Greşit-am Doamne Dumnezeul meu, greşit-am ţie, curăţeşte-mă, să nu mă lepezi Cuvântule, nici să te scârbeşti de mine, ci ca un însuţi iertător şi milostiv, primește-mă pe mine cel ce mă pocăiesc, şi mă întăreşte Mântuitorule, ca să fac dreptăţile tale, unule Multmilostive.
 
   Grăbeşte Doamne, de mă scoate din mâna potrivnicului, că voind m-am făcut rob înşelătorului, şi m-am depărtat de la poruncile tale milostive; dă-mi vreme de pocăinţă, și mă adu la lumina umilinţei, ca să plâng căderea mea Mântuitorule.
 
   Doamne Dumnezeul meu, izbăvește sufletul meu din orbire, şi-mi dă izvoare de lacrimi, ca să spăl ruşinile fărădelegilor mele, luminează-mă pe mine cel ce sunt întru întuneric, dăruiește-mi lumina cunoștinței tale Mântuitorule, ca să umblu întru preacinstitele tale porunci.
 
 
   Cetele celor fără de trupuri Doamne le-ai înfiinţat, arătând tuturor bogăţia bunătăţii tale, și i-ai adus din nefiinţă întru fiinţă, pentru Mărirea ta cea mai presus de minte, ca să te mărească acum, cu glasuri netăcute.
 
   Mare este puterea îngerilor tăi Hristoase, că fără trupuri fiind lumea o străbat, păzind bisericile, cu puterea cea de la tine Stăpâne, şi se roagă pentru toată lumea.
 
   Puteri, stăpânii, îngeri, arhangheli, şi Serafimi şi scaune, începătorii şi domnii, Heruvimi cei ce sunteţi ai Măririi celei netâlcuite și desăvârşite, și ai înţelepciunii celei adevărate, acum rugaţi-vă pentru lume.
 
 
   Mare facere de bine prin tine Curată dobândind, împreună cu îngerii lăudăm pe cel născut al tău, carele te-a şi învrednicit a se naşte din pântecele tău, pentru nemărginita milostivire, și a zidit de a doua oară neamul omenesc.
 
 
 
   Laudă de seară aducem ţie Hristoase, cu tămâie şi cu cântări duhovniceşti, miluiește Mântuitorule sufletele noastre.
 
   Mântuieşte-mă Doamne Dumnezeul meu, că tu eşti mântuirea tuturor, viforul patimilor mă tulbură pe mine, și sarcina fărădelegilor mele mă cufundă. Dă-mi mână de ajutor şi către lumina umilinței mă ridică, ca un singur milostiv şi de oameni iubitor.
 
 
   Mare este puterea Crucii Tale Doamne, că s-a înfipt în loc şi lucrează în lume, și a arătat din pescari Apostoli, şi din neamuri Mucenici, ca să se roage pentru sufletele noastre.
 
 
   Ceea ce eşti întâi sfântă, întrutot Curată, lauda cetelor cereşti, cântarea Apostolilor şi plinirea proorocilor, primeşte stăpână şi rugăciunile noastre.
 
 
   Nemernic fiind pe pământ, suflete ai meu pocăieşte-te, ţărâna în mormânt nu laudă, de greşale nu se izbăveşte. Strigă lui Hristos Dumnezeu : Cunoscătorule de inimi greşit-am, mai-nainte de a mă osândi, milostiveşte-te spre mine Dumnezeule și mă miluiește.
 
   Până când suflete al meu petreci în păcate, până când pui îndelungare pocăinţei ? Ia aminte judecata care va să fie, şi strigă lui Hristos Dumnezeu : Cunoscătorule de inimi greșit-am Doamne, cela ce ești fără de păcate, miluieşte-mă.
 
 
   Bucură-te Marie Maică și Fecioară, muntele cel sfânt, raiul cel din Eden dintru care s-a născut Hristos Dumnezeu Cuvântul fără de sămânţă, prin carele a odrăslit lumii viață.
 
 
   La înfricoşata judecată fără de pârâşi mă voi vădi, fără mărturii mă voi osândi că se vor deschide cărţile ştiinţei și lucrurile cele ascunse se vor descoperi. Deci mai-nainte până ce se vor cerca întru acea privelişte a tot poporul cele lucrate de mine, Dumnezeule curățește-mă și mă mântuieşte.
 
   Înfricoșată judecată mă aşteaptă pe mine Doamne, că şi tăcând eu, faptele mele strigă; ci apucând mai-nainte Hristoase Dumnezeule, caută-mă. pe mine rătăcitul, prin pocăință și mă mântuieşte.
 
 
 
   Făcutu-te-ai cort dumnezeiesc al Cuvântului, ceea ce eşti una Preacurată Fecioară Maică, covârşind cu curăţia pe îngeri; deci pe mine, carele m-am spurcat cu păcate trupeşti, mai mult decât toţi, curățeşte-mă cu apele cele dumnezeiești, ale rugăciunilor tale Preacurată, dându-mi mare milă.
 
 
 
   Cele cereşti și cele pământeşti le-ai adus cu cuvântul ca un Atotputernic, şi cetele îngerilor cu cutremur înaintea ta stând, neîncetată laudă aduc ție Stăpâne, toate marginile strălucind cu lumina ta, prin care şi noi strigăm ție : Mântuiește-ne cu îndurarea ta.
 
 
   Vitejia răbdării voastre prealăudaților Mucenici au biruit meşteşugurile vrăjmaşului începătorului răutăţii. Pentru aceasta v-aţi învrednicit fericirii celei veșnice. Ci rugaţi-vă Domnului, să mântuiască turma poporului celui iubitor de Hristos, cei ce sunteţi mărturisitori ai adevărului.
 
 
   Cele cereşti cu frică se bucurau, şi cele pământeşti cu cutremur se veseleau, când preacuratul glas a vestit ţie Născătoare de Dumnezeu, că o prăznuire a strălucit amândurora, când a izbăvit Stăpânul pe cel întâi zidit. Pentru aceasta împreună cu îngerul strigăm ție : Bucură-te cea cu daruri dăruită.
 
 
   Marea o ai desfăcut, şi pe căruţele lui Faraon cu adâncul mării le-ai acoperit Doamne şi ai mântuit pe poporul israelitenesc, cel ce cu cântări te laudă.
 
   Cela ce eşti fără de păcate, izbăveşte-mă de întunericul păcatelor, pe care fără de minte le-am lucrat, dându-mi lacrimi de umilinţă, ca și oarecând desfrânatei.
 
   Pe mine cela ce m-am făcut peşteră tâlharilor, cu fapte necuvioase, prin fapte bune arată-mă Iubitorule de oameni casă a ta, cela ce de voie te-ai născut în peşteră.
 
 
   Cu povăţuirea Dumnezeiescului Duh, de Dumnezeu insuflaților Mucenici, ați trecut viforul muncilor, și la dumnezeiescul liman aţi ajuns.
 
   Strălucindu-se mucenicii cu darul Duhului, de întunericul cel prea adânc al nebuniei idoleşti au fugit, prealăudaţii bucurându-se.
 
 
   Preasfântă Curată, ceea ce eşti ajutorul păcătoşilor, îndreptarea celor căzuţi, mie celui ce mult am greşit, dă-mi pocăinţa umilinței.
 
 
 
 
   Hristoase Dumnezeule, cela ce eşti lumina cea fără de început, şi cuprinzătoare a toată lumina, gândul meu luminează-l, cu folosinţa puterilor tale.
 
   Bucurându-se cu cuviinţă îngerească, cetele îngerilor, prin împărtăşirea cea prea bogată a ascunsului tău, se strălucesc cu prea înfrumuseţatele dumnezeiești daruri.
 
   Ca un bun și de viață făcător, Duhul cel Atotputernic al Tatălui, cu bună dăruire, pe puterea cerurilor întru neschimbate dumnezeiești străluciri o a întărit.
 
 
   Dumnezeiescule Gavriile al voievozilor, cu cetele cele fără de trupuri, strigă preafericite şi acum celei cu daruri dăruită glasul cel de bucurie : Bucură-te ceea ce eşti cu totul fără prihană.
 
 
 
   Întăreşte Doamne inimile robilor tăi, şi le luminează spre lauda ta, ca să te mărim pe tine Mântuitorule în veci.
 
   Precum pe Petru cufundându-se, l-ai mântuit Iubitorule de oameni, aşa şi pe mine mă scoate dintru adâncul răutăţilor mele.
 
   Omorându-mă vicleanul cu patimile, m-a ucis, iar tu dătătorule de viață cu chipurile pocăinţei înviază-mă.
 
 
   Cu foc materialnic mucenicilor, fără dreptate arzându-vă, fără materie v-aţi aprins.
 
   Mucenicii prin sucirea mădularelor, măiestriile şi pândirile amăgitorului au pierdut, şi cununilor s-au învrednicit.
 
 
   Marie cea numită Doamnă, pe mine cel stăpânit de multe patimi stricătoare de suflet, cu rugăciunile tale slobozeşte-mă.
 
 
 
   Curgeri ce izvorăsc, şi râuri ale bunătăţii ai arătat bunule pe cetele îngerilor, ce strălucesc cu raza ascunsului tău.
 
   Ca să arăţi de faţă vistieriile bogăţiei tale, şi ale tăriei Stăpâne Hristoase, părtaşe ale măririi tale pe minţi le-ai adus întru fiinţă.
 
   Cu cutremur ţie slujitor este stându-ţi înainte strălucirile îngerilor, puterea ta Hristoase cea cu nemărginire puternică pururea o laudă.
 
 
   Dintru tine fără lipsă pe tot omul a luat Stăpânul a toate, Maica lui Dumnezeu, şi pe tine te-a arătat izvor darului.
 
 
   Au doară în râuri te vei mânia Doamne, au doară în râuri este urgia ta ? Sau în mări pornirea ta ?
 
   Dezleagă legăturile patimilor mele Doamne, şi legându-mă, cu pocăinţa bunătăţilor tale mă fă părtaş.
 
   Străluceşte-mi chipurile pocăinţei celei strălucitoare, soare Hristoase, izgonind noaptea răutăţilor mele cea adâncă.
 
   Arătatu-v-ați îngerilor pătimitori, ca nişte cărbuni de foc, arzând materia nedumnezeirii şi pe cei din întuneric luminându-i.
 
   Omorârii lui Hristos urmând mucenicilor cu multe feluri de chinuri împreunându-vă, pentru aceasta dumnezeiasca viață moşteniți.
 
 
   Pocăinţă adevărată dă-mi mie Curată, potoleşte tulburarea patimilor mele, ceea ce ești folositoarea celor păcătoşi.
 
 
 
   Nori care primesc strălucirea cea în trei luminători, prin dumnezeiasca voinţă v-ați adus podoabe întreite, povățuindu-vă cu puterea Duhului.
 
   Îngerii cu taină se învaţă ascunsul cel nematerialnic și cu apropierea de dumnezeiască stăpânirea ta Hristoase luminându-se strigă : Mărire puterii tale.
 
   Îngerii ca nişte păzitori ai mântuirii credincioşilor, în lume se trimit către cei ce vor să creadă ţie Mântuitorule, păzind pe robii tăi.
 
   Făclii ce împrejur se învârtesc, cu strălucirea cea neapusă a Dumnezeirii celei mai presus de Dumnezeire, arătat îmbogăţindu-se cetele îngerilor, se propovăduiesc.
 
 
   Ca un rob acum alerg la acoperământul tău, Preacurată Născătoare de Dumnezeu, ci izbăveşte-mă de tulburarea patimilor, ca ceea ce ai născut pe pricinuitorul nepătimirii.
 
 
 
   Cu lumina ta cea neînserată Hristoase Dumnezeule luminează smeritul meu suflet, şi-l povăţuieşte la frica ta, pentru că lumină sunt poruncile tale.
 
   Să nu mă pui gol de lucruri bune înaintea divanului tău Iubitorule de oameni, ci prin pocăință îmbracă-mă în veșmântul dumnezeieștilor fapte.
 
   Rănitu-m-am cu sabia patimilor şi în groapa deznădăjduirii am căzut, nu mă trece cu vederea Stăpâne, ci mă vindecă cu întoarcerea doctoriei pocăinţei.
 
 
   Și cu unghii de fier cumplit strujindu-vă pătimitorilor, şi cu săbii ucigându-vă şi cu bătăile cheltuindu-vă, n-aţi plecat genunchii la cele cioplite.
 
   Sfinţilor Mucenici, lumea cu patimile voastre se împodobeşte, că aţi aflat petrecere mai presus de lume împreună cu îngerii.
 
 
   Ceea ce una prin cuvânt ai născut pe Cuvântul pe pământ şi ai rămas Fecioară, izbăvește-mă de faptele cele neduhovniceşti, ca să te laud cu cuvinte cinstite.
 
 
 
   Împreună cu Tatăl pe Fiul şi pe Duhul, cu lumina cea întreit luminătoare strălucindu-ne, credincioşii să lăudăm pe una Dumnezeirea, împreună cu oștile îngerilor.
 
   Pe o stăpânie mai presus de stăpânie, Serafimii ne învaţă a cinsti, strigând glasul cel întreit sfânt, arătat prin Duhul luminându-se îngerii.
 
 
   De Dumnezeu Născătoare Fecioară, întrutot Curată, arhanghelul Gavriil pogorându-se din cer, bine a vestit ţie, că vei să naşti fără de sămânţă pe Dătătorul de viaţă.
 
 
   Pe cei ce au ajuns la sfârşitul veacurilor Iubitorule de oameni şi în valul ispitelor se primejduiesc să piară, nu-i trece cu vederea, pe cei ce strigă : Mântuieşte-ne Mântuitorule precum ai mântuit din fiară pe proorocul.
 
   Prea înălţându-mă cu gândul ca şi fariseul cel dedemult, căderea cea mai de înainte am căzut cumplit, şi văzându-mă amăgitorul se veseleşte. Hristoase cela ce ai smerit pe acesta cu Crucea, pe mine cel smerit cumplit miluieşte-mă.
 
   Iubitor de păcate m-am făcut în viață, cât nimenea altul niciodată Stăpâne, şi am cheltuit ticălosul a ta îndelungă-răbdare, și încă sunt nesimțitor, ci mă întoarce cu îndurarea ta.
 
 
   Cu voie prea semeaţă călcătorii de lege pe cei înţelepţi osândindu-i cu foc şi cu fierăstraie şi cu vârteje, mai străluciţi decât aurul cu adevărat i-au arătat și moştenitori ai lui Hristos.
 
   În priveliştea cea plină de lupte şi de nevoinţe prea mari şi de bătăi mai presus de fire intrând, aţi biruit pe domnul întunericului și de la Dumnezeu ați luat cununi pătimitorilor.
 
 
   Pe chivotul legii, pe masa cea cu adevărat sfântă, pe curăţitoarea noastră, pe Biserica cea însufleţită a lui Dumnezeu, pe sfeşnicul cel cu totul de aur, pe adevărata Maica ziditorului o lăudăm.
 
 
 
   Pe întâia şi atotlucrătoare strălucirea stăpâniei celei bune, arhangheli, îngeri, cu tărie lăudaţi-o strigând împreună cu Începătoriile şi cu Stăpâniile și cu Puterile.
 
   Nevăzutule cela ce ai împodobit lumea cea gândită, întru rânduială cu bună tocmire, binevoieşte ca şi cinstita Biserică să se asemene bunei orânduieli a acesteia.
 
 
   Izvor de vindecări, pururea curgător, te-a arătat Cuvântul cel ce s-a sălăşluit întru tine, pentru aceasta rănile sufletului meu Fecioară de Dumnezeu Născătoare vindecă-le.
 
 
 
   Cei trei tineri în cuptor, pe Treime închipuind, îngrozirea focului au călcat, şi cântând strigau : Bine este cuvântat Dumnezeul părinţilor noştri.
 
   Vremea mea se sfârşeşte o suflete, ieşirea este lângă uşi, arată roduri de pocăinţă, mai-nainte până ce nu se vor închide uşile, strigând lui Hristos : Doamne mântuieşte-mă.
 
   Să ogorâm inimile cu plugul adevăratei cunoştinţe, aducând grâul pocăinţei, ca să secerăm spicul dreptăţii, întru Hristos lucrătorul sufletelor noastre.
 
 
   Luminătorii bunei credinţe, luptătorii cei împotriva păgânătăţii, îmbogăţitorii celor săraci, mucenicii Domnului, pe sufletul meu cel prea ticălos, cel lipsit de fapte bune, îmbogăţiţi-l.
 
   Cela ce ai mântuit pe vameşul, carele dintru adâncul inimii a suspinat, primeşte şi pe a mea mică suspinare, şi mă mântuieşte, pentru purtătorii de chinuri, cei ce te-au preamărit pe tine Hristoase, prin mădularele sale.
 
 
   Izvorule, cel ce izvorăşti apa iertării, izvoarele păcatelor mele usucă-le, dăruindu-mi ploi de lacrimi, ca să te laud pururea, ca pe Născătoarea de Dumnezeu.
 
 
 
   Cu gând statornic, şi cu întinsă căutătură, cetele îngerilor privind strălucirea cea stăpânitoare, cu împărtăşirea v-aţi făcut al doua lumină strigând : Bine eşti cuvântat Dumnezeule.
 
   Cetele îngerilor, cu dorire neabătută, şi cu dragoste neslăbită, căutând la frumuseţile Ziditorului, după dar vă faceţi a doua lumină strigând : Bine eşti cuvântat Dumnezeule.
 
 
   Întrupat ai născut de Dumnezeu Născătoare pe Cuvântul Cel fără de început, pe cel cu dumnezeiască naştere mai-nainte de veci din Tatăl fără de mamă, binecuvântat este Stăpână rodul pântecelui tău.
 
 
 
   Pe Domnul cel ce s-a pogorât în văpaia focului la tinerii evreieşti, şi s-a arătat cu putere dumnezeiască; preoţi lăudaţi-l, popoare preaînălţaţi-l întru toți vecii.
 
   Ham pentru râs cu hotărârea părintească s-a făcut rob, ce faci suflete al meu slujind patimilor, şi râzând fără de rânduială, şi neruşinându-te de cerescul Părinte.
 
   Cain nebuneşte pizmuind s-a făcut ucigaş de frate, acestuia asemenea te-ai arătat, nu pe altul ucigând, ci însuţi pe tine suflete al meu cu iubirea de desfătări şi cu amăgirile vieţii.
 
 
   Pe mărgăritarii cei aleşi ai Domnului, pe vasele cele cinstite, pe făcliile cele ce luminează cu raza dumnezeiescului dar, pe purtătorii de chinuri ai lui Hristos, cu credinţă adunându-ne, să-i cinstim după vrednicie.
 
   Cuvântule, cela ce ai primit mai vârtos decât tămâia sângele înţelepţilor purtători de chinuri, pe cei ce cad cu pocăinţă către tine, pentru rugăciunile lor mântuiește-i ca un milostiv.
 
 
   Cu preamulta desfătare, de iad m-am apropiat, Fecioară ceea ce ai prea multă îndurare, ca ceea ce negrăit ai născut pe Înduratul Dumnezeu, milostivindu-te mântuieşte-mă.
 
 
 
   Ca un făcător al tuturor ai gândit pe îngeri, şi au stătut înaintea ta cu frică strigând : Binecuvântaţi toate lucrurile Domnului pe Domnul, şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.
 
   Prin împărtăşirea dumnezeiescului foc, ca nişte văpăi făcându-se minţile cele cereşti strigă : Binecuvântaţi toate lucrurile Domnului pe Domnul, şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.
 
   Pe îngerii cei fără materie şi gânditori, mai-nainte decât pe toate cele văzute i-ai înfiinţat, care strigă ție neîncetat : Binecuvântaţi toate lucrurile Domnului pe Domnul, şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.
 
 
   Pe Cuvântul Tatălui mai presus de cuvânt întrupat l-ai născut, de Dumnezeu Născătoare Fecioară, pe carele îl lăudăm toate făpturile ca pe Domnul, şi-l preaînălţăm întru toţi vecii.
 
 
 
   În muntele Sinai în rug te-a văzut Moise pe tine, care ai zămislit în pântecele tău focul Dumnezeirii fără de ardere; iar Daniil te-a văzut munte netăiat, Isaia te-a numit toiag odrăslit din rădăcina lui David.
 
   Iacob oarecând pentru înfrânare a luat cinstea naşterii celui dintâi, iar Isav şi-a dat cinstea celor dintâi, neînfrânând pântecele. Câtă răutate este neînfrânarea, și cât este de mare înfrânarea, fugi de urmarea celor răi o suflete, și iubeşte sporirea celor buni.
 
   Devreme ce multe răbdând nevinovatul Iov s-a încununat, că pâraie de ispite împreună curgând asupră-i, n-a clintit turnul inimii lui, acestuia o suflete pururea râvneşte, și vei rămâne nerănit de meşteşugirile celui viclean.
 
 
   Ascuţindu-vă cu focul Dumnezeiescului Duh, săbii a avea v-ați arătat, tăind taberele cele potrivnice, purtătorilor de chinuri ai lui Hristos, și foarte mărindu-vă cu biruinţele, v-ați încununat, cu mâna cea atotputernică, a Împăratului tuturor.
 
   Mulţimea cea fără prihană a mucenicilor, rugaţi pe Stăpânul şi Dumnezeu, ca să curățească mulţimea răutăţilor mele, celor fără de număr, cela ce a primit nenumăratele voastre osteneli, şi împreună cu oștile cele fără de trup v-a numărat.
 
 
   Palatule cel luminat al Stăpânului, arată-mă casă a luminii, uşa cea neumblată, deschide-mi căile pocăinţei, pământule cel sfânt, către pământul celor blânzi povăţuieşte-mă Stăpână, şi de toată stăpânirea patimilor arată-mă slobod.
 
 
 
   Prea dumnezeieştilor cete cele ce staţi acum înaintea luminii celei mari şi mai întâi, preaputernici rugători fiţi pentru noi toţi, cei ce vă mărim ca pe nişte îngeri ai lui Dumnezeu.
 
   Pe Treimea cea întocmai puternică, luminat învrednicindu-vă a o mări cu strălucirile acestea mai întâi luminându-vă, învredniciţi-ne şi pe noi a doua a străluci, cei ce cu bunăcredinţă va mărim.
 
 
   Pe tine temelie a mântuirii noastre toți te ştim, Născătoare de Dumnezeu. Că naşterea ta cea Preacurată a mântuit cu sângele cel dumnezeieşte lucrător, pe cei ce te laudă pe tine cu credinţă și te măresc.
 
 
 
   Mintea mea cea risipită adună-o Doamne și inima mea cea înțelenită curăţeşte-o, ca lui Petru dându-mi pocăinţă, ca vameşului suspinare, şi lacrimi ca desfrânatei, ca să strig ţie cu glas mare : Dumnezeule mântuieşte-mă ca un singur îndurat şi iubitor de oameni.
 
   De multe ori săvârşind cântarea m-am aflat plinind păcatul cu limba grăind cântări, iar cu sufletul cele necuvioase gândind. Ci îndreptează-le pe amândouă prin pocăinţă Hristoase Dumnezeule și mă mântuiește.
 
 
   Veniţi popoare să cinstim toţi pomenirea sfinţilor purtători de chinuri : Că privelişte făcându-se îngerilor şi oamenilor, cununi de biruinţă de la Hristos au luat, şi se roagă pentru sufletele noastre.
 
 
 
   Preasfântă ceea ce covârşeşti cu adevărat îngerii cereşti, du rugăciunea oamenilor celor de pe pământ, către Stăpânul tuturor, ca să se mântuiască cei ce cu credinţă te mărturisesc pe tine, adevărată Născătoare de Dumnezeu.
 
 
   Lepădând Hristoase porunca ta strămoşul Adam, din rai l-ai izgonit, iar pe tâlharul Îndurate, ce te-a mărturisit pe Cruce, într-însul l-ai sălăşluit carele a strigat : Pomeneşte-mă Mântuitorule întru împărăţia ta.
 
   Mulţimea răutăţilor mele după mulţimea milei Tale Hristoase, trecându-o cu vederea, mântuieşte-mă în ziua judecăţii de osândire și de veșnica muncă izbăveşte-mă Mântuitorule, ca să laud bunătatea ta.
 
   Heruvimi și Serafimi, Scaune, Arhangheli, Puteri şi începătorii şi Domnii, îngeri şi toate Stăpâniile; rugaţi pe Făcătorul ca să treacă atunci greşalele mele, când va vrea să judece pământul, ca un iubitor de oameni.
 
 
   Pătimitorii lui Hristos, vopsindu-şi porfira din sfintele sângiuri, cu adevărat s-au învrednicit cu împăratul puterilor împreună a împărăţi, cu dumnezeiască cuviinţă, și nouă celor ce după vrednicie totdeauna îi cinstim pe dânşii ne cer iertare de greşale.
 
 
   Pe o Dumnezeire în trei Ipostasuri, credincioşii să lăudăm cu bunăcredință, pe Tatăl, pe Cuvântul și pe Sfântul Mângâietorul Duh, şi cu glasuri îngereşti să strigăm fără tăcere : Sfânt, sfânt, sfânt eşti Dumnezeule, mântuieşte sufletele noastre.
 
 
   Norule cel luminos, carele ai născut pe lumina cea din lumină, pe mine cel întunecat cu patimile şi cu dezmierdările vieţii, luminându-mă Curată îndreptează-mă. Şi te roagă ca să dobândesc mărirea ceea ce au câştigat acum cei ce bine au viețuit.

La Doamne strigat-am... Stihirile Crucii. Glas 3.
 
Podobie : Mare este puterea Crucii...

Podobie : Cu arătarea Crucii...

Podobie : Mare este puterea Crucii...

Stihirile Crucii. Glas 3.

Mucenicina :

VINERI DIMINEAȚA, LA UTRENIE 
 
După întâia Catismă, Sedelne ale Crucii. Glas 3.

Podobie : De frumuseţea Fecioriei tale...

Podobie : De frumuseţea Fecioriei tale...

După a 3-a Catismă, Sedelne.

Mucenicina :

Podobie : De frumuseţea Fecioriei tale...

CANONUL CRUCII
 
Facere a lui Iosif.
 
Cântarea 1-a, Glas 3. 
 
Irmosul :

Mucenicine :

A Născătoarei :

Alt Canon, Al Preasfintei de Dumnezeu Născătoarei.
 
Cântarea 1-a, 
 
Irmosul : Să cântăm Domnului...

Irmosul :

Mucenicine :

A Născătoarei :

Irmos : Întăritu-s-a inima mea...

Irmosul :

Mucenicine :

A Născătoarei :

Irmos : Auzit-am cu auzul...

Irmosul :

Mucenicine :

A Născătoarei :

Irmos : Pacea ta dă-ne-o...

Irmosul :

Mucenicine :

A Născătoarei :

Irmos : Strigat-am întru suspinarea...

Irmosul :

Mucenicine :

A Născătoarei :

Irmos : Cei trei tineri în cuptor...

Irmosul :

Mucenicine :

A Născătoarei :

Irmos : Pe Domnul cel ce s-a pogorât...

Irmosul :

Mucenicine :

A Născătoarei :

Irmos : Pe tine rugul cel nears...

Stihirile Crucii.

Mucenicina :

Podobie : Mare este puterea Crucii...

VINERI LA LITURGHIE

Mucenicina :

Mărire...

 
    Hristoase al meu, fă-mă Biserică cinstitului tău Duh, curăţind întinăciunile greşalelor mele, că lăcaş al dracilor mă aflu acum, pe care scoate-i din mine, ca pe cei ce oarecând spurcau Biserica ta.
 
    Doamne, cel ce voiești ca un milostiv să mântuieşti pe toţi păcătoșii şi drepţii, şi să nu piară nimenea, Însuţi Cuvântule, fă-mă şi pe mine unul din cei mântuiți, că am vieţuit cu lenevire, şi am trecut cu vederea poruncile tale.
 
    Adormind în groapă Hristoase ca un om, cu putere nebiruită ai înviat, și ai ridicat împreună pe cei ce locuiau din veac în mormânturi. Pentru aceasta pe cei ce au adormit cu credinţă, odihneşte-i întru veșnicele lăcașuri.
 
 
    De vânturile cele subţiri ale vrăjmaşului ca o trestie totdeauna mă clătesc Fecioară, ci miluiește pe robul tău şi de furtunile acestuia să nu mă laşi până în sfârşit a mă clăti, ci întăreşte-mă întru credinţa Domnului.
 
    Viforul patimilor cuprinzându-mă, şi sugrumându-mă, tulbură neîncetat smeritul meu suflet, și întru adâncul deznădăjduirii mă împinge, ci pe viforul acesta prefă-l Preacurată spre adâncă linişte.
 
    Fecioară roagă pe cel ce s-a născut din tine, ca să păzească turma ta nevătămată de toată ispita diavolului celui potrivnic, și întăreşte Preacurată pe toţi, ca să împlinească voia Fiului tău.
 
 
    Cum să nu ne mirăm de naşterea ta cea dumnezeiască bărbătească, cu totul cinstită ! Că ispită de bărbat neluând, ceea ce ești cu totul fără prihană, ai născut fără de tată pe Fiul cu trup, pe cel născut din Tatăl mai-nainte de veci fără mamă, carele nicicum n-a răbdat schimbare sau amestecare, sau despărţire, ci a păzit întreagă deosebirea amândurora firilor. Pentru aceasta Maică Fecioară Stăpână, pe acesta roagă-l să mântuiască sufletele celor ce cu dreaptă credinţă de Dumnezeu Născătoare te mărturisesc pe tine.
 
 
 
    Mare este puterea Mucenicilor tăi Hristoase, că în mormânturi zac şi gonesc duhurile, și au pierdut stăpânirea vrăjmaşului, cu credinţa Treimii, nevoindu-se pentru buna-credinţă,
 
 
    Mucenicii Tăi Doamne cu credinţa întărindu-se și cu nădejdea adeverindu-se, şi cu dragostea Crucii tale sufleteşte împreunându-se, au pierdut tirania vrăjmaşului și câstiqând cununile, se roagă împreună cu cei fără de trupuri pentru sufletele noastre.
 
 
    Toate sunt deşertăciune cele omeneşti, câte nu rămân după moarte. Nu rămâne bogăţia, nici călătoreşte împreună mărirea, că venind moartea pe toate acestea le-a pierdut. Pentru aceea lui Hristos împăratului celui fără de moarte să-i strigăm : Pe cei mutaţi de la noi odihneşte-i, unde este lăcaşul tuturor celor ce se veselesc întru tine.
 
 
    Ceea ce eşti sfântă între femei, de Dumnezeu Născătoare, Maică nenuntită, roagă pe împăratul şi Dumnezeu cel ce l-ai născut, ca să ne mântuiască pe noi ca un iubitor de oameni.
 
 
   Doamne pomenirea purtătorilor tăi de chinuri o ai prealuminat ca un Atotputernic, că i-ai întărit pe dânşii, să urmeze patimilor tale, şi au biruit bărbăteşte puterea lui Veliar; pentru aceasta au şi luat dar de tămăduiri, cu ale cărora rugăciuni Hristoase Dumnezeule, dăruieşte pace poporului tău.
 
   Împlătoşându-vă cu toată într-armarea lui Hristos, şi îmbrăcându-vă cu armele credinţei, taberele vrăjmaşilor cu vitejie le-aţi surpat, că pentru nădejdea vieţii cu osârdie ați răbdat toate îngrozirile şi bătăile de la tirani. Pentru aceea și cununi ați luat Mucenicii lui Hristos, cei cu suflet răbdător.
 
    Străluciţi prin credinţă prealuminaţilor luminători sfinţilor, prealăudaților Mucenici, cei ce sunteţi doctori ai celor neputincioşi, că de bătăile tiranilor netemându-vă, hulirile idoleşti le-ați surpat, biruinţă nebiruită având Crucea adevărului.
 
    Pe tine, ceea ce ai mijlocit mântuirea neamului nostru, te lăudăm Fecioară de Dumnezeu Născătoare, că cu trupul cel luat din tine, Fiul tău şi Dumnezeul nostru, patima cea prin Cruce primindu-o, ne-a izbăvit din stricăciune, ca un iubitor de oameni.
 
 
    Vitejia răbdării voastre prealăudaţilor purtători de chinuri a biruit meşteşugurile cele viclene ale vrăjmaşului începătorului răutăţii, pentru aceasta v-aţi învrednicit fericirii celei veșnice. Ci rugaţi-vă Domnului, să mântuiască turma poporului celui iubitor de Hristos, voi cei ce sunteţi mărturisitori ai adevărului.
 
 
 
    Când prin Cuvântul tău Doamne, vom sta înaintea nemitarnicului tău divan, să nu ne osândeşti pe noi cei ce am crezut întru tine Mântuitorul nostru, că toţi am greşit, dar de la tine nu ne-am depărtat. Pentru aceasta ne rugăm ţie, odihneşte în lăcaşurile drepţilor tăi Hristoase, pe care i-ai luat. Ca cela ce însuți ești mult milostiv.
 
 
    Prin lemn am căzut cu amar în moarte, şi prin cinstitul lemn iarăşi ne-am ridicat, pentru că prin Crucea ta Mântuitorule, pe moarte o ai omorât, și viaţa cea fără de sfârşit tuturor o ai izvorât, căreia învredniceşte Milostive pe credincioşii robii tăi, cei ce au dus la tine, dăruindu-le lor împărăţia ta.
 
 
    Pe robii tăi, cei ce cu dumnezeiască voie au trecut furtuna cea mult tulburătoare a vieţii, și s-au mutat cu credinţă, primeşte-i cea cu totul fără prihană, şi-i adu către Judecătorul şi Dumnezeul nostru, rugându-te, ca să le dea lor izbăvire, căci ca o Maică a Ziditorului, ai pe voire şi pe putere.
 
 
    Tu eşti Dumnezeu cel ce faci cu preamărire minuni, cela ce ai uscat adâncul, şi căruţele le-ai acoperit, şi ai mântuit pe poporul, ce-ţi cânta ţie ca împăratului și Dumnezeu.
 
    Laudă pentru mucenicie înţelepţilor nevoitori ați aflat toți, munci de multe feluri suferind vitejeşte pentru adevăr. Drept aceea cu credinţă pe voi vă mărim pururea.
 
   Mai înaltă viață având, v-aţi arătat prooroci, şi înţelepţi ierarhi ai Domnului, Cuvântului Celui ce s-a deşertat, păscând cu cuvioşie turma Mântuitorului prin dumnezeiasca putere.
 
    Răstignindu-vă lumii cuvioșilor, de toate desfătările trupeşti v-aţi lepădat, şi vase ale Duhului arătându-vă, duhurile înşelăciunii cu dumnezeiască putere le-aţi pierdut arătat.
 
 
    Îndurate Doamne, pe cei ce s-au mutat cu porunca ta de pe pământ prin credinţă dreaptă, vieţii celei fără de sfârșit, și luminii celei neînserate învrednicește-i, şi-i odihneşte ca un bun.
 
 
    Preacurată, ca ceea ce ai născut pe Dumnezeu cu trup, pe tine neîncetat cu socoteală bună te cinstim, dimpreună cu cinstitele femei, care au strălucit prin postnicie, şi prin nevoinţă au biruit pe vrăjmaşul.
 
 
 
    Cela ce cu îngroparea ta moartea ai omorât, și tirania iadului o ai surpat, şi te-ai suit la cer, Mergătorule înainte al nostru, împreună înălţând pe adunarea purtătorilor de chinuri, odihneşte Hristoase acum și sufletele celor ce s-au mutat la tine.
 
    Cela ce pe dumnezeieștii Mucenici i-ai întărit, şi printr-înşii înşelăciunea ai pierdut. Pentru rugăciunile acestora ca un Dumnezeu, învredniceşte pe cei ce s-au săvârșit, a dobândi Mântuitorule nemurirea cea de la tine, și odihna cea fericită.
 
    Pentru robi Stăpâne junghiindu-te, sângele tău ţi-ai vărsat ca un îndurat, plătind datoria cea pentru dânşii. Pentru aceasta milostive pe tine te rugăm acum, odihneşte sufletele celor adormiţi.
 
 
    Să lăudăm pe Preacurata Născătoare de Dumnezeu, pe ceea ce a născut pe Dumnezeu, cela ce cu moartea sa pe moartea noastră o a pierdut, şi viață neîmbătrâmtoare ne a izvorât, şi fericirea, care petrece în veci.
 
 
 
    Suflete sterp şi neroditor, câştigă-ţi rod de bună Mărire și bineroditor făcându-te, strigă : Întăritu-m-am prin tine Dumnezeule, nu este sfânt, nu este drept afară de tine Doamne.
 
    Cu puterea lui Dumnezeu întărindu-vă măriţi Mucenici, puterea cea roditoare de pierzare a celui puternic vrăjmaş întru răutate de tot o ați pierdut, şi ați luat dumnezeiasca cunună de biruință.
 
   Doamne cela ce pe cuvioti i-ai arătat biruitori ai vrăjmaşului, cu rugăciunile lor Hristoase sfinţeşte, luminează, pe cei ce cu credinţă şi cu dragoste neîncetat te laudă.
 
    Împreună cu toţi proorocii să lăudăm pe cetele dumnezeieştilor femei, care au strălucit în postnicie, și cu credinţă s-au nevoit, și pe şarpele cel mult meşteşugăreţ l-au călcat.
 
 
    Pe cei ce cu dumnezeiască voie i-ai mutat de la noi Hristoase, ne rugăm, cu sfinţii rânduieşte-i, trecându-le cu vederea Îndurate greşalele lor, pentru rugăciunile sfinţilor tăi.
 

    Cei mântuiţi prin sfântă naşterea ta Preacurată, glasul lui Gavriil strigăm ţie cu credinţă : Bucură-te, şi ne rugăm, prin rugăciunile tale iertare de greşale tuturor ne cere.
 
 
 
    Cela ce m-ai zidit din pământ, iar eu către pământ întorcându-mă ticălosul, tu m-ai luminat, m-ai înnoit. Pentru rugăciunile Mucenicilor sufletele celor adormiţi odihnește-le.
 
    Pentru bătăile şi sucirea mădularelor, şi rănile şi zdrobirile purtătorilor de chinuri Mucenici, milostivindu-te, odihneşte sufletele celor ce s-au mutat la tine Ziditorul tuturor.
 
    Iubitorule de oameni Stăpâne, pe toţi robii tăi cei adormiţi prin credinţă întru nădejdea ta, izbăvește-i de gheenă şi de foc, și de întunecatele lăcaşuri ale iadului.
 
 
    Născătoare de Dumnezeu Preacurată, mai sfinţită ești decât zidirea, ca o Maică a Ziditorului, celui ce a sfărâmat puterea morţii, și nouă nestricăciune ne-a dăruit.
 
 
 
    Munte umbrit mai-nainte a văzut Avvacum pe Preacurat pântecele tău Curată, pentru aceea a şi strigat : Dumnezeu de la miazăzi va veni, şi din muntele cel cu umbră deasă.
 
    Ca nişte miei prin credinţă junghiindu-vă pătimitorilor, ca nişte jertfe sfinţite v-ați adus înţelepţilor, mielului celui ce bine a voit a se junghia pe lemnul Crucii pentru neamul omenesc.
 
    Împreună cu cuvioşii să cinstim pe bine măriţii Arhierei, cei ce au fost luminători ai credincioşilor, care au stricat întunericul cel adânc al patimilor, şi negura eresurilor curăţindu-o, către neapusa lumină cu credinţă s-au mutat.
 
    Cu podoaba cuvintelor grăitorii de Dumnezeu Prooroci luminează sufletele credincioşilor, iar purtătoarele de Dumnezeu femei, cu strălucirile nevoințelor, și cu răsăriturile minunilor luminează inimile.
 
 
    Pe cei ce au lăsat viaţa, Cuvântule al lui Dumnezeu, arată-i părtaşi Măririi celei mai presus de lume, şi le dăruieşte bunule acestora izbăvire de păcatele cele ce au lucrat pe pământ, întru ştiinţă și întru neştiință.
 
 
    Pe Maica lui Dumnezeu, ceea ce este mărirea Mucenicilor, a Arhiereilor și a cuvioşilor dumnezeiasca podoabă a Prcrocilor propovăduirea și a femeilor cinstita cuvântare, după vrednicie să o lăudăm.
 
 
 
    Stăpâne, cela ce în mormânt pentru noi cu milostivire te-ai sălăşluit, şi ca un Dumnezeu mormintele ai deşertat şi pe Mucenici purtători de biruinţă i-ai arătat, aşează pe robii tăi cei adormiţi în locuri de odihnă.
 
    Cela ce cu bucurie ai primit luptele cele tari și bătăile şi tăierile mădularelor, ale nevoitorilor celor ce au răbdat pentru tine Stăpâne, izbăveşte de munci pe cei ce i-ai luat.
 
    Cela ce cu voia ta cea dumnezeiască ţii cumpăna vieţii, învredniceşte vieţii tale celei fără de sfârşit şi nestricatei Măriri pe cei ce i-ai mutat la tine, stricând peretele cel din mijloc al păcatului.
 
 
    Cu adevărat Maică şi Fecioară te-ai arătat, cea cu totul fără prihană, care singură ai împreunat pe naştere adevărată cu fecioria, că ai născut pe Dumnezeu cel ce a stricat puterea morţii.
 
 
 
    Cu lumina ta cea neînserată Hristoase Dumnezeule luminează smeritul meu suflet, şi-l povăţuieşte la frica ta, pentru că lumină sunt poruncile tale.
 
    Bătăile voastre şi rănile s-au arătat vrăjmaşului răni nevindecate, iar acum rănile noastre ale tuturor credincioşilor le vindecă, pătimitori ai Domnului.
 
    Să lăudăm pe mulţimea cuvioşilor, şi să fericim pe arhiereii lui Hristos, și să cinstim pe Proorocii lui, care acum se roagă pentru noi.
 
    Pe Dumnezeu Cel ce S-a întrupat pentru noi, iubindu-l întrutot măritele femei cu gând drept pătimind şi postnicind, împărăţiei sale celei cereşti s-au învrednicit.
 
 
    În lăcaşurile raiului Doamne, în latura celor vii, unde străluceşte Lumina ta Hristoase, sălăşluieşte pe credincioşii robii tăi, ce i-ai mutat de pe pământ.
 
 
    Din tine Preacurată s-a întrupat Dumnezeu, şi mai înaltă decât îngerii şi covârşind pe toate făpturile acum te-a arătat, pentru aceea te lăudăm.
 
 
 
    Bunule, în Biserica celor întâi născuţi, pe cei ce s-au mutat de la noi, pentru rugăciunile pătimitorilor şi cinstiților mărturisitori, cu drepţii îi numără.
 
    Preț de răscumpărare a greşalelor celor ce au adormit cu bunăcredinţă, pe Preasfântul sânge al Mucenicilor tăi Hristoase, primeşte-l, şi pe aceştia Mântuitorule odihneşte-i.
 
    Îndreptează Cuvântule sufletele celor adormiţi în locul cel veșnic al desfătării tale și dumnezeieștii străluciri celei mai presus de minte a sfinţilor învrednicește-i.
 
 
    Pe tine Fecioară, ceea ce ai zămislit în pântece mai presus de cuvânt pe Cuvântul cel necuprins, cel ce dă morţilor viață, după vrednicie te fericim.
 
 
 
    Adâncul patimilor şi viscolul vânturilor celor potrivnice s-a sculat asupra mea, ci întâmpinându-mă tu Mântuitorule mântuieşte-mă și mă izbăveşte din stricăciune, precum ai mântuit pe proorocul din fiară.
 
    Luminătorii înfricoşatei străluciri, mieii mielului şi ai păstorului, ostaşii cei preamăriţi ai lui Hristos, nevoitorii cu sfinţite cântări să se cinstească.
 
    Înălţatu-s-a adunarea cuvioşilor, celor ce întru smerenie au înălţat pe Dumnezeu, şi s-a preamărit mulţimea arhiereilor, celor ce totdeauna întru fapte bune au preamărit pe Sfânta Treime.
 
    Cu dumnezeieşti arătări de minuni, şi cu răbdarea cea desăvârşită a durerilor, pe vrăjmaşii cei fărădelege, sfinţita ceată a femeilor i-a spăimântat cu sfinţenie vitejii făcând.
 
 
    Hristoase pe cei ce i-ai primit întru credinţă de pe pământ, întru adunările sfinţilor aşează-i, şi în sânurile credinciosului Avram rânduieşte-i Mântuitorule, să mărească pururea multă bunătatea milostivirii tale.
 
 
    Preacurată, tu eşti lauda Mucenicilor, a proorocilor, şi a sfinţilor, şi a tuturor drepţilor celor din veac, pentru aceea arătat cu sfinţite glasuri împreună cu dânşii te cinstim în veci.
 
 
 
    Schimbă întru bucurie tânguirea celor adormiţi întru credinţă, pentru rugăciunile purtătorilor de chinuri, încingându-i pe dânşii cu veselie de buna-credinţă Hristoase, și către lumina ta îndreptează-i, şi-i povățuieşte.
 
    Odihneşte Dumnezeule prin mulţimea îndurărilor tale în sânurile Patriarhilor pe cei mutaţi, unde străluceşte lumina cea luminată a feţei Tale Hristoase, trecându-le lor toate greşalele.
 
    Minunează mila cea minunată a iubirii tale de oameni Hristoase spre cei ce s-au dus de aici şi din greutăţile vieţii s-au izbăvit, şi-i satură de mângăierea și bucuria ta.
 
 
    De omorâre şi de stricăciune, şi de moarte m-ai izbăvit, prin preamărită naşterea ta Maica lui Dumnezeu, că tu Curată ai născut nouă izvorul nestricăciunii, și cu lumina ta toată lumea ai luminat.
 
 
 
    Cei trei tineri în cuptor pe Treimea închipuind, îngrozirea focului au călcat, și cântând strigau : Bine este cuvântat Dumnezeul părinţilor noştri.
 
    Stând în mijlocul focului, purtători de chinuri ai lui Hristos, dumnezeiască rouă aţi primit din cer, şi omorându-vă cu muncile, pe vrăjmaşul cel mult măiestru l-ați omorât.
 
    Dumnezeieștii Arhierei, ca pe o corabie îndreptând Biserica lui Hristos, o au păzit pe aceasta neînecată, scăpând ea de înşelăciunea relelor valuri nevătămată.
 
    Omorându-vă trupul prin sfintele nevoințe, nevoitori ai adevărului, ați moştenit viața cea neîmbătrânitoare, cu sfinţii prooroci și cu sfintele femei.
 
 
    Să nu arăţi vinovaţi la judecată pe credincioşii robii tăi ce i-ai mutat, ci îi aşază Cuvântule întru luminările sfinţilor tăi, încă și pe noi cu milostivirea ta.
 
 
    A Mucenicilor, şi a cuvioşilor, a proorocilor, a cuvioaselor femei, și a tuturor Ierarhilor celor ce cu sfinţenie au viețuit, tu le ești mărirea cu adevărat, ceea ce eşti cu totul fără prihană, cu care împreună te cinstim pe tine întru toţi vecii.
 
 
 
    Cuvântule a lui Dumnezeu, cela ce eşti tuturor pricină începătoare de viață, şi putere lucrătoare desfătării celei făgăduite Mucenicilor învredniceşte sufletele robilor tăi celor mutaţi, Dumnezeule al părinţilor noştri.
 
    De trupuri adică, ca de nişte stricăcioase, vitejeşte n-au băgat seamă măriţii Mucenici Hristoase, şi acum cu îndrăzneală se roagă ție, odihneşte sufletele robilor tăi celor adormiţi, Dumnezeule al părinţilor noştri.
 
    Cu trestia Crucii ai iscălit iertare păcatelor tuturor credincioşilor, căreia acum sufletele cele ce le-ai mutat la tine învredniceşte-le a se împărtăşi cu veselie cântând : Dumnezeule al părinţilor noştri.
 
 
    Cuvântul Tatălui, cela ce toate cu voia le lucrează, firea omenească aflându-o îngropată cu patimi, ca un Dumnezeu o a înnoit, binecuvântat este Preacurată rodul pântecelui tău.
 
 
 
    Pe Dumnezeu cel ce se măreşte de îngeri fără tăcere întru cei de sus, cerurile cerurilor, pământul și munţii, și dealurile, şi adâncul, şi tot neamul omenesc, pe el cu cântări, ca pe Ziditorul, și făcătorul, bine-l cuvântați.
 
    Cu aducerile asupră ale durerilor şi cu adăugările chinurilor fiind foarte cuprinşi, nu v-ați lepădat de viaţa cea adevărată, răbdătorilor de chinuri ai Domnului, nici ați dat celor ciopliţi cinstea cea prea rea.
 
    Ca nişte făclii puşi fiind în sfeşnicul cinstitelor fapte bune, tot pământul îl luminaţi, și tot întunericul înşelăciunii îl goniţi, purtători de chinuri, sfinţiţi lucrători, împreună cetăţeni cu minţile cele cereşti.
 
    Vrednicii de laudă prooroci, adunarea cuvioşilor, şi dumnezeiasca ceată cea sfântă a femeilor celor ce s-au nevoit, după vrednicie să se laude, că se roagă pentru noi lui Hristos şi Mântuitorului.
 
 
    Tu eşti Doamne viaţa celor vii, deci pe cei ce cu credinţă i-ai mutat de pe pământ, odihneşte-i cu sfinţii întru lumina feţei tale, dăruindu-le lor iertare păcatelor, pentru multă milostivirea ta Doamne.
 
 
    Fecioara cea mult lăudată răsunarea Proorocilor, podoaba Arhiereilor, şi a pătimitorilor şi a Cuvioşilor și bucuria sfintelor femei, să se laude după datorie în veci.
 
 
 
    Fiind vistieria nemuririi tu prea începătorule de viață, muritorilor nestricăciune le-ai vestit, pe care o ai dat Hristoase Mucenicilor tăi, celor ce cu bună cinstire prin credinţă strigă ţie : Binecuvântaţi toate lucrurile Domnului pe Domnul.
 
    Cu înţelepciune duhovnicească şi cu răbdarea lucrurilor, tarii pătimitori cu bună vitejie muncile defăimând, sufletelor celor adormiți de la Hristos iertare cer strigând : Binecuvântaţi toate lucrurile Domnului pe Domnul.
 
    Curăţeşte Bunule cu suliţa coastei tale, rupând zapisul celor ce s-au mutat la tine, şi zidul păcatelor cel din mijloc surpând, binevoiește a te lăuda pe tine aceia, pe care i-ai luat : Binecuvântaţi toate lucrurile Domnului pe Domnul.
 
    Pe tine te cunoaştem binecuvântată Fecioară, nor gândit, care celor adormiţi de setea amărăciunii le izvorăşti apa vie a iertării, și tuturor celor muritori, care strigă : Binecuvântăm pe Fiul tău, şi-l preaînălţăm pe dânsul în veci.
 
 
    În muntele Sinai te-a văzut în rug Moise pe tine, ceea ce ai zămislit în pântece focul Dumnezeirii fără de ardere, iar Daniil te-a văzut Munte netăiat, Isaia te-a numit toiag odrăslit din rădăcina lui David.
 
    Ca nişte jertfe v-aţi adus celui ce s-a junghiat pentru noi, şi pe dumnezeieştile biserici le-aţi umplut de bucuria îngerilor, purtători de chinuri ai Domnului. Pentru aceea cu rugăciunile voastre pe toţi să-i întăriţi, și de înşelăciunea cea vătămătoare a vrăjmaşului să-i izbăviţi.
 
    Ca nişte luminători, pe Cuvântul vieţii având, ați luminat suflete, Ierarhi ai lui Hristos preasfinţiţi, părtaşi ai Măririi celei dumnezeieşti, ca cei ce aţi primit focul Duhului, aţi ars patimile, şi pe înfocarea dracilor o aţi pierdut, Cuvioşilor.
 
    Împreună cu sfinţii Prooroci să cinstim pe mulţimea Cuvioşilor, ce au strălucit mai-nainte de lege, şi în lege cu viață curată, şi cetele sfintelor femei, să le lăudăm, şi să strigăm : Doamne, pentru rugăciunile lor, mântuieşte-ne pe noi pe toţi.
 
 
    Hristoase, îngroparea ta şi învierea, tuturor s-a făcut viață, pentru aceasta îndrăznind strigăm ție : Împreună cu toți cei aleşi, pe robii tăi, cei ce cu credinţă i-ai primit, odihneşte-i, iertându-le lor toate greșalele, ca un Dumnezeu și iubitor de oameni.
 
 
    Când Iacob a văzut fără minciună în scară închipuirea ta de Dumnezeu Născătoare, ceea ce ești mărirea Mucenicilor, lauda Cuvioşilor, podoaba îngerilor, şi a tuturor Proorocilor, și mântuirea credincioşilor, a strigat : Înfricoşat este locul acesta.
 
 
 
    Pe cea mai-nainte însemnată în rug și în foc în Sinai lui Moise puitorului de lege, şi care a zămislit în pântece Dumnezeiescul foc fără ardere, făclia cea întrutot luminată și nestinsă, pe cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, cu cântări cinstindu-o să o mărim.
 
    Acum ca un însuţi bun şi iubitor de oameni Dumnezeu pe cei mutaţi la tine, pentru rugăciunile mucenicilor, în latura pământului celor blânzi sălăşluieşte-i, dezlegare greşalelor acestora milostive dăruindu-le pentru mila ta cea mare şi bogată.
 
    În lăcaşurile sfinţilor, în sânurile lui Avraam, pe cei ce i-ai primit Mântuitorule, îi numără cu drepţii tăi, unde stăpâneşte lumina feţei tale Curată și dumnezeiască, care este cu adevărat bucurie pururea fiitoare, şi petrecătoare în veci.
 
    Vieţii tale celei fericite, şi desfătării celei neîncetate a veșnicilor bunătăţi, veseliei celei adevărate, învredniceşte pe robii tăi, cei ce i-ai mutat cu voia ta dătătorule de viață, în loc de verdeaţă, la apele odihnei.
 
 
    Ca un chivot sfânt, şi ca un cort al mărturiei, ai primit în pântece pe Dumnezeu Dătătorul de viaţă și făcătorul tău, ceea ce eşti cu totul fără prihană, carele pe hotărârea blestemului celui dedemult, și pe legea morţii, cu moartea sa o a răsturnat.
 
 
 
    Ostaşii lui Hristos au lepădat frica împăraţilor şi a tiranilor, şi cu buna îndrăzneală și bărbătește l-au mărturisit pe el, Domn al tuturor, Dumnezeu şi împărat al nostru, şi se roagă pentru sufletele noastre.
 
    Puterile sfinţilor îngeri s-au minunat de patimile mucenicilor, că cu trup muritor fiind îmbrăcaţi, muncile au defăimat, asemenea următori făcându-se Patimilor Mântuitorului nostru, şi se roagă pentru sufletele noastre.
 
    Ca nişte luminători în lume străluciţi şi după moarte sfinţilor Mucenici, cu nevoința cea bună nevoindu-vă, pentru aceea având îndrăzneală, rugaţi pe Hristos, să se miluiască sufletele noastre.
 
 
    Oamenilor, pentru ce ne tulburăm în zadar; Calea este scurtă, pe care alergăm, fum este viaţa, abur, ţărână şi cenuşă, în scurt se arată, şi în grabă piere, pentru aceea lui Hristos Împăratului celui fără de moarte să-i strigăm : Pe cei mutaţi de la noi odihneşte-i, unde este lăcaşul tuturor celor ce se veselesc întru tine.
 
 
    Ceea ce întâi Sfântă Curată, lauda cetelor cereşti, cântarea Apostolilor şi îngrădirea proorocilor, primeşte stăpână și rugăciunile noastre.
 
 
 
 
    Măresc cinstită Crucea Ta, prin care s-a dăruit viață și îndulcirea desfătării celor ce te laudă cu credinţă, și cu dragoste Multmilostive. Pentru aceea strigăm ţie Hristoase Dumnezeule : Pe cei ce s-au mutat de la noi odihneşte-i unde este lăcaşul tuturor celor ce se veselesc întru tine ca să mărească Dumnezeirea ta.
 
     Stih : Fericiţi sunt cei pe care i-ai ales şi i-ai primit Doamne.
 
    Unule milostive şi Îndurate, cela ce ai noian al bunătăţii, neajuns de minte, şi cunoşti firea omenească, care o ai făcut, pe tine te rugăm Hristoase Dumnezeule : Pe cei de la noi mutaţi odihneşte-i, unde este lăcaşul tuturor celor ce se veselesc întru tine, ca să mărească Dumnezeirea ta.
 
     Stih : Sufletele lor întru bunătăţi se vor sălăşlui şi seminţia lor va moşteni pământul.
 
    Adormind în mormânt ca un om, ai înviat pe cei ce dormeau în mormânturi ca un Dumnezeu cu puterea ta cea nebiruită, care aduc ţie cântare fără tăcere. Pentru aceea strigăm ţie Hristoase Dumnezeule : Pe cei de la noi mutaţi odihneşte-i, unde este lăcaşul tuturor celor ce se veselesc întru tine, ca să mărească Dumnezeirea ta.
 
 
    Făclie înţelegătoare te ştim toţi pe tine Născătoare de Dumnezeu, că ai purtat lumina Dumnezeirii, care s-a împreunat cu grosimea fiinţei omeneşti. Pentru aceasta roagă Preacurată pe Fiul tău şi Dumnezeu, pe cei mutaţi să-i aşeze în lăcaşurile odihnei, împreună cu sfinţii şi cu drepţii lui, ca să-l mărească pe dânsul, ca pe un iubitor de oameni.
 
 
    Lepădând Hristoase porunca ta strămoşul Adam, din rai l-ai izgonit, iar pe tâlharul Îndurate, ce te-a mărturisit pe Cruce, într-însul l-ai sălăşluit, carele a strigat : Pomeneşte-mă Mântuitorule întru împărăţia ta.
 
    Caznelor celor prin foc împărtăşindu-vă purtătorilor de chinuri ai lui Hristos, rouă cerească ați aflat, care v-a răcorit şi v-a întărit pe voi a răbda chinurile trupeşti. Pentru aceea pururea uşuraţi toată durerea de la sufletele noastre.
 
    Sfinţii Arhierei, măriţii Prooroci, mulţimea Cuvioşilor și adunarea dumnezeieştilor femei ce au pătimit cu credinţă, şi au surpat înşelăciunea vrăjmaşului, Mărirea cerească au câștigat. Pentru ale cărora rugăciuni Mântuitorule miluiește pe robii tăi.
 
    Unde străluceşte lumina ta în lăcaşurile aleşilor tăi Dumnezeule, unde este desfătarea cea veșnică, pe cei de la noi întru credinţă mutaţi rânduieşte-i Iisuse, trecându-le lor greşalele, ca pe tine Stăpâne cu dinadinsul să te mărim.
 
 
    Pe o Unime dumnezeiască fără de început, în trei feţe închinată, să o mărim credincioşii, ca să ne învrednicim a dobândi iertarea păcatelor şi să câştigăm împărăţia, lăudând a ei nemărginită milă.
 
 
    Luminarea şi curăţirea, dintru tine Stăpână de Dumnezeu cu daruri dăruită s-a arătat Izbăvitorul tuturor. Pe carele roagă-l cu dinadinsul la înfricoşata judecată ce va să fie, să, ne izbăvească de toată osândirea Preacurată, pe cei ce te lăudăm cu credinţă totdeauna.