23.
Iisus inaintea lui Irod. Judecata, rastignirea, moartea si ingroparea.
1. Si sculandu-se toata multimea acestora, L-au dus inaintea lui Pilat.
2. Si au inceput sa-L parasca, zicand: Pe Acesta L-am gasit razvratind
neamul nostru si impiedicand sa dam dajdie Cezarului si zicand ca El este
Hristos rege.
3. Iar Pilat L-a intrebat, zicand: Tu esti regele iudeilor? Iar El,
raspunzand, a zis: Tu zici.
4. Si Pilat a zis catre arhierei si catre multimi: Nu gasesc nici o
vina in Omul acesta.
5. Dar ei staruiau, zicand ca intarata poporul, invatand prin toata
Iudeea, incepand din Galileea pana aici.
6. Si Pilat auzind, a intrebat daca omul este galileian.
7. Si afland ca este sub stapanirea lui Irod, l-a trimis la Irod, care
era si el in Ierusalim in acele zile.
8. Iar Irod, vazand pe Iisus, s-a bucurat foarte, ca de multa vreme
dorea sa-L cunoasca pentru ca auzise despre El, si nadajduia sa vada vreo
minune savarsita de El.
9. Si L-a intrebat Irod multe lucruri, dar El nu i-a raspuns nimic.
10. Si arhiereii si carturarii erau de fata, invinuindu-L foarte tare.
11. Iar Irod, impreuna cu ostasii sai, batjocorindu-L si luandu-L in
ras, L-a imbracat cu o haina stralucitoare si L-a trimis iarasi la Pilat.
12. Si in ziua aceea, Irod si Pilat s-au facut prieteni unul cu altul,
caci mai inainte erau in dusmanie intre ei.
13. Iar Pilat, chemand arhiereii si capeteniile si poporul,
14. A zis catre ei: Ati adus la mine pe Omul acesta, ca pe un razvratitor
al poporului; dar iata eu, cercetandu-L in fata voastra, nici o vina n-am
gasit in acest Om, din cele ce aduceti impotriva Lui.
15. Si nici Irod n-a gasit, caci L-a trimis iarasi la noi. Si iata,
El n-a savarsit nimic vrednic de moarte.
16. Deci, pedepsindu-L, Īl voi elibera.
17. Si trebuia, la praznic, sa le elibereze un vinovat.
18. Dar ei, cu totii, au strigat, zicand: Ia-L pe Acesta si elibereaza-ne
pe Baraba,
19. Care era aruncat in temnita pentru o rascoala facuta in cetate
si pentru omor.
20. Si iarasi le-a vorbit Pilat, voind sa le elibereze pe Iisus.
21. Dar ei strigau, zicand: Rastigneste-L! Rastigneste-L!
22. Iar el a zis a treia oara catre ei: Ce rau a savarsit Acesta? Nici
o vina de moarte nu am aflat intru El. Deci, pedepsindu-L, Īl voi elibera.
23. Dar ei staruiau, cerand cu strigate mari ca El sa fie rastignit,
si strigatele lor au biruit.
24. Deci Pilat a hotarat sa se implineasca cererea lor.
25. Si le-a eliberat pe cel aruncat in temnita pentru rascoala si ucidere,
pe care il cereau ei, iar pe Iisus L-a dat in voia lor.
26. Si pe cand Īl duceau, oprind pe un oarecare Simon Cirineul, care
venea din tarina, i-au pus crucea, ca s-o duca in urma lui Iisus.
27. Iar dupa El venea multime multa de popor si de femei, care se bateau
in piept si Īl plangeau.
28. Si intorcandu-Se catre ele, Iisus le-a zis: Fiice ale Ierusalimului,
nu Ma plangeti pe Mine, ci pe voi plangeti-va si pe copiii vostri.
29. Caci iata, vin zile in care vor zice: Fericite sunt cele sterpe
si pantecele care n-au nascut si sanii care n-au alaptat!
30. Atunci vor incepe sa spuna muntilor: Cadeti peste noi; si dealurilor:
Acoperiti-ne.
31. Caci daca fac acestea cu lemnul verde, cu cel uscat ce va fi?
32. Si erau dusi si altii, doi facatori de rele, ca sa-i omoare impreuna
cu El.
33. Si cand au ajuns la locul ce se cheama al Capatanii, L-au rastignit
acolo pe El si pe facatorii de rele, unul de-a dreapta si unul de-a stanga.
34. Iar Iisus zicea: Parinte, iarta-le lor, ca nu stiu ce fac. Si impartind
hainele Lui, au aruncat sorti.
35. Si sta poporul privind, iar capeteniile isi bateau joc de El, zicand:
Pe altii i-a mantuit; sa Se mantuiasca si pe Sine Īnsusi, daca El este
Hristosul, alesul lui Dumnezeu.
36. Si Īl luau in ras si ostasii care se apropiau, aducandu-I otet.
37. Si zicand: Daca Tu esti regele iudeilor, mantuieste-Te pe Tine
Īnsuti!
38. Si deasupra Lui era scris cu litere grecesti, latinesti si evreiesti:
Acesta este regele iudeilor.
39. Iar unul dintre facatorii de rele rastigniti, Īl hulea zicand:
Nu esti Tu Hristosul? Mantuieste-Te pe Tine Īnsuti si pe noi.
40. Si celalalt, raspunzand, il certa, zicand: Nu te temi tu de Dumnezeu,
ca esti in aceeasi osanda?
41. Si noi pe drept, caci noi primim cele cuvenite dupa faptele noastre;
Acesta insa n-a facut nici un rau.
42. Si zicea lui Iisus: Pomeneste-ma, Doamne, cand vei veni in imparatia
Ta.
43. Si Iisus i-a zis: Adevarat graiesc tie, astazi vei fi cu Mine in
rai.
44. Si era acum ca la ceasul al saselea si intuneric s-a facut peste
tot pamantul pana la ceasul al noualea.
45. Cand soarele s-a intunecat; iar catapeteasma templului s-a sfasiat
pe la mijloc.
46. Si Iisus, strigand cu glas tare, a zis: Parinte, in mainile Tale
incredintez duhul Meu. Si acestea zicand, Si-a dat duhul.
47. Iar sutasul, vazand cele ce s-au facut, a slavit pe Dumnezeu, zicand:
Cu adevarat, Omul Acesta drept a fost.
48. Si toate multimile care venisera la aceasta priveliste, vazand
cele intamplate, se intorceau batandu-si pieptul.
49. Si toti cunoscutii Lui, si femeile care Īl insotisera din Galileea,
stateau departe, privind acestea.
50. Si iata un barbat cu numele Iosif, sfetnic fiind, barbat bun si
drept,
51. - Acesta nu se invoise cu sfatul si cu fapta lor. El era din Arimateea,
cetate a iudeilor, asteptand imparatia lui Dumnezeu.
52. Acesta, venind la Pilat, a cerut trupul lui Iisus.
53. Si coborandu-L, L-a infasurat in giulgiu de in si L-a pus intr-un
mormant sapat in piatra, in care nimeni, niciodata, nu mai fusese pus.
54. Si ziua aceea era vineri, si se lumina spre sambata.
55. Si urmandu-I femeile, care venisera cu El din Galileea, au privit
mormantul si cum a fost pus trupul Lui.
56. Si, intorcandu-se, au pregatit miresme si miruri; iar sambata s-au
odihnit, dupa Lege.
24.
Īnvierea Domnului. El Se arata ucenicilor care mergeau spre Emaus
si apoi apostolilor. Īnaltarea la cer.
1. Iar in prima zi dupa sambata, foarte de dimineata, au venit ele la
mormant, aducand miresmele pe care le pregatisera.
2. Si au gasit piatra rasturnata de pe mormant.
3. Si intrand, nu au gasit trupul Domnului Iisus.
4. Si fiind ele inca nedumerite de aceasta, iata doi barbati au stat
inaintea lor, in vesminte stralucitoare.
5. Si, infricosandu-se ele si plecandu-si fetele la pamant, au zis
aceia catre ele: De ce cautati pe Cel viu intre cei morti?
6. Nu este aici, ci S-a sculat. Aduceti-va aminte cum v-a vorbit, fiind
inca in Galileea,
7. Zicand ca Fiul Omului trebuie sa fie dat in mainile oamenilor pacatosi
si sa fie rastignit, iar a treia zi sa invieze.
8. Si ele si-au adus aminte de cuvantul Lui.
9. Si intorcandu-se de la mormant, au vestit toate acestea celor unsprezece
si tuturor celorlalti.
10. Iar ele erau: Maria Magdalena, si Ioana si Maria lui Iacov si celelalte
impreuna cu ele, care ziceau catre apostoli acestea.
11. Si cuvintele acestea au parut inaintea lor ca o aiurare si nu le-au
crezut.
12. Si Petru, sculandu-se, a alergat la mormant si, plecandu-se, a
vazut giulgiurile singure zacand. Si a plecat, mirandu-se in sine de ceea
ce se intamplase.
13. Si iata, doi dintre ei mergeau in aceeasi zi la un sat care era
departe de Ierusalim, ca la saizeci de stadii, al carui nume era Emaus.
14. Si aceia vorbeau intre ei despre toate intamplarile acestea.
15. Si pe cand vorbeau si se intrebau intre ei. si Iisus Īnsusi, apropiindu-Se,
mergea impreuna cu ei.
16. Dar ochii lor erau tinuti ca sa nu-L cunoasca.
17. Si El a zis catre ei: Ce sunt cuvintele acestea pe care le schimbati
unul cu altul in drumul vostru? Iar ei s-au oprit, cuprinsi de intristare.
18. Raspunzand, unul cu numele Cleopa a zis catre El: Tu singur esti
strain in Ierusalim si nu stii cele ce s-au intamplat in el in zilele acestea?
19. El le-a zis: Care? Iar ei I-au raspuns: Cele despre Iisus Nazarineanul,
Care era prooroc puternic in fapta si in cuvant inaintea lui Dumnezeu si
a intregului popor.
20. Cum L-au osandit la moarte si L-au rastignit arhiereii si mai-marii
nostri;
21. Iar noi nadajduiam ca El este Cel ce avea sa izbaveasca pe Israel;
si, cu toate acestea, astazi este a treia zi de cand s-au petrecut acestea.
22. Dar si niste femei de ale noastre ne-au spaimantat ducandu-se dis-de-dimineata
la mormant,
23. Si, negasind trupul Lui, au venit zicand ca au vazut aratare de
ingeri, care le-au spus ca El este viu.
24. Iar unii dintre noi s-au dus la mormant si au gasit asa precum
spusesera femeile, dar pe El nu L-au vazut.
25. Si El a zis catre ei: O, nepriceputilor si zabavnici cu inima ca
sa credeti toate cate au spus proorocii!
26. Nu trebuia oare, ca Hristos sa patimeasca acestea si sa intre in
slava Sa?
27. Si incepand de la Moise si de la toti proorocii, le-a talcuit lor,
din toate Scripturile cele despre El.
28. Si s-au apropiat de satul unde se duceau, iar El se facea ca merge
mai departe.
29. Dar ei Īl rugau staruitor, zicand: Ramai cu noi ca este spre seara
si s-a plecat ziua. Si a intrat sa ramana cu ei.
30. Si, cand a stat impreuna cu ei la masa, luand El painea, a binecuvantat
si, frangand, le-a dat lor.
31. Si s-au deschis ochii lor si L-au cunoscut; si El s-a facut nevazut
de ei.
32. Si au zis unul catre altul: Oare, nu ardea in noi inima noastra,
cand ne vorbea pe cale si cand ne talcuia Scripturile?
33. Si, in ceasul acela sculandu-se, s-au intors la Ierusalim si au
gasit adunati pe cei unsprezece si pe cei ce erau impreuna cu ei,
34. Care ziceau ca a inviat cu adevarat Domnul si S-a aratat lui Simon.
35. Si ei au istorisit cele petrecute pe cale si cum a fost cunoscut
de ei la frangerea painii.
36. Si pe cand vorbeau ei acestea, El a stat in mijlocul lor si le-a
zis: Pace voua.
37. Iar ei, inspaimantandu-se si infricosandu-se, credeau ca vad duh.
38. Si Iisus le-a zis: De ce sunteti tulburati si pentru ce se ridica
astfel de ganduri in inima voastra?
39. Vedeti mainile Mele si picioarele Mele, ca Eu Īnsumi sunt; pipaiti-Ma
si vedeti, ca duhul nu are carne si oase, precum Ma vedeti pe Mine ca am.
40. Si zicand acestea, le-a aratat mainile si picioarele Sale.
41. Iar ei inca necrezand de bucurie si minunandu-se, El le-a zis:
Aveti aici ceva de mancare?
42. Iar ei i-au dat o bucata de peste fript si dintr-un fagure de miere.
43. Si luand, a mancat inaintea lor.
44. Si le-a zis: Acestea sunt cuvintele pe care le-am grait catre voi
fiind inca impreuna cu voi, ca trebuie sa se implineasca toate cele scrise
despre Mine in Legea lui Moise, in prooroci si in psalmi.
45. Atunci le-a deschis mintea ca sa priceapa Scripturile.
46. Si le-a spus ca asa este scris si asa trebuie sa patimeasca Hristos
si asa sa invieze din morti a treia zi.
47. Si sa se propovaduiasca in numele Sau pocainta spre iertarea pacatelor
la toate neamurile, incepand de la Ierusalim.
48. Voi sunteti martorii acestora.
49. Si iata, Eu trimit peste voi fagaduinta Tatalui Meu; voi insa sedeti
in cetate, pana ce va veti imbraca cu putere de sus.
50. Si i-a dus afara pana spre Betania si, ridicandu-Si mainile, i-a
binecuvantat.
51. Si pe cand ii binecuvanta, S-a despartit de ei si S-a inaltat la
cer.
52. Iar ei, inchinandu-se Lui, s-au intors in Ierusalim cu bucurie
mare.
53. Si erau in toata vremea in templu, laudand si binecuvantand pe
Dumnezeu. Amin.