Analiză candidați la alegerile prezidențiale din România 2025

Analiza candidaților la alegerile prezidențiale din 2025
Alegerile prezidențiale din 2025 aduc în fața electoratului 11 candidați, fiecare cu un profil distinct. Printre aceștia se numără atât figuri politice consacrate, cât și independenți sau candidați ai partidelor mai mici. Vom evalua, pentru fiecare candidat, șase criterii esențiale – integritate, competență, viziune, stat de drept, comunicare și reprezentare externă –, acordând note de la 0 la 10 pentru fiecare criteriu. La final, calculăm un scor total procentual (suma notelor / 60 * 100) care indică procentajul din profilul „președintelui ideal” întrunit de acel candidat. În analiză sunt incluși toți candidații înscriși oficial, inclusiv cei care nu au participat la dezbaterea finală televizată. Sursa principală a informațiilor o constituie dezbaterea prezidențială Antena3 CNN (transcrierea acesteia) și surse publice actualizate.
George Simion (AUR)
Liderul Alianței pentru Unirea Românilor, George Simion, reprezintă curentul naționalist-populist. Deși partidul său a obținut un scor important în primul tur al alegerilor precedente, Simion însuși nu a participat la unele dezbateri cheie, alegând o strategie de comunicare directă cu baza sa. Evaluarea sa pe criterii:
Integritate și etică personală: Nu este implicat în cazuri de corupție financiară, însă retorica adesea extremistă și acțiunile controversate (de exemplu, instigarea protestelor violente) ridică semne de întrebare privind etica sa. A fost acuzat că face parte din „sistem” în ciuda discursului anti-sistem („cum își poate cineva imagina că el nu este partea sistemului când și-a clădit ditamai partidul?”). Scor: 3/10
Competență administrativă și experiență politică: Nu are experiență administrativă; înainte de a fi deputat, a activat ca militant unionist. Capacitatea sa organizatorică s-a manifestat în construirea rapidă a AUR, însă lipsesc realizări concrete în guvernare. Scor: 4/10
Viziune strategică pentru România: Programul său este centrat pe naționalism și suveranitate, fără soluții economice sau sociale bine definite. Viziunea propusă (ex. unirea cu R. Moldova, opoziția față de UE) este considerată de mulți analiști drept nerealistă și riscantă pentru stabilitatea țării. Scor: 4/10
Respectarea și promovarea statului de drept și democrației: Discursul lui Simion a fost adesea antieuropean și împotriva instituțiilor statului. AUR a fost acuzat de dezinformare și atitudini iliberale. Evitarea dezbaterilor și atacurile la adresa presei și justiției indică un angajament scăzut față de valorile democratice. Scor: 2/10
Abilități de comunicare și leadership: Carismatic pentru nucleul dur al susținătorilor săi, știe să folosească mediul online și evenimentele de stradă pentru a mobiliza mase. Pe de altă parte, mesajele sale conțin adesea elemente de ură și demagogie. Comunicarea este eficientă ca stil, dar deficitară ca substanță și reconciliere. Scor: 6/10
Capacitate de a reprezenta România în plan extern: Foarte scăzută. George Simion este privit cu reticență pe plan extern din cauza pozițiilor sale eurosceptice și pro-ruse. De altfel, a avut interdicție de intrare în Republica Moldova o perioadă, iar abilitatea sa de a dialoga diplomatic cu UE sau NATO este îndoielnică. Scor: 2/10
Total: 21/60 – 35% din profilul „președintelui ideal”.
Nicușor Dan (Independent susținut de USR și aliați)
Nicușor Dan, primarul general al Capitalei, candidează ca independent susținut de o coaliție de formațiuni reformiste (USR, PMP, Forța Dreptei ș.a.​
ro.wikipedia.org
). Fondator al USB/USR și cunoscut activist civic, el mizează pe un mesaj de integritate și modernizare a administrației. Evaluarea sa:
Integritate și etică personală: Reputația lui Nicușor Dan este una de onestitate. Nu a fost implicat în scandaluri de corupție și și-a construit cariera ca activist împotriva abuzurilor urbanistice din București. Susținătorii îl apreciază pentru corectitudine și principii, considerând că „Nicușor spune lucruri cu conținut și că le poate îndeplini”. Scor: 9/10
Competență administrativă și experiență politică: Ca primar al Bucureștiului din 2020, are experiență în gestionarea unei administrații complexe, deși rezultatele sunt mixte. A reușit anumite îmbunătățiri (transport public, investiții în termoficare​
stirileprotv.ro
), dar a fost criticat pentru ritmul lent al schimbărilor și comunicarea deficitară cu cetățenii. Anterior a fost deputat în Parlament (2016–2020​
ro.wikipedia.org
). Scor: 6/10
Viziune strategică pentru România: Nicușor Dan propune o Românie onestă, în care instituțiile servesc cetățeanul, nu interese de grup​
ro.wikipedia.org
. Viziunea sa pune accent pe transparență, digitalizare și dezvoltare urbană durabilă, precum și pe continuarea parcursului pro-occidental. Totuși, programul său poate părea tehnocrat și mai puțin atractiv emoțional pentru publicul larg. Scor: 7/10
Respectarea și promovarea statului de drept și democrației: A fost mereu un susținător ferm al statului de drept, implicându-se civic împotriva corupției locale. Ca președinte, ar continua linia pro-justiție (a fost sprijinit explicit de forțele reformiste​
ro.wikipedia.org
). Nu a manifestat derapaje antidemocratice; dimpotrivă, și-a câștigat notorietatea luptând în instanță pentru respectarea legii. Scor: 9/10
Abilități de comunicare și leadership: Acesta este punctul slab al lui Nicușor Dan. Este un lider modest, rezervat, cu un stil tehnic de comunicare. Nu excelează în discursuri mobilizatoare, iar în dezbateri se concentrează pe date și argumente, uneori pierzând atenția publicului. Chiar susținătorii recunosc că îi lipsește carisma unui politician tradițional. Scor: 5/10
Capacitate de a reprezenta România în plan extern: Nicușor Dan are studii în Franța și o rețea de contacte în mediul academic internațional. E adeptul valorilor europene, ceea ce îl face acceptabil pe scena externă. Totuși, îi lipsește experiența diplomatică directă și șlefuirea unui om de stat cu anvergură internațională. Probabil s-ar descurca rezonabil, dar fără strălucire. Scor: 6/10
Total: 42/60 – 70% din profilul ideal.
Crin Antonescu (Alianța România Înainte – PNL, PSD, UDMR)
Crin Antonescu revine în politică drept candidatul susținut de Alianța Electorală „România Înainte” (A.RO), care reunește principalele partide de guvernământ (PNL, PSD, UDMR și grupul minorităților naționale)​
ro.wikipedia.org
. Fost președinte al PNL, fost președinte interimar al României în 2012 și figură marcantă a politicii în anii 2000, Antonescu mizează pe experiență și pe susținerea unei coaliții largi. Evaluarea sa:
Integritate și etică personală: Crin Antonescu nu a fost implicat în fapte de corupție sau scandaluri de integritate. A traversat însă numeroase alianțe politice (de la aliatul PSD în USL, la candidatul dreptei reunite acum), ceea ce unii consideră oportunism politic. În ansamblu, are o imagine relativ curată, pătată doar de unele atacuri reciproce din trecut cu adversarii. Scor: 7/10
Competență administrativă și experiență politică: Are o îndelungată experiență: deputat (1992–2008) și senator (2008–2016)​
ro.wikipedia.org
, fost președinte al Senatului și chiar președinte interimar al țării (2012) în contextul suspendării lui Traian Băsescu. A condus PNL și a participat la guvernare. Această carieră îi conferă o bună cunoaștere a mecanismelor statului. Scor: 8/10
Viziune strategică pentru România: Mesajul său actual, „România, înainte!”, sugerează continuarea parcursului euro-atlantic și dezvoltarea economiei. Fiind candidatul unei mari alianțe, programul său caută echilibrul între măsuri liberale și social-democrate. Cu toate acestea, criticii observă că Antonescu nu a propus idei noi sau reforme profunde, ci mai degrabă o întoarcere la normalitate și stabilitate. Scor: 6/10
Respectarea și promovarea statului de drept și democrației: Ca liberal vechi, Antonescu și-a declarat susținerea pentru valorile democratice. Totuși, episodul suspendării președintelui din 2012 a ridicat îngrijorări occidentale privind statul de drept – el a fost atunci președinte interimar și a susținut demersul care a fost criticat de UE. În ultimii ani s-a poziționat contra extremismului și a chemat la dezbateri deschise. Per ansamblu, respectă regulile democratice, dar are în istoric acel moment controversat. Scor: 6/10
Abilități de comunicare și leadership: Crin Antonescu este recunoscut ca un foarte bun orator, cu discurs elevat și replici abile. În trecut captiva audiența în dezbateri televizate prin retorică și charismă. Leadership-ul său a fost vizibil când a condus PNL la victorii (2009 – scor neașteptat de mare, 2012 – co-președinte USL victorios). Un minus a fost că s-a retras brusc din viața publică în 2014, lăsând impresia de instabilitate. Scor: 9/10
Capacitate de a reprezenta România în plan extern: A participat la numeroase întâlniri internaționale ca președinte al Senatului și președinte interimar, dar nu este poliglot și nu are profilul unui diplomat de carieră. Totuși, fiind susținut de marile partide pro-UE, ar beneficia de încredere din partea partenerilor externi. Poate purta un dialog decent, în special în spațiul european, însă nu are prestigiul internațional al unui fost prim-ministru sau comisar european, de exemplu. Scor: 7/10
Total: 43/60 – 72% din profilul ideal.
Victor Ponta (Independent susținut de PRR și PER)
Victor Ponta, fost prim-ministru (2012–2015) și fost lider al PSD, candidează ca independent, sprijinit de partidul său mai nou (PRR – Probabil Partidul „România pe primul loc”) și de Partidul Ecologist​
ro.wikipedia.org
. Ponta încearcă o revenire politică promovând un mesaj naționalist moderat și experiența sa de șef al Guvernului. Să vedem cum stă la criterii:
Integritate și etică personală: Imaginea lui Ponta a fost afectată grav de scandalul de plagiat al tezei de doctorat. Universitatea București a constatat că Victor Ponta a copiat 115 pagini din 297 în lucrarea sa doctorală​
hotnews.ro
. Deși a scăpat de urmărire penală și și-a recâștigat titlul printr-o decizie CCR, rămâne o pată morală. Pe plan judiciar, a fost cercetat în dosarul Turceni-Rovinari, însă a fost achitat definitiv în 2023. Totuși, asocierea cu nume ca Sebastian Ghiță și episodul „Altă întrebare” (modificările la Codul penal din 2013) ridică semne de întrebare privind devotamentul său față de etică. Scor: 4/10
Competență administrativă și experiență politică: Ponta are o experiență guvernamentală considerabilă. Ca prim-ministru, a gestionat economia în perioadă de creștere (2013-2015), a condus un cabinet și a deținut și funcții ministeriale anterior. De asemenea, e deputat din 2004​
ro.wikipedia.org
. Chiar dacă mandatul său s-a încheiat în contextul protestelor de după tragedia Colectiv, din punct de vedere administrativ el cunoaște bine actul de guvernare. Scor: 8/10
Viziune strategică pentru România: Sloganul său – „România pe primul loc” – sugerează un patriotism economic și social. Ponta promite creșteri de pensii și salarii, impozite reduse pentru producție internă și o politică externă echilibrată între Vest și parteneriatele emergente. Viziunea sa încearcă să combine orientarea pro-UE (nu contestă parcursul european) cu elemente național-populiste menite să recâștige electoratul dezamăgit. Nu este o viziune revoluționară, dar are coerență cu profilul unui social-democrat modern. Scor: 7/10
Respectarea și promovarea statului de drept și democrației: Acesta e un capitol delicat. Ca premier, Ponta a avut adesea relații tensionate cu justiția anticorupție (DNA) și presa, fiind acuzat că a încercat subordonarea TVR și CNA. Suspendarea lui Băsescu din 2012 (pe care a susținut-o alături de Antonescu) a fost privită critic de partenerii occidentali. Totuși, în ultimii ani Ponta s-a poziționat contra extremismului și a pledat pentru stabilitate democratică. Per ansamblu, și-a respectat obligațiile constituționale (a demisionat în urma protestelor pașnice, de pildă), dar angajamentul său față de statul de drept pare dictat de context (ex.: contestă justiția când îi afectează tabăra). Scor: 5/10
Abilități de comunicare și leadership: Victor Ponta excelează adesea în comunicare. Are șarm, spirit de replică și experiență în dezbateri. În campania din 2014 a fost foarte prezent în media și a dominat primul tur detașat, semn că știe să convingă electoral. Totuși, uneori umorul și atitudinea relaxată i-au fost detriment (celebrul episod cu selfie-ul din Dubai în timpul crizei politice). Ca lider, a condus o coaliție amplă (USL) și partidul mare (PSD) – deci are și abilități organizaționale. Scor: 8/10
Capacitate de a reprezenta România în plan extern: Ca fost prim-ministru, Ponta are contacte la nivel înalt și înțelege jocul geopolitic. S-a întâlnit cu lideri UE, a avut relații pragmatice cu SUA și China. Vorbește limba engleză satisfăcător. Un aspect negativ a fost retorica ușor naționalistă în campanie, care poate genera neîncredere externă. Per total însă, Ponta ar putea reprezenta țara în mod competent, deși nu cu strălucirea unui diplomat de carieră. Scor: 7/10
Total: 39/60 – 65% din profilul ideal.
Elena Lasconi (USR)
Elena Lasconi, candidata Uniunii Salvați România, este o figură relativ nouă pe scena națională, dar care a produs surpriza alegerilor: în 2024 a obținut locul al doilea în primul tur, depășindu-l la limită pe candidatul PSD, Marcel Ciolacu​
libertatea.ro
. Fostă jurnalistă de televiziune și actual primar al municipiului Câmpulung Muscel (din 2020), Lasconi își construiește campania pe integritate și activism civic. Evaluarea criteriilor:
Integritate și etică personală: Elena Lasconi și-a câștigat notorietatea ca jurnalist de investigații și apoi ca primar incoruptibil. Nu are acuzații de corupție sau conflicte de interese. În primărie a militat pentru transparență și a demis funcționari suspectați de abuz. Este, de altfel, percepută drept unul dintre cei mai cinstiți candidați. Scor: 10/10
Competență administrativă și experiență politică: Lasconi are o experiență administrativă de 3 ani ca primar al unui oraș mic, unde a inițiat proiecte locale (reabilitarea infrastructurii, digitalizare, atragerea de fonduri europene). Rezultatele în Câmpulung i-au adus popularitate, însă îi lipsește experiența la nivel central și complexitatea guvernării naționale. Practic, nu a deținut funcții legislative sau ministeriale. Scor: 6/10
Viziune strategică pentru România: Programul său electoral pune accent pe „curajul de a face dreptate” și pe implicarea cetățenilor în actul de guvernare​
ro.wikipedia.org
. Ca președinte, promite să lupte împotriva corupției, să sprijine dezvoltarea comunităților locale și să garanteze drepturile cetățenilor. Viziunea economică și de politică externă este aliniată valorilor UE și NATO (USR fiind un partid pro-occidental). Deși nu propune inițiative spectaculoase, viziunea sa este coerentă cu profilul unui președinte reformator moderat. Scor: 7/10
Respectarea și promovarea statului de drept și democrației: Ca reprezentantă a USR, Elena Lasconi este o apărătoare convinsă a statului de drept. A criticat dur tentativele de subordonare a justiției și a pledat pentru independența procurorilor. În calitate de primar, a încurajat participarea cetățenească (bugete participative locale). Va continua linia predecesorului USR-ist (Dacian Cioloș) de toleranță zero față de corupție. Scor: 9/10
Abilități de comunicare și leadership: Cu background în mass-media, Lasconi comunică empatic și energic. În dezbateri s-a prezentat bine, reușind să atragă voturi dincolo de nucleul dur al USR (dovadă intrarea ei în turul II în 2024​
libertatea.ro
). Este carismatică și știe să transmită un mesaj simplu pe înțelesul tuturor. Ca lider local a inspirat încredere. La nivel național, încă își formează un profil, dar performanța de până acum indică abilități solide de comunicare. Scor: 8/10
Capacitate de a reprezenta România în plan extern: Acesta este poate punctul nevralgic al candidaturii sale. Lasconi nu are experiență diplomatică sau relații internaționale formate. Vorbește limba engleză (din activitatea anterioară ca jurnalist a avut contacte internaționale), dar va trebui să învețe din mers subtilitățile politicii externe. Fiind însă pro-europeană convinsă și parte a unei noi generații de politicieni, ar fi probabil bine primită în capitalele occidentale, chiar dacă la început ar avea o curbă de învățare. Scor: 5/10
Total: 45/60 – 75% din profilul ideal.
Daniel Funeriu (Independent)
Daniel Funeriu este un candidat independent, fost ministru al Educației (2009–2012) și consilier prezidențial. Cu o formație de chimist și experiență în instituții europene, Funeriu se axează pe un discurs anti-corupție, pro-meritocrație și pro-occidental. Iată evaluarea sa:
Integritate și etică personală: Daniel Funeriu nu a fost niciodată implicat în scandaluri de corupție. Dimpotrivă, ca ministru a promovat reforme stricte (precum eliminarea copiatului la bacalaureat, introducând supraveghere video în examene). Are reputația unui om principial, chiar intransigent uneori. Scor: 9/10
Competență administrativă și experiență politică: Experiența sa include conducerea Ministerului Educației, mandat în Parlamentul European (2007–2009) și consiliere la Administrația Prezidențială​
ro.wikipedia.org
. A implementat politici publice (Legea educației din 2011). Totuși, nu are experiență în alte domenii guvernamentale în afara educației și cercetării. Managementul ministerului într-o perioadă dificilă arată competență, deși a stârnit și opoziție. Scor: 7/10
Viziune strategică pentru România: Funeriu pune accent pe educație, știință și modernizarea valorilor societății. Viziunea sa este una meritocratică: investiții în cercetare, toleranță zero la nepotism și impostură (el însuși a demascat plagiatori). Pe economie și politică externă, subscrie agendei de dreapta clasice (mediu de afaceri competitiv, parteneriat strâns cu SUA). Viziunea sa poate părea elitistă pentru unii, fiind foarte focalizată pe competență și mai puțin pe incluziune socială. Scor: 6/10
Respectarea și promovarea statului de drept și democrației: Este un susținător fervent al statului de drept. Ca ministru, a cerut lustrație academică pentru plagiatori și a vorbit des despre moralitate în politică. În dezbateri, a condamnat ferm derapajele anti-democratice. Nu tolerează extremismul (a criticat AUR) și sprijină justiția independentă. Scor: 8/10
Abilități de comunicare și leadership: Funeriu este un intelectual cu discurs articulat, însă stilul său poate părea prea tehnic și didactic. La dezbateri a oferit multe detalii și a dezvăluit culise (de exemplu, a afirmat că a fost presat să se retragă din cursă în favoarea altui candidat), ceea ce arată sinceritate, dar și lipsă de abilități politice de a evita subiecte care pot deruta electoratul. Nu are carisma unui lider popular, fiind mai degrabă un om de sistem. Scor: 6/10
Capacitate de a reprezenta România în plan extern: Având studii și stagii în Franța, vorbind limbi străine și cunoscând instituțiile europene, Funeriu s-ar descurca bine în mediul internațional. A lucrat la Bruxelles și are o rețea de contacte în cercurile academice. Ca ministru, a interacționat cu omologi din UE pe tema educației. Probabil ar reprezenta România cu competență tehnică, chiar dacă nu are notorietate internațională. Scor: 6/10
Total: 42/60 – 70% din profilul ideal.
Lavinia Șandru (PUSL)
Lavinia Șandru candidează din partea Partidului Umanist Social Liberal (PUSL), o formațiune mică fondată de Dan Voiculescu. Fostă jurnalistă și actriță, cu o carieră politică începută în anii 2000 (ex-deputat PD și PIN), Șandru a revenit în prim-plan cu această candidatură susținută de PUSL​
stirileprotv.ro
. Analiza criteriilor:
Integritate și etică personală: Personal, Lavinia Șandru nu a fost acuzată de fapte de corupție. Totuși, trecutul său ridică unele semne de întrebare: a fost căsătorită cu Darius Vâlcov (condamnat pentru corupție​
stirileprotv.ro
) și este susținută de un partid asociat cu interesele oligarhului Dan Voiculescu. Aceste legături pot pune sub semnul întrebării independența deciziilor sale. Scor: 6/10
Competență administrativă și experiență politică: Are experiență de parlamentar (deputat în legislatura 2004–2008). A fost activă în politică ca lider al unui mic partid (PIN) și ulterior în PNL (2014). Însă nu a gestionat portofolii guvernamentale și a lipsit din viața publică o perioadă, lucrând în televiziune. Competența administrativă directă este relativ redusă. Scor: 5/10
Viziune strategică pentru România: Platforma sa electorală, conform declarațiilor, pune accent pe „România reală” – adică pe problemele concrete ale oamenilor, sprijin pentru tineri și combaterea sărăciei. Nu există însă elemente novatoare sau proiecte majore distinctive; programul PUSL tinde să fie o listă de obiective sociale generale (sprijin pentru pensionari, pentru familie etc.), cu tentă populistă. Viziunea, deși pozitivă în intenții, pare lipsită de anvergură și de claritate în privința priorităților economice sau de politică externă. Scor: 5/10
Respectarea și promovarea statului de drept și democrației: PUSL și Dan Voiculescu au fost adesea critici la adresa DNA și a „abuzurilor justiției”. Lavinia Șandru nu a făcut declarații antijustiție notabile, dar asocierea cu acest mediu politic ridică unele îndoieli privind poziția ei. Pe de altă parte, ca jurnalistă a militat pentru libertatea de exprimare și a promovat dialogul. Rămâne de văzut dacă ar prioritiza statul de drept sau loialitatea față de patronii politici. Scor: 4/10
Abilități de comunicare și leadership: Ca fostă realizatoare TV, Lavinia Șandru comunică lejer și atractiv. Are prezență de scenă, vorbește clar și convingător despre propriile idei. În campanie a încercat să se diferențieze ca voce feminină moderată. Ca lider, experiența ei este limitată la conducerea unui partid mic (PIN) în trecut, însă capacitatea de comunicare este peste medie. Scor: 7/10
Capacitate de a reprezenta România în plan extern: Nu are experiență directă pe scena internațională. Ar porni cu handicapul lipsei de notorietate și al percepției că reprezintă un partid mic cu agendă ambiguă. Deși vorbește cel mai probabil fluent limbi străine (engleză, poate franceză), nu a interacționat cu lideri externi importanți. Probabil s-ar adapta, dar nu ar avea greutate în discuții la început. Scor: 4/10
Total: 31/60 – 52% din profilul ideal.
Cristian Terheș (PNCR, susținut de AUR)
Cristian Terheș este europarlamentar cunoscut pentru pozițiile sale ultraconservatoare și eurosceptice. Fost preot greco-catolic, ales în 2019 pe lista PSD, a trecut apoi la o alianță cu AUR și PNȚCD, iar acum candidează din partea Partidului Național Conservator Român (PNCR), beneficiind și de sprijinul informal al AUR (care nu are candidat propriu în aceste alegeri reprogramate). Evaluarea sa:
Integritate și etică personală: Cristian Terheș nu a fost implicat în acte de corupție financiară. Totuși, etica sa discursivă este problematică: a propagat dezinformări (ex. teorii conspiraționiste despre pandemie și UE​
factual.ro
) și a folosit un limbaj injurios în Parlamentul European (fiind acuzat de discurs al urii împotriva minorităților, lucru pentru care s-au cerut sancțiuni​
hotnews.ro
). Astfel, la capitolul onestitate intelectuală și respect față de adevăr are carențe. Scor: 4/10
Competență administrativă și experiență politică: Nu are experiență în poziții executive sau administrative. Experiența sa politică este limitată la activitatea de eurodeputat din 2019 până în prezent și la activism pe rețele sociale. Nu a condus instituții și nici organizații mari, competența managerială fiind incertă. Scor: 4/10
Viziune strategică pentru România: Terheș promovează o viziune suveranistă, în care România să își afirme independența față de Bruxelles, axată pe valori tradiționale și creștine. Critică politicile UE privind clima, justiția și economia, considerându-le nocive pentru țară​
factual.ro
. Această viziune este însă una unilaterală și în dezacord cu angajamentele actuale ale României. Strategia sa ar risca izolarea țării pe plan extern și accentuarea faliilor interne. Scor: 3/10
Respectarea și promovarea statului de drept și democrației: Terheș se declară apărător al libertăților, însă a atacat în repetate rânduri instituțiile democratice ale UE și a pus la îndoială deciziile justiției române atunci când au vizat figuri apropiate curentului său. A fost vocal împotriva Convenției de la Istanbul (privind violența domestică), împotriva certificatului verde COVID – uneori cu un ton vehement. Angajamentul său real față de statul de drept este discutabil, părând dispus să submineze reguli internaționale sau decizii ale instanțelor dacă nu corespund agendei sale. Scor: 3/10
Abilități de comunicare și leadership: Comunică intens pe Facebook și în media alternative, având un discurs populist care prinde la un anumit public conservator. Vorbește răspicat, folosește limbaj simplu, uneori agresiv, și știe să capitalizeze pe emoțiile oamenilor (frică de abuzuri, nemulțumiri față de Occident). Ca lider, nu a condus direct un partid mare, însă a devenit o voce influentă în zona naționalist-conservatoare. Scor: 5/10
Capacitate de a reprezenta România în plan extern: Dată fiind poziția sa anti-UE pe multe subiecte și faptul că și-a creat o notorietate negativă printre colegii din Parlamentul European, e de așteptat că ar avea dificultăți majore în a coopera cu partenerii occidentali. Ar putea gravita spre alianțe cu politicieni marginali din Europa (extrema dreaptă). În esență, prezența sa ca președinte ar fi primejdioasă pentru imaginea externă a țării. Scor: 3/10
Total: 22/60 – 37% din profilul ideal.
Silviu Predoiu (PLAN)
Silviu Predoiu este candidatul Partidului Liga Acțiunii Naționale (PLAN), o formațiune recentă. Predoiu este general (r) și a fost timp de peste un deceniu numărul doi în conducerea Serviciului de Informații Externe (SIE), asigurând de patru ori interimatul funcției de director al SIE​
ro.wikipedia.org
. Este un tehnocrat al zonei de securitate națională care și-a asumat intrarea în politică pentru a oferi o alternativă de centru. Evaluarea sa:
Integritate și etică personală: Nu are scandaluri de corupție atașate numelui său. Ca șef în servicii secrete, a lucrat în umbră, fără controverse publice. Unii ar putea privi cariera sa în informații cu scepticism (posibile secrete nedezvăluite), dar oficial are un background curat. Scor: 7/10
Competență administrativă și experiență politică: Predoiu are o vastă experiență managerială în instituții de stat – a coordonat operațiuni de informații externe și a condus echipe complexe. Deși nu a fost politician până recent, a înțeles mecanisme guvernamentale colaborând cu președinți și premieri pentru probleme de securitate. Capacitatea sa administrativă este ridicată, însă lipsa experienței pe scena politică poate fi un dezavantaj în jocul electoral. Scor: 8/10
Viziune strategică pentru România: Vine cu o viziune axată pe securitate națională, consolidarea instituțiilor statului și protejarea intereselor strategice (energie, infrastructură). Pune accent pe competență și pe combaterea extremismului. Fiind un candidat tehnocrat, viziunea sa economică și socială nu este foarte detaliată public – se rezumă la principii de eficiență și profesionalism. În ansamblu, viziunea sa este una moderată, fără propuneri radicale, dar cu accent pe stabilitate. Scor: 5/10
Respectarea și promovarea statului de drept și democrației: Ca ofițer de informații, a lucrat conform legii și a servit indiferent de guvernare. S-a poziționat împotriva populismului și a dezinformării (motivație a candidaturii sale fiind tocmai îngrijorarea față de ascensiunea extremismului). Probabil ar acționa pentru întărirea statului de drept. Totuși, un fost șef de servicii poate stârni temeri privind posibile tendințe de supraveghere excesivă sau lipsă de transparență. Predoiu însă a pledat în campanie pentru echilibru și legalitate. Scor: 7/10
Abilități de comunicare și leadership: Nu este un comunicator de mase – nu are experiența campaniilor publice. Stilul său este calm, analitic, mai degrabă sobru. Acest lucru îi conferă credibilitate în fața unui electorat educat, dar îl face mai puțin atractiv pentru publicul larg. Ca lider, a condus structuri militarizate cu disciplină, dar în mediul politic civil îi lipsește carisma. Scor: 5/10
Capacitate de a reprezenta România în plan extern: Acesta este un atu important pentru Predoiu. Prin natura funcției avute, a interacționat cu servicii secrete partenere din NATO, a colaborat cu oficiali străini pe probleme operative și strategice. Cunoaște bine limbajul diplomației secrete și are o înțelegere profundă a marilor mize geopolitice. În plus, vine fără bagaj politic negativ, ceea ce l-ar face credibil ca interlocutor. Scor: 8/10
Total: 40/60 – 67% din profilul ideal.
John-Ion Banu-Muscel (Independent)
John-Ion Banu-Muscel este un om de afaceri stabilit mult timp în Statele Unite, care candidează ca independent naționalist moderat, susținut de Partidul Națiunea Română și câteva ONG-uri​
ro.wikipedia.org
. El s-a remarcat prin atitudinea nonconformistă în dezbateri și prin propuneri atipice (ex. dreptul fiecărui român de a purta armă în legitimă apărare). Evaluarea sa:
Integritate și etică personală: Ca outsider în politică, Banu-Muscel se prezintă drept neprihănit de corupția clasei politice. Nu există acuzații la adresa sa privind afaceri necurate. Și-a finanțat singur campania, fără datorii politice, după cum afirmă. Așadar, la nivel de integritate personală, stă bine. Scor: 8/10
Competență administrativă și experiență politică: Nu are experiență în administrația publică. Experiența sa provine din mediul de afaceri american, însă nu sunt publice detalii despre succesul sau amploarea afacerilor sale. Ca politician, este novice – acesta e primul său test electoral. Lipsa de experiență guvernamentală îl dezavantajează serios. Scor: 4/10
Viziune strategică pentru România: Viziunea sa este una anti-sistem: își dorește un președinte independent de partide, care să lucreze pentru cetățeni (el însuși a subliniat că nu e „legat, dator, vândut vreunui partid”). Propunerile sale includ măsuri de întărire a securității cetățenilor (susține dreptul la port-armă și o armată puternică), protejarea capitalului românesc și sprijinirea diasporei. Totuși, viziunea sa nu este foarte articulată în politici publice concrete, părând mai degrabă o sumă de principii generale inspirate de modelul american. Scor: 5/10
Respectarea și promovarea statului de drept și democrației: Banu-Muscel se declară ferm pro-democrație. Fiind format într-o țară cu tradiție democratică solidă (SUA), susține libertățile civile și separația puterilor. Pe parcursul campaniei a pus accent pe drepturile și libertățile românilor, criticând excesele instituțiilor de forță din trecut. Nu există indicii că ar periclita statul de drept; dimpotrivă, vrea să-l apere de influența partidelor. Scor: 6/10
Abilități de comunicare și leadership: John Banu are un stil colocvial și direct. În dezbateri a destins atmosfera cu glume și a vorbit pe înțelesul omului simplu (și-a exprimat de pildă admirația pentru democrația americană și a povestit experiențe personale). Acest stil popular poate atrage simpatie, deși îi lipsește rafinamentul comunicării politice. Nu a condus organizații mari, deci calitățile de leadership politic sunt neprobe. Scor: 6/10
Capacitate de a reprezenta România în plan extern: Candidatul se mândrește cu experiența sa de viață în SUA. Cunoaște cultura occidentală și vorbește fluent engleza, ceea ce ar facilita dialogul cu partenerii. Însă neavând funcții publice anterioare, nu are relații stabilite cu lideri străini și nici experiență diplomatică. Probabil ar compensa cu entuziasm și viziunea pro-occidentală, dar ar avea nevoie de consilieri puternici în politica externă. Scor: 5/10
Total: 34/60 – 57% din profilul ideal.
Sebastian Popescu (PNR)
Sebastian Popescu este candidatul Partidului Noua Românie (PNR), o formațiune extra-parlamentară. Medic veterinar de profesie și cel mai tânăr candidat din cursă (43 de ani), Popescu a mai participat și la alegerile din 2019 (unde a obținut sub 1% din voturi). Analiza sa pe criterii:
Integritate și etică personală: Sebastian Popescu nu are probleme cunoscute de integritate. Ca figură încă necunoscută publicului larg, nu a fost ținta unor investigații jurnalistice. Se prezintă drept un om obișnuit, fără legături cu „sistemul ticăloșit”. Scor: 7/10
Competență administrativă și experiență politică: Nu deține experiență în vreo funcție publică sau de conducere în stat. Conduce un partid mic și a candidat de două ori la președinție, fără succes notabil. Competența administrativă este foarte scăzută, neavând ocazia să gestioneze nici măcar o primărie mică. Scor: 3/10
Viziune strategică pentru România: PNR, partidul său, promovează o schimbare de generație și eliminarea politicienilor corupți. Programul lui Popescu este general și idealist – vrea creșterea nivelului de trai, oprirea exodului tinerilor, sprijinirea firmelor românești. Nu există însă un plan detaliat despre cum ar realiza acestea. Viziunea e pozitivă ca intenție, dar neconvingătoare ca plan concret. Scor: 4/10
Respectarea și promovarea statului de drept și democrației: Popescu se declară pro-democrație și vrea înnoirea clasei politice prin mijloace democratice. Nu a făcut declarații împotriva justiției sau a instituțiilor statului. E de presupus că respectă statul de drept, deși nu a avut ocazia să-și demonstreze angajamentul practic. Scor: 6/10
Abilități de comunicare și leadership: Comunicarea sa nu a reușit să spargă anonimatul – semn că mai are de lucru. Vorbește coerent, însă fără elementul distinctiv necesar pentru a atrage atenția publicului larg. Ca lider de partid mic, a menținut PNR activ, dar impactul a fost minim. Scor: 4/10
Capacitate de a reprezenta România în plan extern: Dată fiind lipsa oricărei experiențe în relații internaționale, Sebastian Popescu pornește cu cel mai mare deficit pe acest palier. Ar trebui să învețe de la zero protocolul diplomatic și să câștige credibilitatea partenerilor, ceea ce e dificil. Scor: 3/10
Total: 27/60 – 45% din profilul ideal.
Pentru o privire de ansamblu, tabelul de mai jos compară toate scorurile obținute de candidați pe fiecare criteriu evaluat:
Candidat	Integritate	Competență	Viziune	Stat de drept	Comunicare	Extern	Profil ideal (%)
Elena Lasconi (USR)	10/10	6/10	7/10	9/10	8/10	5/10	75%
Crin Antonescu (A.RO)	7/10	8/10	6/10	6/10	9/10	7/10	72%
Nicușor Dan (Ind.)	9/10	6/10	7/10	9/10	5/10	6/10	70%
Daniel Funeriu (Ind.)	9/10	7/10	6/10	8/10	6/10	6/10	70%
Silviu Predoiu (PLAN)	7/10	8/10	5/10	7/10	5/10	8/10	67%
Victor Ponta (Ind.)	4/10	8/10	7/10	5/10	8/10	7/10	65%
John-Ion Banu (Ind.)	8/10	4/10	5/10	6/10	6/10	5/10	57%
Lavinia Șandru (PUSL)	6/10	5/10	5/10	4/10	7/10	4/10	52%
Sebastian Popescu (PNR)	7/10	3/10	4/10	6/10	4/10	3/10	45%
Cristian Terheș (PNCR)	4/10	4/10	3/10	3/10	5/10	3/10	37%
George Simion (AUR)	3/10	4/10	4/10	2/10	6/10	2/10	35%

(Note: Procentele sunt rotunjite la cel mai apropiat număr întreg.)
Concluzie – Opțiunea de vot
Analizând scorurile de mai sus, niciun candidat nu întrunește perfecțiunea, însă unii se apropie mai mult de profilul președintelui ideal. Dintre toți, Elena Lasconi se evidențiază cu cel mai mare scor (75%). Aceasta reflectă integritatea sa impecabilă, angajamentul ferm pro-democrație și abilitatea de a comunica cu empatie și onestitate. Chiar dacă îi lipsesc experiența extinsă și relațiile externe ale unor competitori, Lasconi compensează prin autenticitate și dorința de schimbare în bine – trăsături esențiale pentru recâștigarea încrederii cetățenilor. Un contracandidat apropiat ca punctaj este Crin Antonescu (72%), care excelează prin experiență și oratorie. Totuși, în cazul său, ezitarea vine din istoricul politic contradictoriu și din susținerea oferită de vechiul establishment (PNL-PSD). Nicușor Dan și Daniel Funeriu (ambii ~70%) sunt și ei candidați foarte integri și competenți pe segmentele lor, dar suferă la capitolul carismă sau anvergură politică. Dacă ar fi să-mi dau votul, aș alege Elena Lasconi. Alegerea se bazează pe scorurile ridicate la integritate, stat de drept și comunicare – capitole pe care le consider fundamentale. Lasconi reprezintă înnoirea clasei politice fără a fi novice complet (are totuși experiența administrării unui oraș) și a demonstrat că poate câștiga încrederea oamenilor prin rezultate (fapt subliniat de accederea ei surprinzătoare în turul doi al alegerilor​
libertatea.ro
). Integritatea sa (10/10) cântărește enorm: un președinte trebuie să fie un model moral pentru națiune, capitol la care Lasconi excelează. În plus, angajamentul ei declarat – „Am curaj să fac dreptate!” – arată determinare în lupta cu corupția și nedreptatea, exact ceea ce România are nevoie în fruntea statului. Desigur, decizia nu ignoră minusurile candidatei: lipsa de experiență la vârf și un profil extern încă neformat. Însă consider că plusurile le depășesc pe minusuri. Cu o echipă diplomatică bună, aceste deficiențe pot fi surmontate, pe când atribute precum onestitatea și curajul nu se pot învăța peste noapte – ele există sau nu. Prin urmare, în lumina evaluării făcute, Elena Lasconi este candidata care îndeplinește cel mai consistent criteriile definitorii ale „președintelui ideal”, motiv pentru care aș vota-o cu încredere.