitorii ei erau oameni viteji.
3. De aceea Adoni-tedec, regele Ierusalimului, a trimis la Hoham, regele Hebronului, la Piream, regele Iarmutului, la Iafia, regele Lachisului, si la Debir, regele Eglonului, zicând:
4. "Veniti la mine si-mi ajutati să bat Ghibeonul, pentru că s-a supus lui Iosua si fiilor lui Israel".
S. Si acesti cinci regi ai Amoreilor: regele Ierusalimului, regele Hebronului, regele Iarmutului, regele Lachisului si regele Eglonului, s-au suit cu tot poporul lor si au tăbărât asupra Ghibeonului si l-au împresurat.
6. Atunci locuitorii Ghibeonului au trimis la Iosua, în tabăra Israelitilor de la Ghilgal, zicând: "Să nu-ti iei mâna de deasupra robilor tăi! Vino la noi repede de ne dă ajutor si ne izbăveste, că s-au adunat împotriva noastră toii regii Amoreilor care trăiesc în munti".
7. Si s-a suit Iosua din Ghilgal, el însusi si împreună cu dânsul tot poporul bun de război si toti bărbatii viteji.
8. Iar Domnul a zis către Iosua: "Nu te teme de ei, că i-am dat în mâinile tale; nimeni dintre ei nu va putea sta împotriva voastră".
9. Si a năvălit Iosua fără de veste asupra lor, după ce mersese toată noaptea venind din Ghilgal.
10. Si Domnul i-a făcut să se sperie la vederea fiilor lui Israel si i-a învins pe ei Domnul cu înfrângere grea la Ghibeon, si i-a urmărit în calea spre înăltimile Bet-Horon si i-a bătut până la Azeca si până la Macheda.
11. Pe când însă fugeau ei de fiii lui Israel, pe povârnisul Bet-Horon, Domnul a aruncat din cer asupra lor grindină mare, până la Azeca, si cei ce au murit de grindină au fost mai multi decât cei ucisi de fiii lui Israel cu sabia în luptă.
12. În ziua aceea în care Dumnezeu a dat pe Amorei în mâinile lui Israel si când i-a bătut la Ghibeon si au fost zdrobiti înaintea fetei fiilor lui Israel, a strigat Iosua către Domnul si a zis înaintea Israelitilor: "Stai, soare, deasupra Ghibeonului, si tu, lună, opreste-te deasupra văii Aialon!"
13. Si s-a oprit soarele si luna a stat până ce Dumnezeu a făcut izbândă asupra vrăjmasilor lor. Oare nu de aceea se scrie în Cartea Dreptului: "Soarele a stat în mijlocul cerului si nu s-a grăbit către asfintit aproape toată ziua".
14. Si n-a mai fost nici înainte, nici după aceea, o astfel de zi în care Domnul să asculte asa glasul omului; că Domnul lupta pentru Israel.
15. Apoi Iosua s-a întors cu tot Israelul în tabără, la Ghilgal.
16. Iar cei cinci regi au fugit si s-au ascuns în pestera din Macheda.
17. Când însă i s-a spus lui Iosua că: "Cei cinci regi au fost găsiti ascunsi în pesteră, la Macheda", Iosua a zis:
18. "Răsturnati pietre mari pe gura pesterii si puneti la usa ei oameni ca să-i păzească;
19. Iar voi nu vă opriti acolo, ci goniti din urmă pe vrăjmasii vostri si nimiciti partea din urmă a ostirii lor; să nu-i lăsati să scape în cetătile lor, căci Domnul Dumnezeul vostru i-a dat în mâinile voastre!"
20. Si după ce Iosua si fiii lui Israel i-au zdrobit cu desăvârsire într-o bătălie foarte mare si cei ce au scăpat au fugit în cetăti întărite,
21. S-a întors tot poporul cu izbândă la Iosua, în tabără la Macheda, si n-a rostit nimeni nici un cuvânt împotriva fiilor lui Israel.
22. Atunci Iosua a zis: "Deschideti pestera si scoateti la mine pe cei cinci regi din pesteră!"
23. Si s-a făcut asa: au scos la dânsul pe cei cinci regi din pesteră: pe, regele Ierusalimului, pe regele Hebronului, pe regele Iarmutului, pe regele Lachisului si pe regele Eglonului.
24. Si după ce au scos pe regii acestia la Iosua, Iosua a chemat pe toii Israelitii si a zis către căpeteniile ostenilor care fuseseră cu el: "Apropiati-vă si puneti-vă picioarele pe grumajii regilor acestora!" Si ei s-au apropiat si si-au pus picioarele pe grumajii lor.
25. Atunci Iosua le-a zis: "Nu vă temeti, nici nu vă spăimântati, ci îmbărbătati-vă si vă întăriti, că asa va face Domnul cu toti vrăjmasii vostri cu care vă veti lupta".
26. După aceea i-a lovit Iosua si i-a ucis si i-a spânzurat pe cinci spânzurători si au stat spânzurati până seara.
27. Iar la asfintitul soarelui a poruncit Iosua de i-au pogorât din spânzurători si i-au aruncat în pestera în care fuseseră ascunsi si au prăvălit pietre mari pe gura pesterii si stau acolo până în ziua de azi.
28. Tot în ziua aceea a cuprins Iosua Macheda si a lovit-o cu sabia, pe ea si pe regele ei, si a nimicit pe locuitorii ei si toată suflarea care se afla în ea; pe nimeni n-a crutat ca să nu moară sau să fugă si a făcut cu regele din Macheda tot asa cum făcuse cu regele Ierihonului.
29. Apoi s-a dus Iosua împreună cu toti Israelitii de la Macheda la Libna si a împresurat-o.
30. Si a dat-o Domnul si pe aceasta în mâinile lui Israel de a luat-o pe ea si pe regele ei si Iosua a trecut-o prin ascutisul sabiei pe ea si toată suflarea din ea; pe nimeni n-a lăsat În ea, care să nu moară sau să fugă si a făcut cu regele ei cum făcuse cu regele Ierihonului.
31. De la Libna s-a dus Iosua împreună cu toti Israelitii la Lachis si l-a împresurat, începând războiul cu ei.
32. Si a dat Domnul Lachisul în mâinile lui Israel si l-a luat a doua zi, l-a trecut prin sabie pe el si toată suflarea din el si l-a pierdut, cum făcuse si cu Libna.
33. Atunci s-a ridicat în ajutorul Lachisului Horam, regele din Ghezer. Dar Iosua l-a lovit si pe el si pe poporul lui cu sabia, încât n-a lăsat pe nimeni dintre ai lui care să nu moară sau să fugă.
34. Din Lachis s-a dus Iosua împreună cu toti Israelitii la Eglon si l-a împresurat, începând războiul împotriva lui.
35. Si Domnul l-a dat în mâinile lui Israel. Si l-a luat în aceeasi zi si l-a lovit cu sabia pe el si toată suflarea ce era în el si l-a dat în ziua aceea blestemului, cum făcuse si cu Lachisul.
36. De la Eglon, Iosua împreună cu toti Israelitii s-au dus la Hebron, l-au înconjurat
37. Si l-au lovit cu ascutisul sabiei pe el si pe regele lui si toate cetătile lui si toată suflarea câtă era în acesta, cum făcuse cu Eglonul; si l-a dat blestemului pe el si toată suflarea ce era în el.
38. După aceea s-a întors Iosua împreună cu toti Israelitii asupra Debirului si l-a împresurat.
39. Si l-a luat pe el, pe regele lui si toate satele lui. Si le-au lovit cu ascutisul sabiei, le-au nimicit pe ele si toată suflarea ce era în ele si n-a lăsat pe nimeni să scape; cum făcuse cu Hebronul si cu regele lui si cum a făcut cu Libna si regele ei, asa a făcut si cu Debirul si cu regele lui.
40. Apoi a lovit Iosua tot tinutul muntos, Neghebul, câmpia si tinutul mării si pe regii lor si n-a lăsat să scape nimeni, ci a omorât toată suflarea, cum poruncise Domnul Dumnezeul lui Israel.
41. Si i-a bătut Iosua de la Cades-Barnea până la Gaza si tot tinutul Gosen până la Ghibeon.
42. Si pe toti regii acestora si tinuturile lor le-a luat Iosua deodată, căci Domnul Dumnezeul lui Israel lupta pentru Israel.
43. După aceea Iosua împreună cu toti Israelitii s-au întors în tabăra de la Ghilgal.

11.
Stăpânirea Canaaneilor.

l. Cum a auzit de aceasta, Iabin, regele Hatorului, a trimis la Iobab, regele Madonului, la regele Simronului si la regele Acsafului;
2. La regii cei de la miazănoapte; din munti, de pe podis, de la miazăzi de Chinerot, în câmpie si în tinutul Dor, la apus;
3. La Canaaneii din răsărit, de pe malul mării; la Amorei, la Hetei, la Ferezei, la Iebuseii din munti si la Heveii de sub Hermon, în pământul Mitpa.
4. Si au iesit acestia împreună cu regii lor, popor mult la număr, ca nisipul de la marginea mării, si cai si care de război foarte multe.
5. Si s-au adunat toti regii acestia si au tăbărât împreună la apele Merom, ca să se lupte cu Israel.
6. Domnul însă a zis: "Nu te teme de fata lor, căci mâine pe vremea aceasta îi voi da pe toti aceia fiilor lui Israel ca să-i ucidă; cailor lor să le tai vinele picioarelor, iar carele să le arzi cu foc".
7. Atunci Iosua împreună cu tot poporul bun de luptă a iesit fără de veste înaintea lor, la apele Merom si a năvălit în munti asupra lor.
8. Si i-a dat pe ei Domnul în mâinile lui Israel si i-a lovit si i-a urmărit până la Sidonul cel Mare, până la Misrefot-Maim si până în valea Mitpa, la răsărit, si i-a ucis până n-a scăpat nimeni.
9. Si a făcut Iosua cu ei cum îi zisese Domnul: cailor lor le-a tăiat vinele picioarelor si carele lor le-a ars cu foc.
10. Tot atunci întorcându-se, Iosua a luat Hatorul si pe regele lui l-a omorât cu sabia. Hatorul fusese până atunci capul tuturor regatelor acestora.
11. Si a ucis toată suflarea din acesta cu sabia, dând toate pieirii; si n-a rămas nici un suflet, iar Hatorul l-a ars cu foc.
12. Astfel a luat Iosua toate cetătile regatelor acestora si pe toti regii lor i-a ucis cu sabia, dându-i pieirii, cum poruncise Moise, sluga Domnului.
13. Iar cetătile cele întărite nu le-a ars Israel, afară de Hator, pe care l-a ars Iosua.
14. Toată prada cetătilor acestora si toate vitele le-au luat fiii lui Israel pentru ei, iar pe oameni i-au ucis cu sabia, i-au dat blestemului si n-au lăsat din ei nici un suflet.
15. Precum poruncise Domnul lui Moise, sluga Sa, si cum poruncise si Moise lui Iosua, asa a făcut Iosua: nu s-a abătut de la nimic, nici de la un cuvânt din câte poruncise Domnul lui Moise.
16. Si asa a luat Iosua toată tara aceea de sus si tot tinutul Negheb, tot tinutul Gosen si tinuturile de jos, sesul si muntele lui Israel si locurile joase de pe lângă munte,
17. De la Muntele Pele, care se întinde spre Seir, până la Baal-Gad din valea Libanului, la poalele Hermonului; a luat pe toti regii lor si i-a lovit si i-a ucis.
18. Dar Iosua a purtat multă vreme război cu toti regii acestia.
19. Si n-a fost cetate pe care să n-o fi luat cu fiii lui Israel; toate le-au luat cu război, afară de Ghibeon în care locuiau Heveii;
20. Căci asa a fost de la Domnul, ca să-si învârtoseze inima lor si să întâmpine pe Israel cu război, ca să fie dati pieirii si ca să nu găsească milă, ci să fie nimiciti, cum poruncise Domnul lui Moise.
21. Apoi a venit Iosua în vremea aceea si a lovit pe toti Anachimii de la munte, din Hebron, din Debir, din Anab, din toti muntii lui Iuda si din toti muntii lui Israel si i-a dat Iosua nimicirii împreună cu cetătile lor.
22. Si n-a rămas niciunul din Anachimi în pământul fiilor lui Israel, ci numai în Gaza, în Gat si în Asdod au rămas din ei.
23. Asa a luat Iosua tot pământul, cum poruncise Domnul lui Moise si l-a dat Iosua de mostenire lui Israel, împărtindu-l între semintiile lor. Si s-a linistit pământul de război.

12.
Regii care au fost bătuti de Israeliti.

1. Iată regii pe care i-au bătut fiii lui Israel si al căror pământ l-au luat tot de mostenire dincolo de Iordan, spre răsăritul soarelui, de la râul Arnon până la muntele Hermon si tot sesul dinspre răsărit:
2. Sihon, regele Amoreilor, care locuia în Hesbon si domnea de la Aroerul cel de pe malul râului Arnon, de la mijlocul râului si peste jumătate din Galaad, până la râul Iaboc, care este hotarul Amonitilor,
3. Peste ses până lângă marea Chineretului, spre răsărit si până la marea sesului, până la Marea Sărată, spre răsărit, pe calea către Bet-Iesimot, iar spre miazăzi peste locurile ce se întindeau pe la poalele muntelui Fazga;
4. Vecinul său Og, regele Vasanului, cel din urmă din Refaim, care locuia în Astarot si Edrea
5. Si care stăpânea muntele Hermon si Salca si tot Vasanul, până la hotarul Ghesurului si al Maacului si jumătate din Galaad, până la hotarul lui Sihon, regele Hesbonului.
6. Pe acestia Moise, sluga Domnului, si fiii lui Israel i-au ucis si a dat Moise, sluga Domnului, pământul lor de mostenire semintiilor lui Ruben si Gad si la jumătate din semintia lui Manase.
7. Iată acum si regii din tara Amoreilor, pe care i-a bătut Iosua si fiii lui Israel dincoace de Iordan, spre apus de la Baal-Gad, din valea Libanului, până la Pele, muntele care se întinde spre Seir; si pământul l-a dat Iosua semintiilor lui Israel de mostenire, după cum le-au căzut sortii,
8. La munte sau la loc ses, la câmpie sau la locurile de sub munti, în pustiu si la miazăzi si care fusese al Heteilor, Amoreilor, Canaaneilor, Ferezeilor, Heveilor si Iebuseilor:
9. Un rege al Ierihonului, un rege al cetătii Ai, care e aproape de Betel;
10. Un rege al Ierusalimului, un rege al Hebronului;
11. Un rege al Iarmutului, un rege al Lachisului;
12. Un rege al Eglonului, un rege al Ghezerului;
13. Un rege al Debirului, un rege al Ghederului;
14. Un rege al Hormei, un rege al Aradului;
15. Un rege al Libnei, un rege al Adulamului;
16. Un rege al Machedei; un rege al Betelului;
17. Un rege al Tapuahului, un rege al Heferului;
18. Un rege al Afecului, un rege al Saronului;
19. Un rege al Madonului, un rege al Hatorului;
20. Un rege al Simron-Meronului, un rege al Acsafului;
21. Un rege al Taanacului, un rege al Meghidonului;
22. Un rege al Chedesului, un rege al Iocneamului de lângă Carmel;
23. Un rege al Dorului de lângă Nafat-Dor, un rege al Goimului din Ghilgal;
24. Un rege al Tirtei. De toti treizeci si unu de regi.

13.
Împărtirea pământului de dincolo de Iordan.

l. Fiind Iosua bătrân si înaintat în zile, a zis Domnul către dânsul: "Iată tu ai îmbătrânit si esti în vârstă înaintată, dar pământ de luat în mostenire a mai rămas încă mult.
2. Pământul care a mai rămas de luat în mostenire este acesta: tinuturile Filistenilor si toată tara Ghesurului si a Canaanului.
3. De la Sicor, care este la răsărit de Egipt, până la hotarele Ecronului, la miazănoapte, se socotesc cele cinci căpetenii filistene: Gaza, Asdod, Ascalonul, Gat si Ecronul.
4. Apoi tara Heveilor: tot pământul Canaan si Maara Sidonienilor, de la Teman până la Afec si până la hotarele Amoreilor.
5. De asemenea tinutul filistean Ghebla si tot Libanul, spre răsăritul soarelui, de la Baal-Gad, de la poalele muntelui Hermon până la intrarea Hamatului.
6. Pe toti locuitorii muntelui de la Liban până la Misrefot-Maim, pe toii Sidonienii să-i pierzi de la fata fiilor lui Israel pământul lor să-l împarti lui Israel prin sorti, cum ti-am poruncit.
7. Asadar la cele nouă semintii si la jumătate din semintia lui Manase, împarte-le mostenire prin sorti pământul acesta: de la Iordan până la marea cea mare de la apus să-l dai lor si marea cea mare să fie hotar.
8. Căci celelalte două semintii: a lui Ruben si Gad si jumătate din semintia lui Manase au primit partea de la Moise, dincolo de Iordan, spre răsăritul soarelui, cum le-a dat Moise sluga Domnului,
9. De la Aroer, care e pe malul râului Arnon, cetatea cea din mijlocul văii si toată câmpia Medeba până la Dibon,
10. Precum si toate cetătile lui Sihon, regele Amoreilor, care a domnit în Hesbon, până la hotarele fiilor lui Amon,
11. Si Galaadul, tinutul Ghesur si al Maacatienilor, tot muntele Hermon si tot Vasanul până la Salca;
12. Tot regatul lui Og al Vasanului, care a domnit în Astarot si în Edrea. Acesta mai rămăsese din Refaimi, pe care Moise i-a bătut si i-a alungat".
13. Dar fiii lui Israel n-au vrut să piardă pe Ghesureni si pe Maacatieni si până în ziua de astăzi locuieste regele din Ghesur si al Maacatienilor în mijlocul lui Israel.
14. Numai semintiei lui Levi nu i-a dat Iosua mostenire, căci jertfele si prinoasele Domnului Dumnezeului lui Israel sunt partea ei, cum i-a zis Domnul.
15. Iată împărtirea pe care a făcut-o Moise fiilor lui Israel, după semintiile lor, în sesurile Moabului, dincolo de Iordan în fata Ierihonului: Semintiei fiilor lui Ruben, după familiile ei, Moise i-a dat parte:
16. Hotarele ei cuprindeau cetatea Aroer, care se află pe malul râului Arnon, la mijlocul cursului acestui râu si tot sesul de lângă Medeba;
17. Hesbonul si toate cetătile lui cele din ses; Dibonul, Bamot-Baal si Bet-Baal-Meon;
18. Iahta, Chedemot si Mefaat;
19. Chiriataim, Sibma si teret-Hasahar, în muntele Emec;
20. Bet-Peor, locurile de la poalele muntelui Fazga si Bet-Iesimot;
21. Toate cetătile din ses si toată împărătia lui Sihon, regele Amoreilor, care a domnit la Hesbon si pe care l-a ucis Moise, ca si pe căpeteniile lui Madiam, pe Evi, Rechem, tur, Hur si Reba, căpeteniile lui Sihon, care locuiau în tara aceea;
22. De asemenea si pe Valaam, fiul lui Beor, vrăjitorul, l-au ucis fiii lui Israel cu sabia, în numărul celor ucisi de ei.
23. Hotarul fiilor lui Ruben era Iordanul. Aceasta e partea fiilor lui Ruben după familiile lor, după cetătile si satele lor.
24. De asemenea a dat Moise parte semintiei lui Gad, fiilor lui Gad, după familiile lor.
25. În hotarele lor se cuprindea Iezerul si toate cetătile Galaadului si jumătate din tara fiilor lui Amon,
26. Până la Aroer, care e în fata cetătii Raba si tara de la Hesbon până la Ramat-Mitpa si Betonim si de la Mahanaim până la hotarele Debirului;
27. În vale i-a dat Bet-Haram, Bet-Nimra, Sucot si tafon, rămăsita regatului lui Sihon, regele Hesbonului. Hotarul lui era Iordanul până la marea Chineret, întinzându-se de la Iordan spre răsărit.
28. Aceasta era partea fiilor lui Gad după familiile lor, cetătile si satele lor.
29. Si a mai dat Moise parte si la jumătate din semintia lui Manase, adică la jumătate din semintia fiilor lui Manase, după familiile lor.
30. În hotarele lor se cuprindea tot Vasanul de la Mahanaim, toată împărătia lui Og, regele Vasanului, si toate sălasurile Iairului celui din Vasan, saizeci de cetăti.
31. Iar jumătate din Galaad cu Astarotul si Edrea, orasele nepotului lui Og al Vasanului, au fost date fiilor lui Machir, fiul lui Manase, la jumătate din fiii lui Machir după familiile lor.
32. Iată ce a dat Moise ca parte de mostenire în sesul Moabului, peste Iordan, în fata Ierihonului spre răsărit.
33. Dar semintiei lui Levi, Moise nu i-a dat parte, că Însusi Domnul Dumnezeul lui Israel este partea lor, cum le-a grăit El.

14.
Mostenirea dată lui Caleb.

1. Iată ce mostenire au primit fiii lui Israel în tara Canaan, pe care le-au împărtit-o prin sorti preotul Eleazar si Iosua, fiul lui Navi, si căpeteniile de familii ale semintiilor fiilor lui Israel.
2. Mostenirea aceasta au împărtit-o prin sorti cum poruncise Domnul prin Moise, la cele nouă semintii si la jumătate din semintia lui Manase;
3. Căci la două semintii si la jumătate din semintia lui Manase le dăduse Moise parte peste Iordan. Iar levitilor nu le-a dat mostenire între ei;
4. Căci din fiii lui Iosif se ridicaseră două semintii: a lui Manase si a lui Efraim; de aceea nu s-a dat levitilor parte de pământ, ci numai cetăti pentru locuit cu împrejurimile lor, pentru vitele si pentru turmele lor.
5. Cum poruncise Domnul prin Moise, asa au si făcut fiii lui Israel, când au împărtit tara.
6. Atunci au venit fiii lui Iuda la Iosua în Ghilgal si a zis către el Caleb, fiul lui Iefone Chenezeul: "Tu stii ce a zis Domnul către Moise, omul lui Dumnezeu, pentru mine si pentru tine, la Cades-Barnea.
7. Eu eram de patruzeci de ani, când Moise, sluga lui Dumnezeu, m-a trimis din Cades-Barnea să iscodesc tara si eu i-am adus răspuns după dorinta lui.
8. Fratii mei, care fuseseră cu mine, au umplut de spaimă inima poporului, iar eu am urmat hotărât Domnului Dumnezeului meu.
9. Si s-a jurat Moise în ziua aceea si a zis: "Pământul pe unde a călcat piciorul tău va fi mostenirea ta si a copiilor tăi pe veci, că tu ai urmat hotărât Domnului Dumnezeului nostru".
10. Si iată Domnul m-a tinut viu cum a zis. Au trecut acum patruzeci si cinei de ani de când a spus Domnul lui Moise cuvântul acesta si Israel umbla prin pustiu; si iată acum am optzeci si cinci de ani
11. Si sunt încă tare, ca si atunci când m-a trimis Moise; câtă putere aveam atunci, tot atâta am si acum, ca să ies si să intru în luptă.
12. Asadar îti cer muntele acesta, de care a vorbit Domnul în ziua aceea; căci tu ai auzit în ziua aceea cuvântul acesta acolo. Acum acolo sunt fiii lui Enac, care au cetăti mari si tari, dar de va fi Domnul cu mine, îi voi izgoni, cum mi-a zis Domnul".
13. Si l-a binecuvântat Iosua si a dat Hebronul mostenire lui Caleb, fiul lui Iefone Chenezeul.
14. De aceea a ajuns Hebronul mosia lui Caleb, fiul lui Iefone, până în ziua de azi, pentru că el a urmat întocmai porunca Domnului Dumnezeului lui Israel.
15. Mai înainte Hebronul se numea Chiriat-Arba, capitala fiilor lui Enac. După aceea s-a linistit tara de război.

15.
Partea lui Iuda.

1. Apoi au căzut sortii fiilor lui Iosif; hotarul începe la Iordan, lângă Ierihon, merge către apele Ierihonului, având la răsărit pustiul care se întinde de la Ierihon până la Betel
2. Si granita merge spre Luz, trece hotarul Archienilor până la Atarot,
3. Apoi se lasă spre mare, către hotarele lui Iaflet, până la hotarele Bet-Horonului de jos si până la Ghezer si se înfundă la mare.
4. Această parte au primit-o fiii. lui Iosif: Manase si Efraim.
5. Hotarele fiilor lui Efraim, după familiile lor, au fost acestea: hotarul mostenirii lor era la răsărit Atarot-Adar până la Bet-Horonul de Sus si Ghezer;
6. Apoi înainta spre apus pe la miazănoapte de Micmetat, se întorcea la răsărit spre Taanat-Silo si trecea pe la răsărit de Ianoah.
7. De la Ianoah se pogora la Atarot si la Naarata, atingând Ierihonul si se prelungea până la Iordan.
8. De la Tapuah mergea spre apus, către râuletul Cana, pentru a se sfârsi la mare. Aceasta este partea fiilor lui Efraim, după familiile lor.
9. Si fiilor lui Efraim li s-au mai dat cetăti si în partea fiilor lui Manase; toate acele cetăti erau cu satele lor.
10. Dar Efraimitii n-au alungat pe Canaanei, care locuiau în Ghezer; de aceea Canaaneii au trăit între Efraimiti până în ziua de astăzi, plătindu-le bir. În cele din urmă a venit Faraon, regele Egiptului, si a luat cetatea si a ars-o cu foc, si pe Canaanei si pe Ferezei si pe locuitorii Ghezerului i-a ucis si a dat Faraon cetatea de zestre fiicei sale.

17.
Mostenirea jumătătii semintiei fiilor lui Manase.

1. De asemenea a căzut, la sorti, parte si semintiei lui Manase, căci acesta era întâiul născut al lui Iosif. Lui Machir întâiul născut al lui Manase, care fusese viteaz în război, i-a căzut Galaadul si Vasanul.
2. Dar le-au căzut, la sorti, părti si celorlalti fii ai lui Manase, după familiile lor: fiilor lui Abiezer, fiilor lui Helec, fiilor lui Asriel, fiilor lui Sichem, fiilor lui Hefer si fiilor lui Semida. Acestia sunt fiii lui Manase, fiul lui Iosif de parte bărbătească, după familiile lor.
3. Iar Salfaad, fiul lui Hefer, fiul lui Galaad, fiul lui Machir, fiul lui Manase, n-a avut fii, ci numai fiice, ale căror nume sunt acestea: Mahla, Noa, Hogla, Milca si Tirta.
4. Acestea au venit la preotul Eleazar si la Iosua, fiul lui Navi, si la căpetenii si au zis: "Domnul a poruncit lui Moise să ni se dea parte si nouă între fratii nostri". Si li s-a dat parte, între fratii tatălui lor.
5. Si a căzut lui Manase zece părti, afară de tara Galaadului si a Vasanului, care erau peste Iordan,
6. Pentru că fiicele fiilor lui Manase au primit părti printre fiii lui, iar rara Galaadului s-a cuvenit celorlalti fii ai lui Manase.
7. Hotarul pământului fiilor lui Manase pleca de la Aser către Micmetat, care e în fata Sichemului; de aici hotarul merge spre dreapta, până la locuitorii En-Tapuahului.
8. Pământul Tapuah a căzut lui Manase; iar cetatea Tapuah, de la hotarul lui Manase, a rămas fiilor lui Veniamin.
9. De aici hotarul se pogoară spre râul Cana, pe malul de miazăzi al râului.
10. Cetătile acestea sunt ale lui Efraim, desi sunt între fiii lui Manase. Hotarul lui Manase se sfârseste la mare, pe partea de miazănoapte a râului. Partea de miazăzi este a lui Efraim, iar cea de la miazănoapte este a lui Manase. Marea însă era hotarul lor la apus. La miazănoapte se mărginea cu Aser, iar spre răsărit cu Isahar.
11. În Isahar si Aser sunt ale lui Manase: Bet-Sean cu locurile care se tin de el, Ibleam cu locurile care se tin de el, locuitorii din Dor si din locurile care lin de el, locuitorii din En-Dor si locurile care tin de el, locuitorii din Taanac si locurile care tin de el, locuitorii Meghidonului si locurile care tin de el, si a treia parte din Nafet cu satele lui.
12. Fiii lui Manase n-au putut alunga pe locuitorii acestor orase si Canaaneii au rămas să locuiască în tara lui.
13. Când fiii lui Israel au ajuns puternici, atunci Canaaneii au fost făcuti birnici ai lor, dar de alungat nu i-au alungat.
14. Fiii lui Iosif au zis către Iosua: "Pentru ce ne-ai dat o singură parte si un singur sort, când noi suntem multi, de vreme ce ne-a binecuvântat asa Domnul?"
15. Si Iosua le-a răspuns: "Dacă sunteti multi, duceti-vă în păduri si acolo, în tara Ferezeilor si Refaimilor, căutati-vă loc, dacă muntele Efraim vă e strâmt!"
16. Iar fiii lui Iosif au zis: "Muntele nu va rămâne al nostru, pentru că toti Canaaneii care locuiesc în vale au cărute de fier, atât cei din Bet-Sean si din locurile care tin de ea, cât si cei din sesul Izreel".
17. Dar Iosua a zis către casa lui Iosif, lui Efraim si lui Manase: "Tu esti mult la număr si ai putere multă. Deci nu vei avea numai o parte.
18. Muntele va fi al tău si pădurea. Tu îl vei curăti si va fi al tău până la capătul lui, căci tu vei izgoni pe Canaanei, desi ei au cărute de fier; desi ei sunt tari, tu îi vei birui".

18.
Partea lui Veniamin.

l. Atunci s-a adunat toată obstea fiilor lui Israel la Silo si au asezat acolo cortul adunării, căci tara fusese supusă de ei.
2. Dar dintre fiii lui Israel mai rămăseseră sapte semintii care nu-si primiseră încă părtile lor.
3. Atunci a zis Iosua către fiii lui Israel: "Oare mult veti rămâne voi nepăsători de a merge să luati mostenire tara pe care v-a dat-o Domnul Dumnezeul părintilor vostri?
4. "Dati câte trei oameni de semintie si eu îi voi trimite, iar ei, sculându-se, se vor duce prin tară si o vor descrie, cum trebuie să li se împartă în părti, si apoi vor veni la mine.
5. Să o împartă în sapte părti; Iuda să rămână în partea sa spre miazăzi, iar casa lui Iosif să rămână în partea sa la miazănoapte.
6. Voi însă întocmiti un plan al tării, împărtit în sapte părti si să mi-l aduceti si eu voi arunca sorti aici înaintea Domnului Dumnezeului nostru.
7. Levitii însă n-au parte între voi, căci preotia Domnului este partea lor. Iar Gad, Ruben si jumătate din semintia lui Manase si-au primit partea lor peste Iordan, spre răsărit, pe care le-a dat-o Moise, robul Domnului".
8. Atunci s-au sculat oamenii aceia si s-au dus. Dar Iosua a dat celor ce s-au dus să facă planul tării astfel de poruncă: "Duceti-vă si cutreierati tara, descrieti-o si vă întoarceti la mine, si eu vă voi arunca aici sorti înaintea Domnului, în Silo".
9. Si ei s-au dus, au cutreierat tara, au cercetat-o si au împărtit-o, după cetătile ei, în sapte părti, după un plan, si apoi au venit la Iosua în Silo.
10. Si le-a aruncat Iosua sorti în Silo, înaintea Domnului, si a împărtit Iosua acolo tara fiilor lui Israel în părtile ce li se cuvenea.
11. Întâiul sort a căzut semintiei fiilor lui Veniamin, după familiile lor. Partea lor după sort se întindea între fiii lui Iuda si fiii lui Iosif.
12. Hotarul lor de miazănoapte se începe de la Iordan si trece pe lângă Ierihon, pe partea de miazănoapte, si se urcă pe muntele de la apus si se sfârseste în pustiul Betaven.
13. De acolo hotarul merge spre Luz, pe partea de miazăzi a Luzului sau a Betelului; apoi hotarul, coborând spre Atarot-Adar, merge către muntele care e spre miazăzi de Bet-Horonul de jos.
14. Apoi hotarul se îndreaptă spre partea mării, pe la rniazăzi de muntele care vine la miazăzi de Bet-Horon sau Chiriat-Iearim, cetatea fiilor lui Iuda. Aceasta este latura de la apus.
15. Iar în partea de miazăzi, de la Chiriat-Iearim, hotarul merge spre mare si ajunge până la izvorul apei Neftoah.
16. Apoi hotarul se coboară spre capătul muntelui celui din fata văii Ben-Hinom, la miazănoapte, si se coboară pe valea Hinom spre partea de miazăzi a Iebusului si merge spre En-Roghel.
17. Apoi se întoarce de la miazănoapte si merge spre En-Semes si înaintează către Ghelilot, care e în fata înăltimii Adumium, si se coboară spre piatra lui Bohan, fiul lui Ruben.
18. Apoi trece pe la miazănoapte de Harabah si se coboară la hotarul Arabei;
19. De acolo hotarul trece pe lângă Bet-Hogla, pe la miazănoapte, si se sfârseste la, golful de miazănoapte al Mării Sărate, la capătul de miazăzi al Iordanului. Acesta e hotarul de miazăzi. Iar spre răsărit hotarul îl formează Iordanul.
20. Aceasta este partea fiilor lui Veniamin cu hotarele ei din toate părtile, după familiile lor.
21. Iar cetătile fiilor lui Veniamin, după familiile lor, sunt acestea: Ierihonul, Bet-Hogla si Emec-Chetit;
22. Bet-Harabah, temaraim si Betel;
23. Avim, Para si Ofra;
24. Chefar-Amonai, Ofni si Gheba: douăsprezece cetăti cu satele lor;
25. Ghibeon, Rama si Beerot;
26. Mitpa, Chefira si Mota;
27. Rechem, Irpeel si Tareala;
28. tela, Elef si Iebus sau Ierusalimul, Ghibeat si Chiriat: paisprezece cetăti cu satele lor. Aceasta este partea lui Veniamin, după familiile lor.

19.
Partea celorlaltor semintii si a lui Iosua.

1. Al doilea sort a căzut lui Simeon, semintiei fiilor lui Simeon, după familiile lor; partea lor de mostenire a fost între hotarele părtii fiilor lui Iuda.
2. În partea lor se aflau: Beerseba, Seba si Molada;
3. Hatar-Sual, Bala si Atem;
4. Eltolad, Betul si Horma;
5. ticlag, Bet-Marcabot si Hatar-Susa;
6. Bet-Lebaot si Saruhen: treisprezece cetăti cu satele lor.
7. Ain, Rimon, Eter si Asan: patru cetăti cu satele lor.
8. Si toate satele care se aflau împrejurul cetătilor acestora chiar până la Baalat-Beer-Ramatul de miazăzi. Aceasta este partea de mostenire a fiilor lui Simeon, după familiile lor.
9. Din mosia lui Iuda a fost despărtită partea fiilor lui Simeon. Deoarece partea fiilor lui Iuda era prea mare pentru ei, fiii lui Simeon au primit parte între hotarele mosiei lor.
10. Al treilea sort a căzut fiilor lui Zabulon, după familiile lor. Hotarul mostenirii lor se întindea până la Sarid,
11. Se ridica la apus până la Mareala si atingea Dabesetul si pârâul ce curge prin fata Iocneamului.
12. De la Sarid apuca îndărăt si mergea în partea de răsărit, spre răsăritul soarelui până la hotarul tinutului Chislot-Tabor si de aici apuca spre Dabrat si se urca către Iafia;
13. Apoi trecea spre răsărit la Ghet-Hefer, la Ita-Catin si mergea spre Rimon, Metora si Nea;
14. După aceea hotarul se întorcea de la miazănoapte către Hanaton si se termina în valea Iftah-El.
15. Mai departe: Catat, Nahalal, Simron, Idala si Betleem: douăsprezece cetăti cu satele lor.
16. Aceasta e partea fiilor lui Zabulon, după familiile lor, si acestea sunt cetătile lor.
17. Al patrulea sort a căzut lui Isahar, fiilor lui Isahar, după familiile lor.
18. În hotarul lor se cuprindeau: Izreel, Chesulot si Sunem;
19. Hafaraim, Sion si Anaharat;
20. Harabit, Chision si Ebet;
21. Remet, En-Ganim, En-Hada si Bet-Patet;
22. Si atingea Taborul, Sahatima si Bet-Semes si hotarul lor se termina la Iordan: saisprezece cetăti cu satele lor.
23. Aceasta e partea fiilor lui Isahar, după familiile lor si acestea sunt cetătile lor.
24. Al cincilea sort a căzut semintiei fiilor lui Aser, după familiile lor.
25. Hotarul lor trecea prin Helcat, Hali, Beten si Acsaf,
26. Alamelec, Amead si Miseal si hotarul lor atingea, spre apus Carmelul si Sihor-Libnat.
27. După aceea, hotarul se întorcea spre răsăritul soarelui la Bet-Dagon si atingea tinutul Zabulon si valea Iftah-El pe la miazănoapte si intra în hotarul Asatei la Bet-Emec si Neiel si mergea pe partea stângă a Cabulului.
28. Mai departe urmează Abdon, Rehob, Hamon si Cana, până la Sidonul cel Mare.
29. După aceea, hotarul se întorcea spre Rama până la orasul cel întărit al Tirului, apoi spre Hosa si se sfârseste la mare, în târgusorul Aczib.
30. După aceea, urmează: Aco, Afec si Rehob: douăzeci si două de cetăti si satele lor.
31. Aceasta este partea semintiei fiilor lui Aser, după familiile lor, si acestea sunt cetătile si satele lor.
32. Al saselea sort a căzut fiilor lui Neftali, semintiei fiilor lui Neftali, după familiile lor.
33. Hotarul lor mergea de la Helef si de la dumbrava cea din taananim către Adami-Necheb si Iabneel, până la Lacum si se sfârsea la Iordan.
34. De aici se întorcea hotarul spre apus, către Asnot-Tabor si de acolo mergea spre Hucoc si atingea tinutul Zabulonului în partea de miazăzi si tinutul Aser în partea de apus si tinutul lui Iuda la Iordan, spre răsăritul soarelui.
35. Cetăti întărite erau: tidim, ter, Hamat, Racat si Chineret,
36. Adama, Rama si Hator;
37. Chedes, Edrea si En-Hator;
38. Ireon, Migdal-El, Horem, Bet-Anat si Bet-Semes: nouăsprezece cetăti cu satele lor.
39. Aceasta "este partea semintiei fiilor lui Neftali, după familiile lor, si acestea sunt cetătile si satele lor.
40. Semintiei fiilor lui Dan, după familiile lor, i-a căzut al saptelea sort.
41. În hotarul mostenirii lor se cuprindeau: tora, Estaol si Ir-Semes;
42. Saalabin, Aialon si Itla;
43. Elon, Timnata si Ecron;
44. Elteche, Ghibeton si Baalat;
45. Iehud, Bene-Berac si Gat-Rimon;
46. Me-Iarcon si Haracon cu hotarele aproape de Iopi. S-a văzut însă că partea mostenirii fiilor lui Dan e mică pentru ei.
47. Atunci s-au dus fiii lui Dan cu război asupra Lesemului si l-au împresurat, l-au lovit cu sabia si l-au luat mostenire si s-au asezat pe el si l-au numit Lesemul lui Dan, după numele lui Dan, tatăl lor.
48. Aceasta este partea semintiei fiilor lui Dan, după familiile lor si acestea sunt cetătile si satele lor.
49. După ce au isprăvit împărtirea tării, prin sorti, fiii lui Israel au dat între ei parte de mostenire lui Iosua, fiul lui Navi.
50. După porunca Domnului, i-au dat lui cetatea Timnat-Serah, pe care a cerut-o el, în muntele lui Efraim. Si a zidit cetate si a locuit în ea.
51. Acestea sunt mosiile pe care Eleazar preotul, Iosua, fiul tui Navi, si căpeteniile familiilor le-au împărtit fiilor lui Israel, prin sorti, în Silo, înaintea fetei Domnului, la intrarea cortului adunării. Si asa s-a isprăvit împărtirea tării.

20.
Orasele de scăpare.

l. Si a zis Domnul către Iosua:
2. "Spune fiilor lui Israel: Faceti-vă orase de scăpare cum v-am zis Eu prin Moise,
3. Ca să poată scăpa acolo ucigasul care a ucis om din greseală, fără precugetare; si să fie orasele acestea loc de scăpare pentru cel ce a ucis, ca să nu moară de mâna celui ce răzbună sângele vărsat, înainte de a se înfătisa înaintea obstii la judecată.
4. Si cine va fugi în una din cetătile acestea să stea la poarta cetătii si să spună pricina sa în auzul bătrânilor cetătii si ei îl vor primi în cetate si-i vor da loc, ca să trăiască la ei.
5. Si când va alerga după el cel ce răzbună sângele, atunci ei nu trebuie să-l dea pe ucigas în mâinile lui, pentru că el a ucis fără să vrea pe aproapele său, neavând pe dânsul ură cu o zi sau cu două mai înainte.
6. Să trăiască el în cetatea aceasta până ce se va înfătisa înaintea obstii la judecată, până va muri arhiereul care va fi în acele zile. Apoi să se întoarcă ucigasul si să sa ducă în cetatea sa si la casa sa, în cetatea de unde a fugit".
7. Si au rânduit Chedesul în Galileea, în muntele Neftalimului; Sichemul în muntele Efraim si Chiriat-Arba sau Hebronul, în muntele lui Iuda.
8. Peste Iordan, în fata lerihonului, spre răsărit, au rânduit: Beterul în pustiu, la ses, în semintia lui Ruben; Ramot în Galaad, în semintia lui Gad; si Golan în Vasan, în semintia lui Manase.
9. Aceste cetăti le-au rânduit pentru toti fiii lui Israel si pentru străinii care trăiesc printre ei, ca să fugă acolo cel ce va ucide om din greseală, ca să nu moară de mâna celui ce răzbună sângele vărsat, până nu se va înfătisa înaintea obstii la judecată.

21.
Cetătile Levitilor.

l. Atunci Iosua a chemat semintia lui Ruben, a lui Gad si jumătate din a lui Manase si le-a zis:
2. "Voi ati împlinit toate câte v-a poruncit Domnul prin Moise si ati ascultat cuvintele mele întru toate câte v-am poruncit;
3. N-ati lăsat pe fratii vostri în toată această îndelungată vreme, până în ziua aceasta si ati împlinit cele ce se cuvenea a împlini după porunca Domnului Dumnezeului vostru.
4. Acum Domnul Dumnezeul vostru a linistit pe fratii vostri, cum le spusese. Întoarceti-vă dar si duceti-vă la corturile voastre, în pământul mostenirii voastre, pe care vi l-a dat Moise, sluga Domnului, peste Iordan.
S. Dar să vă siliti a împlini cu grijă poruncile si legea pe care v-a dat-o Moise, sluga Domnului: de a iubi pe Domnul Dumnezeul vostru, de a umbla în toate căile Lui, de a păzi poruncile Lui, de a vă lipi de El si de a-I sluji Lui din toată inima voastră si din tot sufletul vostru".
6. După aceea Iosua i-a binecuvântat si le-a dat drumul si ei s-au împărtit pe la corturile lor.
7. Unei jumătăti din semintia lui Manase i-a dat Moise parte în Vasan, iar celeilalte jumătăti i-a dat Iosua parte cu fratii lui dincoace de Iordan, spre apus. Si când le-a dat drumul Iosua pe la corturile lor si i-a binecuvântat,
8. Atunci le-a spus: "Cu mari bogătii vă întoarceti voi pe la corturile voastre, cu mare multime de vite si de argint, cu aur, cu aramă si cu fier si cu mare multime de haine: să împărtiti dar prada cu fratii vostri".
9. Si s-au întors fiii lui Ruben si ai lui Gad si jumătate din semintia lui Manase si au plecat de la fiii lui Israel din Silo, care e în pământul Canaanului, ca să meargă în tara Galaadului, în pământul mostenirii lor, pe care îl luaseră în stăpânire după porunca Domnului dată prin Moise.
10. Si ajungând în preajma Iordanului ce e în rara Canaan, fiii lui Ruben si fiii lui Gad si jumătate din semintia lui Manase au zidit acolo lângă Iordan jertfelnic, jertfelnic mare la vedere.
11. Si au auzit fiii lui Israel că se zicea: "Iată fiii lui Ruben si fiii lui Gad si jumătate din semintia lui Manase au zidit jertfelnic pe pământul Canaanului, în preajma Iordanului, în fata fiilor lui Israel".
12. Când au auzit acestea fiii lui Israel, s-a adunat toată obstea fiilor lui Israel la Silo, ca să meargă împotriva lor cu război.
13. Dar fiii lui Israel au trimis mai întâi la fiii lui Ruben, la fiii lui Gad si la jumătate din semintia lui Manase, în tara Galaadului, pe Finees, fiul preotului Eleazar,
14. Împreună cu zece căpetenii, câte o căpetenie de fiecare semintie a lui Israel de dincoace de Iordan; fiecare din acestia era căpetenie de mie din semintiile lui Israel.
15. Si au venit ei la fiii lui Ruben si la fiii lui Gad si la jumătatea semintiei lui Manase în pământul Galaadului si au vorbit cu ei si le-a zis:
16. "Asa grăieste toată obstea Domnului: Ce înseamnă nelegiuirea aceasta pe care ati făcut-o înaintea Domnului Dumnezeului lui Israel, abătându-vă acum de la Domnul Dumnezeul lui Israel, ridicându-vă jertfelnic si sculându-vă acum împotriva Domnului?
17. Nu vă ajunge oare păcatul din Peor, de care nu ne-am spălat nici până în ziua de astăzi si pentru care a fost bătută obstea de Domnul?
18. Si iată astăzi voi vă abateti de la Domnul! Astăzi voi vă sculati împotriva Domnului, iar mâine se va mânia Domnul pe toată obstea lui Israel.
19. Dacă însă pământul mostenirii voastre vi se pare necurat, atunci treceti în pământul mostenirii Domnului, unde se află cortul Domnului, luati-vă parte între noi, dar nu vă ridicati împotriva Domnului, nici împotriva noastră nu vă ridicati, zidindu-vă jertfelnic afară de cel al Domnului Dumnezeului nostru.
20. Oare n-a făcut singur Acan, fiul lui Zerah, nelegiuire, luând din cele date nimicirii, dar mânia a venit asupra a toată obstea fiilor lui Israel? Si oare numai el singur a murit pentru nelegiuire?"
21. Atunci fiii lui Ruben si fiii lui Gad si jumătate din semintia lui Manase, răspunzând la acestea, au zis căpeteniilor lui Israel:
22. "Dumnezeul dumnezeilor este Domnul si Domnul Dumnezeul dumnezeilor stie si să stie si Israel: de ne răzvrătim si ne abatem noi de la Domnul, atunci să nu ne crute pe noi Domnul astăzi!
23. Si dacă am ridicat noi un jertfelnic, ca să ne abatem de la Domnul Dumnezeul nostru si ca să aducem pe el arderi de tot si prinos de pâine si ca să săvârsim pe el jertfe de împăcare, atunci Domnul să ne ceară socoteală de aceasta!
24. Dar noi am făcut aceasta de teamă ca nu cumva în viitor fiii vostri să zică fiilor nostri: "Ce aveti voi cu Domnul Dumnezeul lui Israel?
25. Domnul a pus hotar între noi si voi, fiii lui Ruben si fiii lui Gad si jumătatea semintiei lui Manase, Iordanul; voi n-aveti deci nici o legătură cu Domnul". Si astfel fiii vostri nu vor îngădui fiilor nostri să se închine Domnului în Silo.
26. De aceea am zis noi: Să ne facem un jertfelnic, nu pentru arderi de tot nici pentru jertfe,
27. Ci ca să fie el între noi si voi, între urmasii nostri, mărturie că noi putem sluji Domnului cu arderile de tot ale noastre si cu jertfele noastre si cu cele de împăcare ale noastre, si pentru ca în vremurile viitoare să nu zică fiii vostri către fiii nostri: Voi nu aveti nici o legătură cu Domnul.
28. Si ziceam noi: Dacă ni se va zice astfel nouă si urmasilor nostri, atunci vom răspunde: Priviti chipul jertfelnicului Domnului pe care l-au făcut părintii nostri nu pentru arderi de tot si nu pentru jertfe, ci ca să fie mărturie între noi si voi si între fiii nostri si fiii vostri.
29. Să nu se întâmple una ca aceea ca să ne ridicăm noi împotriva Domnului si să ne abatem acum de la Domnul si să facem jertfelnic pentru arderi de tot si pentru prinos de pâine si pentru jertfe, afară de jertfelnicul Domnului Dumnezeu care se află înaintea cortului".
80. Iar preotul Finees si toate căpeteniile obstii si căpeteniile peste miile lui Israel, care erau cu dânsul, auzind cuvintele pe care le-au vorbit fiii lui Ruben si fiii lui Gad si jumătatea semintiei lui Manase, au rămas multumiti.
31. Si a zis Finees, fiul preotului Eleazar, către fiii lui Ruben si către fiii lui Gad si către jumătatea de semintie a lui Manase: "Astăzi am aflat noi că Domnul este în mijlocul nostru si că voi n-ati făcut prin aceasta o nelegiuire; acum ati izbăvit pe fiii lui Israel din mâna Domnului".
32. Si s-a întors Finees, fiul preotului Eleazar, si căpeteniile de la fiii lui Ruben si de la fiii lui Gad si de la jumătatea de semintie a lui Manase din pământul Galaadului în tara Canaan la fiii lui Israel si le-a adus răspunsul.
33. Si le-a plăcut aceasta fiilor lui Israel si au binecuvântat fiii lui Israel pe Dumnezeu si au zis să nu se mai ridice împotriva lor cu război, ca să pustiiască tara în care locuiau fiii lui Ruben si fiii lui Gad si jumătate din semintia lui Manase.
34. Iar fiii lui Ruben si fiii lui Gad si jumătate din semintia lui Manase au numit jertfelnicul Ed, adică mărturie, căci îsi ziceau: Acesta este mărturie între noi că Domnul este Dumnezeul nostru.

23.
Sfaturi si binecuvântări.

1. Apoi a adunat Iosua toate semintiile lui Israel la Sichem si a chemat pe bătrânii lui Israel, pe căpeteniile lui, pe judecătorii lui si pe mai-marii ostirii lui; si s-au înfătisat ei înaintea Domnului.
2. Si a zis Iosua către tot poporul: "Asa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: În vechime părintii vostri, Terah, tatăl lui Avraam si tatăl lui Nahor, au trăit dincolo de râu (Eufrat) si slujeau la alti dumnezei.
3. Dar Eu am luat pe părintele vostru Avraam de mână, de dincolo de Eufrat, si l-am povătuit către această tară a Canaanului si am înmultit sământa lui si i-am dat pe Isaac.
4. Lui Isaac i-am dat pe Iacov si pe Isav; lui Isav i-am dat muntele Seir de mostenire, iar Iacov si fiii lui s-au pogorât în Egipt si au ajuns acolo popor mare, tare si mult la număr si Egiptenii au început să-i strâmtoreze.
5. Dar am trimis pe Moise si pe Aaron si am lovit Egiptul cu semne pe care le-am făcut Eu acolo si apoi v-am scos pe voi.
6. Eu am scos pe părintii vostri din Egipt si ati venit la Marea Rosie. Atunci Egiptenii au alergat după părintii vostri cu care si cu călăreti până la Marea Rosie.
7. Iar ei au strigat către Domnul si El a pus nor între voi si Egipteni si a adus asupra lor marea care i-a si acoperit. Ochii vostri au văzut ce am făcut Eu în Egipt. După aceea, ati rămas voi multă vreme în pustiu.
8. Apoi v-am dus Eu asupra Amoreilor care locuiau peste Iordan; si ei s-au luptat cu voi, dar Eu i-am dat în mâinile voastre si ati primit de mostenire tara lor si Eu i-am stârpit înaintea voastră.
9. S-a sculat apoi Balac, fiul lui Sefor, regele Moabului, si a pornit cu război asupra lui Israel si a trimis să cheme pe Valaam, fiul lui Beor, ca să vă blesteme;
10. Dar Eu n-am voit să ascult pe Valaam si el v-a binecuvântat si v-am izbăvit din mâinile lui Balac.
11. După aceea ati trecut Iordanul si ati venit la Ierihon. Atunci au început a se lupta cu voi locuitorii Ierihonului, apoi Amoreii, Ferezeii, Canaaneii, Heteii, Ghergheseii, Heveii si Iebuseii, dar Eu i-am dat în mâinile voastre.
12. Trimis-am înaintea voastră viespi care au gonit de la voi pe cei doi regi ai Amoreilor; nu cu sabia ta, nici cu arcul tău ai făcut acestea.
13. Si v-am dat tara cu care nu v-aii ostenit si cetătile pe care nu le-aii zidit si trăiti în ele; din viile si din grădinile de măslini pe care nu le-ati sădit, iată, mâncati roade.
14. Temeti-vă dar de Domnul si-I slujiti Lui cu credinciosie si curătenie. Lepădati dumnezeii cărora au slujit părintii vostri dincolo de râu si în Egipt si slujiti Domnului.
15. Iar dacă nu vă place să slujiti Domnului, atunci alegeti-vă acum cui veti sluji: sau dumnezeilor cărora au slujit părintii vostri cei de peste râu sau dumnezeilor Amoreilor, în tara căl-ora trăiti. Eu însă si casa mea vom sluji Domnului, că sfânt este!"
16. Si a răspuns poporul si a zis: "Departe de noi. gândul să părăsim pe Domnul si să ne apucăm să slujim la alti dumnezei,
17. Căci Domnul este Dumnezeul nostru; El ne-a scos pe noi si pe părintii nostri din tara Egiptului, din casa robiei si a făcut Înaintea ochilor nostri minuni mari si ne-a păzit în toată calea pe care am umblat si printre toate popoarele pe la care am trecut.
18. Domnul a alungat de la noi toate popoarele si pe Amoreii care trăiau în tara aceasta. De aceea si noi vom sluji Domnului, căci El este Dumnezeul nostru!"
19. Si a zis Iosua poporului: "Nu veti putea să slujiti Domnului Dumnezeu, căci El este Dumnezeu sfânt, Dumnezeu zelos si nu va răbda nelegiuirile voastre, nici păcatele voastre.
20. Dacă voi veti părăsi pe Domnul si veti sluji la dumnezei străini, atunci El va aduce asupra voastră răul si vă va stârpi, după ce v-a făcut bine".
21. Iar poporul a zis către Iosua: "Nu, noi Domnului vom sluji".
22. Iosua însă a zis poporului: "Vă sunteti voi martori că v-aii ales pe Domnul să-I slujiti?" Ei au răspuns: "Suntem martori!"
23. "Asadar, a adăugat Iosua, lepădati dumnezeii străini pe care îi aveti si întoarceti-vă inima către Domnul Dumnezeul lui Israel!"
24. Si a zis poporul către Iosua: "Domnului Dumnezeului nostru vom sluji si glasul Lui vom asculta!"
25. Si a încheiat Iosua cu poporul legământ în ziua aceea si i-a dat legi si porunci în Sichem, înaintea cortului Domnului Dumnezeului lui Israel.
26. Si a scris Iosua cuvintele acestea în cartea legii lui Dumnezeu si a luat o piatră mare si a pus-o acolo sub stejarul care era lângă locasul sfânt al Domnului.
27. Apoi a zis Iosua către tot poporul: "Iată piatra aceasta ne va fi mărturie, căci ea a auzit toate cuvintele Domnului, pe care le-a grăit El cu noi astăzi. Să fie dar ca mărturie împotriva voastră în zilele viitoare, ca să nu mintiti înaintea Domnului Dumnezeului vostru!"
28. Si a dat Iosua drumul poporului si s-a întors fiecare la mostenirea lui.
29. Si a murit după aceea Iosua, fiul lui Navi, robul Domnului, fiind de o sută zece ani.
30. Si l-au îngropat în tinutul mostenirii sale la Timnat-Serah, care e în muntele Efraim, la miazănoapte de muntele Gaas. Si au pus acolo cu dânsul, în mormântul în care l-au îngropat, cutitele cele de piatră cu care Iosua a tăiat împrejur pe fiii lui Israel în Ghilgal, când i-a scos pe ei din Egipt, cum poruncise Domnul, si sunt ele acolo până în ziua de astăzi.
31. Israel a slujit Domnului în toate zilele lui Iosua si în toate zilele bătrânilor a căror viată s-a prelungit după Iosua si care văzuseră toate lucrurile Domnului, pe care le făcuse El cu Israel.
32. Oasele lui Iosif, pe care le aduseseră fiii lui Israel din Egipt, le-au îngropat în Sichem, în partea de tarină pe care o cumpărase Iacov de la fiii lui Hemor, tatăl lui Sichem, cu o sută de arginti, si care căzuse de mostenire fiilor lui Iosif.
33. După aceasta a murit si Eleazar, fiul lui Aaron, arhiereul, si l-au îngropat în Ghibeea, orasul lui Finees, fiul lui, care i se dăduse în muntele Efraim.
34. În ziua aceea fiii lui Israel, luând chivotul lui Dumnezeu, l-au dus cu ei, iar Finees a fost preot în locul lui Eleazar, tatăl său, până ce a murit si a fost îngropat în cetatea sa Ghibeea.
35. Iar fiii lui Israel s-au dus fiecare la locul său si în cetatea sa. Si au început fiii lui Israel a sluji Astartei si lui Astarot si dumnezeilor popoarelor vecine. De aceea i-a dat Domnul în mâinile lui Eglon, regele Moabului, si i-a stăpânit optsprezece ani.